Epaminonda's Blog.....: MONEDE DOLARI CANADIENI DE COLECȚIE

Moneda dolar canadian de colecţie de mai sus celebrează Teritoriile de Nord-Vest. Aversul monedei prezintă stema acestor teritorii iar reversul chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 300 dolari canadieni, anul emiterii – 2013, forma - rotundă, diametrul – 50 milimetri, greutatea – 60 grame, metalul – argint suflat cu aur, puritatea – 99,99% și calitatea – proof și tiraj – 1000 exemplare.

Teritoriile de Nord-Vest (în engleză Northwest Territories, în franceză Territoires du Nord-Ouest) sunt un teritoriu al statului Canada, situat la nord de provinciile Alberta și Saskatchewan și pâna in arhipelagul Arctic. Capitala acestor teritorii este metropola Yellowknife. Provincia se întinde pe o suprafață de 1171918 kilometri pătrați și numără aprozimativ 43000 de locuitori, majoritatea, majoritatea eschimoși inuiți. Zăcamintele de gaz metan din sudul teritoriului și din delta fluviului Mackenzie, precum și importantele zăcaminte de diamante, coroborate cu populația puțin numeroasă, asigură un venit substanțial locuitorilor, mai mare decât cel al statului European Luxemburg. Mai jos admiri două fotografii cu clădirea legislativului local și o vedere generală de iarnă asupra capitalei Yellowknife.

Moneda dolar canadian de colecţie de mai sus celebrează provincia Ontario. Aversul monedei prezintă stema acestei provincii iar reversul chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 300 dolari canadieni, anul emiterii – 2013, forma - rotundă, diametrul – 50 milimetri, greutatea – 60 grame, metalul – argint suflat cu aur, puritatea – 99,99% și calitatea – proof și tiraj – 1000 exemplare.

Ontario este o provincie canadiană, localizată între Marile Lacuri și golful Hudson. Este cea mai industrializată provincie a statului Canada. Capitala provinciei este cel mai mare oraș din Canada, Toronto, situat pe malul nordic al lacului Ontario. Tot în această provincie, undeva în este, este situată capitala statului Canadian – Ottawa. Provincia se întinde pe o suprafață de 1076395 kilometri pătrași și are aproximativ 12,6 milioane de locuitopri, majoritatea comasați în sudul provinciei, in fâșia fertila și temperată dintre lacul Ontario, lacul Erie și valea râului Lawrence. Mai jos admiri inconfundabile monumente arhitectonice din provincia canadiană Ontario.

Biblioteca parlamentului canadian - Ottawa

Parlamentul statului canadian - Ottawa

Legislativul provinciei Ontario - Toronto

Universitatea - Ontario

Moneda dolar canadian de colecţie de mai sus celebrează provincia Saskatchewan. Aversul monedei prezintă stema acestei provincii iar reversul chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 300 dolari canadieni, anul emiterii – 2014, forma - rotundă, diametrul – 50 milimetri, greutatea – 60 grame, metalul – argint suflat cu aur, puritatea – 99,99% și calitatea – proof și tiraj – 1000 exemplare.

Saskatchewan este o provincie canadiană situată în sudul central al satatului canadian, la frontiera cu Statele Unite. Capitala provinciei Saskatchewan este orașul Regina, iar cel mai mare oraș este Sasakatoon. Această provincie se întinde pe o suprafață de 651900 kilometri pătrați și numărăr aproximativ 993000 de locuitori. Mai jos admiri clădirile legislativului local și ale Universității Saskatchewan.

Elisabeta a II-a, nume real și complet Elizabeth Alexandra Mary, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a încă 15 state, membre Commonwealth, născută în anul 1926, conduce din anul 1952. Cele 15 state, membre Commonwealth sunt Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.

***

DOUĂ CARICATURI - GHICITORI

Sunteți invitați să identificați personalitățile lumii

care se ascund în spatele caricaturilor de mai sus.

Veți avea răspunsul exact și complet

în următorul articol de blog;

ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE - 11

Personajele de mai sus m-au inspirat

să scriu și două catrene.

Sper ca astfel să vă ajut să le identificați mai ușor.

INTELIGENTULUI

Nu pricep cum de se-ntâmplă

Că un om inteligent

Furând cu tact și talent

Duce-apoi arma… la tâmplă!

DIVEI

Vocea-i s-aude-n eter,

Sufletul ei e la cer,

Cu drogul și cu alcoolul

Vieții a plătit… obolul!

___________xxx___________

O MEDALIE, O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Ștefan cel Mare - Domn al Moldovei 1433 - 1504

Insignia provinciae Moldaviae (Stema provinciei Moldova)

Ștefan al III - lea, supranumit Ștefan cel Mare a fost un domnitor al Moldovei, care s-a născut în anul 1433 la Borzeşti şi a decedat la 2 iulie 1504 la Suceava. Alexandru cel Bun a avut mai mulţi fii şi nepoţi, iarŞtefan cel Mare este nepot de fiu al lui Alexandru cel Bun. Însă, după obiceiul ca marii boieri să aleagă succesorul la tron între fiii şi nepoţii fostului voievod, a fost uns Ştefan domn, punându-se capăt unei perioade de lupte interne. Iar Ştefan cel Mare nu era nici măcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, şi prin urmare i-afost mai greu să acceadă la tron. Totuşi avea calităţi excepţionale, nu numai de vitejie, dar şi de chibzuinţă şi de organizare, şi, spre fericirea Moldovei, în general a românimii, a avut o domnie lungă de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie înainte de cea a regelui Carol I în veacurile noastre. Se urcă pe tron în 1457, deci la un an după Vlad Ţepeş în Muntenia, şi domneşte până în 1504. Moşteneşte o ţară în plină organizare, dar care din punct de vedere economic începea să se dezvolte mai cu seamă datorită împrejurării că reprezenta o regiune de tranzit între Europa centrală, Polonia şi porturile de la Marea Neagră. Iar faptul că Moldova avea două porturi importante, Chilia şi Cetatea Albă, îi aducea o substanţială sursă de venituri, prin vămi. Chilia - după cum am spus - fusese a domnilor munteni, în înţelegere cu regii unguri. Ştefan cel Mare e cel care o cucereşte de la munteni, atrăgându-şi prin aceasta duşmănia lui Matei Corvin. Ştefan cel Mare este, pentru mica lui ţară, un voievod bogat prin vămile pe care le ia de pe urma comerţului internaţional. Vom vedea şi tragedia care va decurge din pierderea, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, a acestor două cetăţi, Chilia şi Cetatea Albă. Se tot spune că Ştefan cel Mare s-a bătut mereu cu turcii. Nu e chiar adevărat. S-a bătut împotriva tuturor celor care voiau să-i ştirbească relativa independenţă. Astfel s-a bătut şi cu Matei Corvin care, supărat că Ştefan luase Chilia de la munteni şi unguri, a venit să-l silească să redevină vasal al regelui Ungariei, îl bate pe Matei Corvin la Baia, şi-l sileşte să treacă îndărăt Carpaţii. Mai târziu va avea să lupte şi împotriva polonezilor. Dar, bineînţeles, ce a rămas mai viu în memoria populară au fost luptele sale cu turcii, în special în 1475, când Moldova este invadată de o mare armată otomană condusă de Soliman paşa, cel mai mare general al turcilor. Nu uitaţi că suntem sub domnia lui Mahomed (sau, în turcă, Mehmet) al II-lea care a cucerit Constantinopolul, deci momentul de maximă putere pe care o atinge Imperiul Otoman. Iar mica armată a lui Ştefan cel Mare învinge armata turcă la Vaslui. Faima lui Ştefan trece peste graniţe; cronicarul polonez Dlugosz spune că este cel mai mare domnitor din toată Europa, iar Papa îl proclamă „Athleta Christi”, adică „Atletul lui Cristos”. Din păcate, turcii, furioşi din pricina acestei înfrângeri, revin după un an cu însuşi Mehmet al II-lea în fruntea lor. În plus, îi îndeamnă pe tătarii din Crimeea şi din actuala Ucraină să atace Moldova de la răsărit. De data asta, pentru a se putea apăra împotriva năvalei tătarilor, mai toţi răzeşii din actuala Basarabie părăsesc armata lui Ştefan cel Mare pentru a se duce să-şi apere vetrele. Ştefan cel Mare rămâne cu mica lui armată formată aproape numai din boieri, slujitorii lui, şi din câteva cete din oraşe. Este învins la Războieni, în 1476. Totuşi, se retrage mai la nord, iar Mehmet al II-lea nu reuşeşte să cucerească cele două puternice cetăţi, din care mai puteţi vedea şi astăzi ruine, la Suceava şi la Cetatea Neamţului. După ce a pârjolit ţara, pentru ca turcii să nu se mai poată aproviziona, Ştefan cel Mare rămâne voievod al Moldovei, iar Mehmet al II-lea se retrage. După această aventură — ca să zic aşa —, Ştefan cel Mare îşi dă seama că trebuie să se înţeleagă cu turcii, dar, din păcate, lucrurile se înrăutăţesc, căci câţiva ani mai târziu, în 1484, o nouă campanie a lui Baiazid al II-lea are drept scop, de data aceasta, cucerirea celor două porturi despre care am vorbit, Chilia şi Cetatea Albă. Şi cele două cetăţi cad, probabil printr-o trădare a genovezilor care erau înăuntru şi care şi-au dat seama că nu se mai putea lupta împotriva Imperiului Otoman, nefiind suficient de bine ocrotiţi de un mic voievod creştin. Pierderea, prin trădare, a Chiliei şi a Cetăţii Albe a reprezentat o catastrofă pentru dezvoltarea ulterioară a Moldovei. Au început să sărăcească oraşele mari, şi Moldova nu s-a mai putut dezvolta cum s-a dezvoltat Transilvania, cu cetăţi, cu târgoveţi bogaţi, cu comerţ de tranzit etc. Anul 1484 reprezintă un moment, economic şi politic, crucial pentru dezvoltarea ţărilor române. Ştefan cel Mare rămâne pe tron până la bătrâneţe. Se mai bate cu regele Poloniei, iar legenda Dumbrăvii Roşii povesteşte că, în urma luptelor, au murit atâţia polonezi din şleahtă, încât se făcuse câmpia roşie, şi prizonierii au fost puşi să are trăgând ei înşişi plugurile. Aceste întâmplări se pare că sunt adevărate. Deci chiar pe vremea lui Ştefan cel Mare, domnul şi dregătorii din sfatul lui îşi spun că nu sunt ajutaţi cu adevărat de regii creştini, turcul e departe, promite ocrotire împotriva altor duşmani, nu vine să construiască moschei la noi în ţară, ne lasă să fim autonomi, adică să avem regimul nostru, cu boierimea noastră, cu bisericile noastre — şi-atunci ne înţelegem cu turcul, plătindu-i doar un tribut pe an. La început acest tribut a fost uşor, şi în Muntenia şi în Moldova, dar foarte curând tributul a crescut, pe măsură ce turcii, opriţi în fructuoasele lor cuceriri, au avut mai mare nevoie de bani. Aici începe nenorocirea celor două principate. Prima jumătate a veacului al XVI-lea este într-adevăr perioada când Imperiul Otoman îşi atinge, cu o repeziciune uimitoare, întinderea maximă: în anii 1516-l517 otomanii au cucerit Siria şi Egiptul, apoi Arabia, iar sub Soliman zis Magnificul (1520-l566) turcii cuceriseră Ungaria, şi în Africa ajung până la graniţa Marocului. Cu vremea însă, aceste cuceriri, exploatate cu nemiluita, nu mai sunt „rentabile”, ci se transformă într-o povară. De aceea ţările române, cu pământul lor rodnic, cu mari turme de oi şi cirezi de bovine, au devenit indispensabile vistieriei împărăţiei, şi mai cu seamă aprovizionării capitalei Constantinopol. Ştefan cel Mare se zice că a clădit o biserică în fiecare an sau după fiecare izbândă, astfel încât s-au numărat 47 de biserici clădite de el. Între frumoasele mânăstiri din Bucovina câteva sunt ctitoria lui, însă majoritatea zugrăvelilor, picturilor exterioare aparţin unei epoci imediat următoare, când pe tronul Moldovei se află un fiu al său, Petru Rareş.(Sursa - Net - Horia Dumitru Oprea)

Principatul Moldova a fost un teritoriu cuprins în nord estul României, estul Europei, geografhic vorbind zona cuprinsă între Carpații Orientali la vest, râul Nistru la est și Marea Neagră la sud. Actuala provincie Moldova din România este vechiul principat rămas după pierderea unei părți a Bucovinei (1774), a Basarabiei (1872), a județelor Ismail, Cahul și Bolgrad (1878) și a Ținutului Herței (1940). Stema principatului Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești.

Insignă - Colegiul de Management al Crizelor și Operații Multinaționale

Colegiul de Management al Crizelor si Operatii Multinationale (CMCOM) s-a infiintat la 01 octombrie 2005, prin subordonarea Centrului Regional de Pregatire NATO/Parteneriat pentru pace (PfP), intr-o organigrama revazuta, si a Centrului de Pregatire al Managementului Crizelor, creat la aceeasi data. CMCOM este o unitate functionala de baza a Universitatii Nationale de Aparare "Carol I", specializata in perfectionarea si pregatirea personalului militar si civil, din tara si strainatate, in domeniile doctrina si procedurile de aparare in NATO, planificarea si conducerea actiunilor militare intercategorii de forte si multinationale, managementul crizelor, operatii speciale, combaterea terorismului si al cooperarii civil-militar (CIMIC).

Insigna - Campionatul mondial România

(hochei pe gheață - grupele B și C 1972)

Hocheiul pe gheață este un sport de iarnă olimpic, de echipă, care se joacă cu crose și cu un puc. Termenul de hochei, cu origini medievale, este disputat de către francezi și englezi. O rudimentară formă de hochei a fost atestată în secolul al XVII-lea în Olanda,unde un grup de oameni, pe patine, se jucau cu un mic disc pe canalele înghețate. O altă teorie sugerează faptul că hocheiul își are originea pe continentul american, derivând din jocul similar al americanilor americanilor lacrosse. În sfârșit, cea mai acceptată teorie este aceea care arată dezvoltarea hocheiului pe gheață ca o variație a hocheiului pe iarbă. Primele reguli cu privire la pucul de joc și la numărul de jucători au fost introduse de un grup de studenți ai unei universități din Montreal – Canada în anul 1870. Prima ligă profesionistă de hochei s-a înființat în anul 1903 în SUA, iar liga internațională s-a înființat cinci ani mai târziu la Paris. Primul meci public de hochei a avut loc la Montreal în anul 1875, iar primele campionate organizate se cunosc din Europa anului 1910. Hocheiul masculin a devenit sport olimpic încă din anul 1920, de la Olimpiada de vară de la Anvers. Peste 4 ani, la Chamonix, a fost introdus în programul Jocurilor de iarnă.

Insignă - Centrul zonal de selecție și orientare

Plachetă - Centrul zonal de selecție și orientare Alba Iulia

Centrele zonale de selecție și orientare sunt structuri militare specializate care funcționează pe lângă liceele militare și care au misiunea de a verifica și selecta candidați pentru toate categoriile de instituții militare de învățământ. În cadrul acestor structure se fac verificări sportive și testări psoholigice adecavte statului de viitor militar.

Astfel de centre funcționează la Alba Iulia, Breaza, județul Prahova și Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. Deasupra am postat logo-ul și steagul de identificare al Centrului zonal de selecție și orientare din Alba Iulia, dar și logo-ul Centrului zonal de selecție și orientare din Breaza.

Set 2 insigne - CIMA IMAGREX România

Nu am găsit niciun fel de informații cu privire la insignele de mai sus. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație în acest sens i-aș fi sincer recunoscător.

_____________ooOoo_____________

UN CERTIFICAT

ROMÂNESC DE ACȚIUNI

ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI FRANCEZĂ