Epaminonda's Blog.....: CALDAS DE RAINHA

Mai jos am postat și alte monumente de cultură și arhitectură

din localitatea portugheză CALDAS DE RAINHA, din perioade

diferite, dar și o insignă, o medalie și o plachetă locale.

Biserica Maica Domnului

Casa parohială

Centrul cultural și de congrese

Corida

Fabrica de ceramică

Fântâna

Sediul Federației portugheze de badminton

Gara

Hotelul Caldas

Hotelul Cristal Caldas

Arhitectură locală

Statuia reginei Leonor

Pavilioanele spitalului regina D.Leonor

Spitalul termal

Piața Republicii

Piața 5 octombrie cu Teatrul Pinheiro Chagas

Piața Maria Pia

Vechea fabrică de ceramică artistică

Palatul contelui Almeida Araujo

Palatul regal

Insignă locală

Medalie locală

Plachetă locală

***

RĂSPUNS

GHICITORILOR - CARICATURI

din articolul precedent de blog;

PALMANOVA - ITALIA

CUCUVEAUA este ION ILIESCU, (născut în anul 1930), politican român care a fost și președinte al României între anii 1989 – 1996 și 2000 – 2004.

BURSUCUL este MEAT LOAF, nume real și complet Michael Lee Aday (născut în anul 1947), cântăreț american de rock și actor. Este renumit pentru albumele sale Bat Out of Hell I,II și III, cântecele faimoase din filme cât și apariția în anumite pelicule cinematografice, printre care și Fight Club.

Mai jos sunt postate două catrene - epigrame inspirate de personalitatea lui Ion Iliescu.

TOVĂRĂȘEȘTE – Vasile Til Blidaru - Buzău

Gândesc că scump plătim, Ioane,
Să rezistăm cu glorie,
Tu-n cartea de istorie,
Iar eu în cea de telefoane.

COMUNICAT RADIO - subsemnatul

Începând cu baba Ion, comunistă,

S-a dat la Radio Şanţ,

Bucurii și speranţe nu mai există

Şi-n buzunar niciun… şfanţ.

__________xxx__________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE DIN JUDEȚUL NEAMȚ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Expoziția republicană de filatelie tematică

Piatra Neamț 9 -18 octombrie 1987

40 de ani de la Proclamarea Republicii

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.

Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.

Deasupra admiri două documente ale vremii care vorbesc despre acest eveniment politic din istoria nu prea veche a României. La 30 decembrie 1947, în urma unor maşinaţiuni interne dar şi cu puternicul "sprijin" al U.R.S.S., România a abolit monarhia şi s-a proclamat Republică, fiind obligată să accepte calea comunistă de urmat. În regimul comunist această zi s-a aniversat cu mare fast an de an, vezi mărcile poștale de mai jos.

Marcă poștală - 10 ani de la Proclamarea Republicii

Set 2 marci poștale - 25 ani de la Proclamarea Republicii

Marcă poștală - 30 de ani de la Proclamarea Republicii

Marcă poștală - 40 de ani de la Proclamarea Republicii

Insignă - Bicaz

Bicaz este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, care are o populație de aproximativ 6500 de locuitori. În afara localității de reședință, el mai cuprinde localitățile Capșa, Dodeni, Izvorul Muntelui, Izvorul Alb, Potoci și Secu. Orașul se situează în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Bicazul este străbătut de șoseaua națională DN 15 (Piatra Neamț - Toplița). La Bicaz, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN 12C, care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin cheile Bicazului și duce la Gheorghieni. Localitatea Bicaz a fost menționată pentru prima dată în istorie în hrisovul din 12 august 1611 emis de către Constantin Movil Voievod ca sat închinat Mănăstirii Bisericani. De-a lungul timpului datorită activităților ce se bazau pe creșterea animalelor și prelucrarea lemnului Bicazului i-a sporit populația devenind comună. După secularizarea averilor mănăstirești când moșia mănăstirii Bisericani a trecut în proprietatea statului, în 1884 se va constitui în zona Bicaz, un Domeniu Regal cu o suprafață de aproximativ 13000 ha. În acest context Bicazul devine un important centru forestier cu 1800 locuitori cu mai multe gatere acționate hidraulic și o fabrică de cherestea. Înființarea șantierului ce urma să contruiasc Barajul, canalul de aducțiune și Fabrica de ciment a accelerat dezvoltarea comunei Bicaz, ca de altfel întreaga zonă. Numărul locuitorilor veniți din întreaga țară a crescut în fiecare an după1950 ajungându-se în anul 1959 cu un an înainte de terminarea barajului la un numr de 12134 de persoane. Au fost construite blocuri de locuințe în cartierele Merceni și Dodeni, o bibliotecă, clădirea Clubului Cimentitișlor, spitalul și liceul din cartierul Ciungi. Îndeplinind funcțiile și calitățile unui oraș, schimbarea de statut administrativ a localității Bicaz de la comunp la oraș, a fost hotărâtă prin Decretul nr. 299 din 27 august 1960. Sus admiri stema și o poză a Primăriei Bicaz.

Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz), este un lac de acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistrița, la 4 km în amonte față de orașul Bicaz. Lacul are următorii parametrii tehnici; volum maxim – 1230 kilometri cubi, suprafața maximă – 32,6 kilometri pătrați, lungimea maximă – 35 kilometri, lățimea maxima – 2 kilometri, lungimea maximă a țărmului – 71 kilometri și adâncimea maxima – 97 metri.Lacul s-a format în spatele unui baraj de greutate construit din beton, ce unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horștei. Barajul a fost construit construit între anii 1950 – 1960, are o înălțime de 127 metri, o lungime de 435 metri la coronament și o lățime maximă la bază de 119 metri. În structura barajului sunt incluse 30 de blocuri (ploturi) separate prin rosturi etanșate amonte cu pene de beton armat și tole de cupru, barajul fiind străbătut de galerii, puțuri de aerisire și nișe de vizitare. Prin construcție au fost prevăzute încăperi ce adăpostesc instalații de acționare și comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică și comportare a fiecărui element. La partea superioară se găsesc patru descarcători frontali cu amplasare în zona centrală (blocurile 15,16,17,18) și patru goliri de fund echipate cu vane ochelari (de diametru 2,5 m) montate în aceleași blocuri. Apa lacului de acumulare Izvorul Muntelui pune în funcțiune hidrocentrala “Dimitrie Leonida”, care se află în aval de baraj la 15 kilometri de acesta, în satul Stejarul din comuna Pângărați.

Insigna - Ciment Bicaz

Construirea Fabricii de Ciment de la Bicaz este strâns legat de începutul lucrărilor de construcție a barajului, a hidrocentralei de la Stejaru și de existența rocilor de calcar în zona Bicaz Chei. Necesarul unei cantități mari de beton a dus la adoptarea Hotărârii Consiliului de Minitri nr. 502 din 6 iunie 1951 prin care se stabilea locul de amplasare a unei fabrici de ciment în comuna Bicaz. Lucrările începute în 1951 au evoluat rapid astfel încât la finele anului 1952 s-a raportat producerea a 13664 tone de ciment. Ulterior s-au construit noi cuptoare iar fabrica a fost denumit “Fabrica de ciment Congresul al XIX-lea al PCUS. Impulsionată continuu de cererea de ciment de pe piața internă și externă, activitatea de producție la fabrica de la Bicaz va atinge un vârf maxim între anii 1970 - 1974. Sus este postată o poză a vechii fabrici de ciment din Bicaz.

Ulterior în perioada 1975-1981 a fost construită o nouă fabrică de ciment la Tașca, o localitate din apropiere (marca poștală de deasupra), cea veche fiind scoasa din uz. Functionand sub numele de Moldocim S.A. Bicaz, a fost achizitionata in anul 1998 de către HeidelbergCement, fiind prima achizitie in Romania a grupului german.

Prin modernizarea si extinderea de capacitate realizata in anul 2009, capacitatea de productie autorizata a fabricii este de 3 milioane tone de ciment pe an.

Insigna - Întreprinderea mecanică Roman

"Umaro" 60 de ani * 1916 - 1976

Umaro Roman este o companie producătoare de echipamente industriale. Umaro Roman produce, printre altele, strunguri carusel, mese rotative, piese de schimb și mașini de prelucrare a lemnului. Acționarul majoritar al companiei este societatea TCE 3 Brazi.

Umaro - I.M. (Întreprinderea mecanică) Roman - Fondat 1916

Întreprinderea mecanică Roman - Umaro

Compania a fost înființată în anul 1991, prin divizarea Întreprinderii Mecanice Roman, care avea 70 de ani de activitate în domeniul producerii de mașini unelte. În anul 2001, omul de afaceri Culiță Tărâță, deputat PDSR la acea vreme, a achiziționat compania Umaro pentru suma de 16,6 miliarde de lei vechi. Sus am postat o fotografie cu sediul central al Umaro - Roman.

Roman este un municipiu din județul Neamț, Moldova, România, situat în partea în partea centrală a podișului Moldovei, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă la recensământul din anul 1992, orașul avea o populație de 80328 de locuitori, în anul 2011 aceasta a coborât până la 50713, importantul spor negativ datorându-se migrației interne și celei externe. Primele mențiuni referitoare la această localitate le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 si in cronica lui Nestor. Primul document intern este un hrisov de danie din data de 30 martie 1392. e apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei, fiind un oraș cosmopolit datoritǎ prezenței mai multor grupuri etnice, cuprinzând, pe langă comunitatea româneasca, comunități importante de armeni, evrei și o importantă comunitate catolică. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit. Distrus în mare parte în 1467, în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldova, a fost refăcut de Ștefan cel Mare. Importanța Romanului medieval este arătată de prezența în oraș a unei arhiepiscopii, care a avut și rol de mitropolie a Romanului și a Țării de Jos a Moldovei. Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii arhiepiscopiei, istoricii consideră că aceasta a fost cel mai probabil înființată în perioada 1408 – 1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, cel care este considerat organizatorul ierarhiei bisericești din Moldova. În anul 1950, Romanul a căpătat statut de oraș regional și a devenit reședință a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952-1956, din Regiunea Iași). Reforma administrativă a lui Nicolae Ceaușescu din anul 1968 nu a reînființat județul Roman, orașul primind statut de municipiu și trecând la județul Neamț. Sus am postat stema actuală și o poză a Liceului Roman vodă din orașul nemțean Roman.

G.F.R.C.M. Gruparea de filatelie tematică

Crucea Roșie - Medicina Piatra Neamț

8 Mai - Ziua mondială a Crucii Roșii

pentru sănătatea copiilor Piatra Neamț

"Moldfilex '87" Ediția a II-a 8 - 17 mai 1987

Ziua Mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, care se marchează pe 8 mai, este ziua de naștere a fondatorului Crucii Roșii, Henry Dunant și este o aniversare anuală a Mișcarii Internationale Crucea Rosie și Semilună Roșie. La nivel mondial, Miscarea Internațională Crucea Roșie și Semilună Roșie sprijină milioane de oameni anual – în perioade de conflict armat, dezastre sau crize. Crucea Roșie Română, ajută anual mii de persoane, contribuind la dezvoltarea comunităților prin programele sociale, de interventie la dezastre, cursuri de calificare și de prim ajutor, alături de campanii de informare și educație pentru sanatate.Proclamate în Viena în 1965, cele șapte Principii Fundamentale reprezintă expresia bunelor practici și a valorilor Miscarii Internationale Cruce Roșie și Semilună Roșie: Umanitate, Impartialitate, Neutralitate, Independență, Voluntariat, Unitate și Universalitate. Principiile fundamentale definesc modul nostru de oferi sprijin, responsabil și unitar, persoanelor și comunităților vulnerabile, oriunde și oricând este nevoie. Umanitatea reprezintă expresia motivării noastre. Imparțialitatea ne calăuzește în modul de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili, în timp ce ne pastrăm întotdeauna Neutralitatea și Independența. Ne dezvoltăm pe baza serviciilor de Voluntariat. Unitatea și Universalitatea ne ajută să ne ancorăm acțiunile locale în solidaritatea globală”, acestea sunt Principiile Fundamentale ale Mișcării Internaționale Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Nevoile umanitare și zonele în care Crucea Roșie și Semiluna Roșie își desfășoară activitatea devin din ce în ce mai complexe. Totuși, Principiile Fundamentale au rămas neschimbate, călăuzind acțiunile și proiectele în toate situațiile, permițând să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile.

Piatra Neamț (în germană Kreuzburg an der Bistritz, în trecut, Piatra) este municipiul de reședință a județului Neamț, Moldova, România. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de 85055 de locuitori. Primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca.1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în Lista orașelor valahe de la Dunare. Orașul primește statutul de târg domnesc doar în anul 1453. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468 - 1475) a unei Curți Domnești. Sus am postat stema actuală a municipiului Piatra Neamț și mai jos câteva frumoase monumente de cultură și arhitectură ale orașului, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite.

Curtea domnească

Muzeul de artă

Muzeul de arheologie Cucuteni

Muzeul de arheologie

Cetatea Petrodava

Colegiul național "Petru Rareș"

Spitalul județean

Turnul lui Ștefan

Muzeul de istorie

Gara

Vedere generală

Vila George Lalu

Trimitere poștală

Județul Neamț este situat în provincia istorică românească Moldova, România, la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău și a peisajului în general. Suprafața județului este de 5890 kilometri pătrați iar populația sa numără aproximativ 453000 de locuitori. Principalele cursuri de apă sunt: Siret, Bistrița, Bistricioara, Bicaz, Cracău și Tarcău, iar principalele lacuri sunt: Izvoru Muntelui, Pângărați, Vaduri și Bâtca Doamnei (lacuri de interes hidroenergetic). Ca unități administrative județul Neamț este compus din 2 municipii – Piatra Neamț și Roman, 3 orașe – Târgu Neamț, Bicaz și Roznov precum și 78 de comune. Sus am postat stema actuală și harta județului Neamț iar mai jos câteva frumoase locuri de vizitat în acest județ, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din perioade diferite.