Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D’ALE POLITICENILOR NOȘTRI

SAU

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

CORNELIU VADIM TUDOR – P.R.M.:

"Eu când zic că mor pentru poporul român,

chiar pot să mă dizolv,

să mă dezintegrez în clipa asta!"

RADU BERCEANU – P.D.L.:

"U.N.P.R. este o adunătură de găini

venite din toate coteţele,

cu un cocoş care nu le poate satisface"

ELENA UDREA – P.M.P. (fostă în P.D.L.):

"Cu cât tăiem mai multe panglici,

cu atât mai puţine vor fi tăierile de salarii"

***

DOUĂ EPIGRAME

PENTRU SOACRE

de Janet Nică – Ostroveni, Dolj

FEMEIA

Afirmă gurile-nţelepte

Că, dulce-ntâi, la urmă, acră,

E ca racheta-n patru trepte:

Copilă, soaţă, mamă, soacră!

FĂRĂ SCĂPARE

De i-am stârpi-ntr-o veselie,

Pe terorişti, c-o forţă sacră,

Tot ar rămâne –bombă vie –

În orice casă, câte-o soacră!

_________xxx_________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Set 3 insigne C.M.B. Bocșa (Construcții metalice Bocșa)

Construcții Metalice Bocșa (C.M.B.) a fost o companie producătoare de construcții metalice din România. Obiectul principal de activitate al C.M.B. îl reprezenta construcția, cercetarea, proiectarea, montarea, întreținerea, repararea de confecții metalice pentru obiective industriale, civile, termoenergetice, precum și efectuarea operațiunilor de comert exterior, marketing, consulting și engeneering. Compania a fost privatizată în decembrie 2002, fiind cumpărată de către Victor Târlea, pentru suma de 2,7 milioane de euro. În toamna anului 2005, compania a intrat în faliment. Până în anul 1989, la C.M. Bocșa se fabricau componente pentru poduri metalice și macarale-turn de toate tipurile. Podul de la Vadul Oii sau părți importante din Unitatea centrală a Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost proiectate și fabricate la Bocșa.

Insignă sportivă - Metalul Bocșa 1928

Metalul Bocșa este un club de fotbal din Bocșa, Caraș-Severin, România, fondat în anul 1928. În 1928, Ștefan Volovăț, venit din Timișoara, și-a dorit foarte mult înființarea unei echipe de fotbal la Bocșa. Astfel în asociere cu Tamas Csenke au apelat la Asociația Sportivă a Uzinelor Domeniului Reșița (U.D.R.), cu rugămintea de a sprijini financiar această acțiune. Primul meci public al echipei de fotbal din Bocșa Română s-a disputat în compania unei echipe din Doman, în fața căreia s-a impus cu scorul de 2-1. În timp Încet, încet, dorința de a construi o echipă competitivă a prins contur. Mai târziu, între anii 1957 - 1958, echipa bocșeană a devenit campioană în Campionatul Regional. Echipa în culorile alb-albastru a ajuns până în divizia B, în prezent jucând în campionatul județean. Sus am postat fanionul clubului Metalul Bocșa.

Bocșa (în maghiară Boksánbánya, în germană Neuwerk) este un oraș din județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de aproximativ 17000 de locuitori. La Bocșa s-a prelucrat metalul în furnale înaintea înființării uzinelor STEG din Reșița. Orașul este format din trei cartiere, odinioară comune de sine stătătoare: Bocșa Română, Vasiova și Bocșa Montană. Sus am postat stema actuală si o imagine cu clădirea primăriei bocșene.

Placheta - Festivalul interjudețean de muzică folk

"Te cânt pământ de glorii și de frumuseți"

Reșița 20 - 21 august 1977

Anii ’60 aduc cu ei si primele adieri de folk ale americanilor Bob Dylan si Joan Baez sau ale scotianului Donovan. Se nastea, atunci, un nou curent muzical cu raspandire mondiala: folkul, care descindea din folclorul american, avandu-si radacinile in anii de inceput ai secolului XX. Parintii folk-ului sunt considerati cantaretii protestatari din anii Marii Crize. Joe Hill, membru al unui sindicat revolutionar; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (1885-1949); Cisco Huston (1918-1961). Nu va speriati daca numele nu va spun nimic, probabil nici cel de Odetta nu va reusi mai mult. Cand insa Dylan, Baez si Janis Joplin iti recunosc influenta asupra muzicii lor, atunci e clar ca faci parte din radacinile folkului. Muzica folk e definita ca „muzica oamenilor de rând, “folks”, care se transmitea prin memorare sau repetare si nu prin scriere. E vorba de baladele oamenilor de rand din intreaga america care circulau ca „traditional music” si aveau sa devina in epoca inregistrarii audio… muzica folk! Versurile cantecelor folk sunt directe, aducand in discutie problemele vietii cotidiene, povestind destine exemplare, preocupandu-se de individ in relatie cu istoria si protestand (protest song) impotriva nedreptatilor sociale. In Romania, folkul ajunge abia dupa jumatatea anilor ’60, cand primele cintece folk (in special Dylan, Baez, sau Janis Joplin) au erupt si au influentat tinerii acelor vremuri. Mediul studentesc, cum era si normal, era cel mai pregatit sa preia chemarea folkului: Doru Stanculescu, Marcela Saftiuc, Mircea Florian, Mircea Vintila, Valeriu Sterian, Dorin Liviu Zaharia, Dan Andrei Aldea, Nicu Alifantis, Nicu Vladimir, sunt doar cateva nume…

Insignă - Minerul Anina 180

În anul 1790, Mathias Hammer descoperă prima bucată de cărbune (huilă), punând piatra de temelie a viitorului oraş Anina. Se presupune că denumirea localităţii derivă de la pădurea de anin în care a fost descoperit cărbunele. Calitatea superioară a cărbunelui şi rentabilitatea exploatării lui au determinat dezvoltarea mineritului în această zonă, Anina devenind un important centru economic şi social.

Anina (germană - Steierdorf, maghiară - Stájerlakanina) este un oraș din județul Caraș - Severin, provincia istorică Banat, România, având o populație de aproximativ 9000 de locuitori. Orașul se situează în inima Munților Aninei, fiind preponderent minier, aici extrăgându-se odată huilă. În poza de sus este reprezentată Casa de Cultură a orașului Anina.

Insignă - Oravița 200 * 1776 - 1976

Activitate școlară neîntreruptă

Oravița (în maghiară Oravicabánya, mai demult Németoravica, în germană Deutsch-Orawitz) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, ce numără aproximativ 15500 de locuitori. Prima atestare documentară cu actualul nume este din anul 1697 în Conscriptia lui Marsigli. Urme de locuire se găsesc însă începând cu perioada neolitică, continuând cu perioada daco-romană, când în zonă au existat exploatări miniere, și pe toată perioada evului mediu fiind suficiente mărturii asupra unei așezări cu denumiri diferite. Orașul Oravița s-a format prin unirea localităților Oravița Montană cu Oravița Română. În perioada interbelică acest oraș a fost reședința județului Caraș. Sus am postat stema actuală a orașului și o poză cu primăria localității.

Insignă - U.C.M. Reșița (Uzina de construcții mașini)

Când intri pe poarta U.C.M.Reşiţa (Uzina de construcții mașini) te impresionează dimensiunea de dezvoltare a uzinei, care are 25 de hectare de hale şi se întinde pe o suprafaţă de 130 de hectare. La U.C.M. totul este uriaş: halele de producţie, utilajele care ajung şi la 15 metri lungime şi înălţime, echipamentele pentru hidrocentrale care se produc aici şi care ajung să cântărească şi 120 de tone. U.C.M. este un mamut industrial care s-a extins în toate direcţiile timp de două veacuri şi jumătate şi a devenit practic sinonim cu oraşul Reşiţa, platformele industriale ale uzinei fiind amplasate în trei regiuni diferite ale oraşului.

Insignă - U.C.M. Reșița 1771 (Uzina de construcții mașini)

Platforma veche este situată în partea de sus a oraşului şi are o secţie de motoare navale, una de servomotoare, alta de tratament termic, de mecanică grea, de generatoare mari, sculerie şi secţia diesel, unde se făceau motoare. Platforma a doua care este praf şi pulbere acum, unde erau sectoarele aşa -zise calde, oţelărie, turnătorie, neferoase, forje. Toate piesele turnate din oţel sau fontă, alamă, bronz. Acum nu mai e aproape nimic. Aceasta este platforma Câlnicel din cadrul U.C.M., construită între anii 1975 - 1983. Cuprinde trei secţii, o secţie de prelucrări mecanice mari, secţia de sudură, secţia de generatoare mici până la 10 MW inclusiv motoare de toate tipurile. Înainte de ‘89 uzina de la Reşiţa dădea de lucru la peste 14000 de oameni, însă odată cu prăbuşirea economiei interne de după Revoluţie şi un management privat care într-un deceniu n-a reuşit să o rentabilizeze, în companie mai sunt astăzi 1590 de salariaţi şi aceia trăiesc cu grija că-şi vor pierde locurile de muncă. U.C.M. a fost fondată în data de 3 iulie 1771 prin darea în exploatare a primelor furnale şi forje şi reprezintă cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa. Sus am postat logo-ul U.C.M.Reşiţa.

Municipiul Reșița (în maghiară Resicabánya, în germană Reschitz, în cehă Rešice, in croată Ričica), este capitala județului Caraș Severin din România, provincia Banat, care numără aproximativ 84000 de locuitori. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700 izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din anul 1717 o menționează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Sus am postat stemele comunistă și actuală ale orașului Reșița și câteva monumente de arhitectură și cultură din acest oraș, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Primăria

Prefectura

Universitatea Eftimie Murgu

Catedrala ortodoxă română

Sinagoga

Magazinul Universal

Centrala electrică Grebla

Dealul Crucii

Trimiteri poștale ilustrate

Caraș-Severin este un județ situat la limita provinciilor Banat și Transilvania din România, care are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 kilometri pătrați, 3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării, numără aproximativ 333000 de locuitori și cuprinde 2 municipii - Reșița și Caransebeș, 6 orașe - Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Anina, Băile Herculane și 69 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică Caraș și Severin, comunistă și actuală ale județului Caraș - Severin, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județ, dar și alte locuri de vizitat pe aceste meleaguri, inclusiv câteva trimiteri poștale ilustrate.