Epaminonda's Blog.....: MONEDE DE COLECȚIE BULGARIA

Moneda de colecţie de mai sus celebrează Tezaurul descoperit pe raza comunei Letnița din Bulgaria. Aversul monedei prezintă un războinic călăre, iar reversul stema băncii naționale bulgare.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 leva, data emiterii – 22 mai 2006, seria – comori ale Bulgariei, forma - rotundă, diametrul – 40 milimetri, greutatea – 20 grame, metal – bimetal (argint și aur platinat), calitate – proof, tirajul – 10000 de exemplare, designeri – Evgheni Evtimov.

Letnița este o comună bulgărească din regiunea Loveci, Aici s-a descoperit un important tezaur, datat mijlocul secolului IV Î.Hr., format din 22 de piese, confecționate din aur, argint și aliaj al acestor metale, constând în ornamente pentru cai dar și pentru călăreți, chiar și călăreți sau alte făpturi mitice în scene de luptă cu alte vietăți.

Moneda de colecţie de mai sus celebrează Statuieta Pegas. Aversul monedei prezintă această statuie, iar reversul stema băncii naționale bulgare. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 leva, data emiterii – 18 decembrie 2007, seria – comori ale Bulgariei, forma - rotundă, diametrul – 40 milimetri, greutatea – 20 grame, metal – bimetal (argint și aur platinat), calitate – proof și tirajul – 10000 de exemplare.

Statuieta Pegas a fost descoperită în satul bulgăresc Vazovo, regiunea Razgrad în secole V – IV Î.Hr., ea fiind confecționată dintr-un aliaj de aur și argint. Interesant este că statuieta este confecționată din părți detașabile (picioarele și aripile fiind demontabile).

Moneda de colecţie de mai sus celebrează Coroana regelui Sevt III (Seuthes al III-lea). Aversul monedei prezintă chipul regelui Sevt III, iar reversul stema băncii naționale bulgare.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 leva, data emiterii – 17 mai 2008, seria – comori ale Bulgariei, forma - rotundă, diametrul – 40 milimetri, greutatea – 20 grame, metal – bimetal (argint și aur platinat), calitate – proof, tirajul – 8000 de exemplare, designeri – Elena Todorova și Todor Todorov, prețul unitar de vânzare - 85,5 leva.

Sevt III (Seuthes al III-lea ) a fost un conducător al regatului odris din Tracia, care a domnit aproximativ în perioada anilor 331 – 300 Î.Hr.. Mormântul acestui rege, datat secolul 5 Î.Hr., a fost descoperit la data de 1 octombrie 2004, în movila Golyamata Kosmatka, la o distanță de 1 kilometru de orașul Shipka, undeva la nord de orașul Kazanlak. În mormânt s-au descoperit următoarele articole; coroana de aur a domnitorului, o sticlă de aur folosită pentru păstrarea vinului, genunchiere și o cască. Coroana regală este confecționată din aur masiv, are forma unor crengi de stejar cu ghinde și cântărește cu puțin peste un kilogram.

***

DIALOG

EPIGRAMATIC DE EXCEPȚIE

CU TENTĂ DE EPITAF

Mircea Ionescu Quintus

La locuința mea de veci,

Tot mai aștept să vin-o fată

Că nu e nimeni pe poteci

Și am intrare... separată.

Nicolae Paul Mihail - Nicomah

Și veni-vor la frumoase

Fără piele, numai oase,

Să te văd ce faci atunci

Că ieșirea… e pe brânci!

_________xxx_________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL CLUJ-NAPOCA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Constantin Daicoviciu 1898 - 1973 - 1998

Muzeul de Istorie a Transilvaniei * Cluj Napoca

Constantin Daicoviciu (născut la data de 1 martie 1898 în localitatea Căvăran, județul Caraș-Severin și decedat la data de 27 mai 1973 în București), a fost un renumit istoric și arheolog, profesor, rector din Cluj Napoca și politician comunist. A fost cadru didactic la catedra de antichități clasice și epigrafie la Universitatea din Cluj (1923 - 1968), din 1932 - conferențiar, iar din 1938 ca profesor, decan în 1940-1941 și iarăși imediat după eliberare, subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă (din ianuarie 1947) și rector între anii 1957 - 1968, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945 - 1973), membru al Academiei Române din 1955. Din punct de vedere politic, Daicoviciu a fost apropiat de conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej și a susținut poziții istoriografice naționaliste. În 1961, Daicoviciu a fost ales membru al Consiliului de Stat, sub președinția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1925-1927. Din anul 1973 satul natal Căvăran din județul Caraș-Severin poartă numele istoricului Constantin Daicoviciu. Se zice că cu o luna înainte de moarte, în fata colaboratorilor și colegilor universitari, Constantin Daicoviciu și-a enumerat falsificările istorice, susținând că teoria daco-romanismului nu poate fi susținută științific. În anul 1968 a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din cluj-Napoca, situat pe str. Constantin Daicoviciu, nr. 2, în clădirea cunoscută și drept Casa Petechevic-Horvath este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de de antichități, mineralogie, botanică, o pinacotecă, o colecție etnografică și zoologie. Societatea Muzeului Ardelean a reușit să constituie o colecție de peste 24000 de piese arheologice, numismatice și alte piese din diverse domenii cum ar fi botanică, zoologie sau mineralogie. Aceste colecții au fost preluate de universitatea clujeană odată cu înființarea ei, în anul 1872. Din anul 1929 colecția de antichități a trecut la Institutul de Studii Clasice, însă deoarece lipsea un spațiu adecvat, colecția a suferit mai multe mutări, în final ea stabilindu-se definitiv în anul 1937 în incinta actuală din str. Daicoviciu. Colecția etnografică și pinacoteca vor sta la baza înființării altor doua muzee clujene, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Din anul 1948 colecțiile au trecut în subordinea filialei Academiei Române din Cluj. Începând cu data de 1 ianuarie 1963 Muzeul de Istorie a început să funcționeze drept instituție de sine stătătoare, iar din anul 1994 este clasificat ca fiind de importanță națională.

Societatea comercială Armătura S.A. Cluj-Napoca

fondată în anul 1884

S.C. Armătura Cluj - Napoca s-a înființat ca societate comercială pe acțiuni în temeiul Legii 15/1990 și pe baza H.G. 1224/23.11.1990 și provine din transformarea integrală a întreprinderii de stat înființată în anul 1949, prin naționalizarea și comasarea a trei întreprinderi: Parcomet București, Ravag Cluj și Fermeta Cluj. Obiectul de activitate al societății constă în fabricarea de articole de robinătărie, turnarea fontei, turnarea metalelor neferoase, tratarea și acoperirea metalelor, fabricarea altor utilaje agricole, producția de piese și accesorii pentru autovehicule, etc.

Insigna - Armata a 4-a Transilvania

România 1916 - 1996

Armata a 4-a (de Nord) s-a înfiinţat în noaptea de 14/15 august 1916 prin Înaltul Decret nr. 2784, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul comandant a fost generalul de divizie Constantin Prezan (1861 – 1943), cel care, în 1930, a fost distins cu gradul suprem de mareşal. De-a lungul celor aproape 100 de ani de la înființare, numele instituției militare cu sediul în Cluj-Napoca, precum și structura sa, au suferit multe schimbări. La înființarea sa, în 1916, punctul de comandă al Armatei a 4-a (de Nord) a fost stabilit la Bacău. Armata a 4-a avea în compunere Diviziile 7, 8 si 14 Infanterie, Brigada 3 Mixtă, Brigada 4 Călăraşi, Divizia 2 Cavalerie, trupe şi servicii ale Corpului 4 Armată din Iaşi. În 1916, Armata a 4-a se desființează, dar la 10 decembrie 1918, se constituie, la Sibiu, Comandamentul Trupelor din Transilvania, la comanda căruia a fost numit generalul Traian Moşoiu. În perioada interbelică, în Transilvania a funcţionat Inspectoratul General de Armată nr. 3, care avea în subordine Corpurile 6 si 7 Armată. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Armata a 4-a Română a fost singura structură operativă care s-a aflat neîntrerupt pe front, de la Prut la Volga şi de la Stalingrad în Munţii Boemiei, lângă Praga, din iunie 1941 până în mai 1945. După război, începând din 1 iulie 1947, a luat fiinţă Regiunea a 3-a Militară, cu sediul la Cluj, prin transformarea Comandamentului 6 Teritorial. La 30 aprilie 1960, Regiunea a 3-a Militară îşi schimbă denumirea în Armata a 3-a şi se restructurează. Din raţiuni de ordin doctrinar, dar şi din cauza situaţiei politico-militară încordată din anii ’80, organizarea trupelor terestre a fost structurată pe patru comandamente de armată. Începând cu 5 aprilie 1980, Armata a 3-a îşi schimbă denumirea în Armata a 4-a, sediul Comandamentului fiind la Cluj-Napoca. Cu această ocazie, au ieşit din subordinea Armatei a 4-a D.18 Mc. (Timişoara), Bg. 2 V.M. (Braşov) şi alte unităţi, fiind resubordonate celorlalte trei armate. După Revoluţia din Decembrie 1989, la fel ca întreaga societate românească, Armata a intrat într-un lung proces de reformă şi restructurare, cu schimbări fără precedent în toate componentele instituţiei militare. Din 17 octombrie 1990, Armata a 4-a a primit şi denumirea onorifică de „TRANSILVANIA”, pe care a avut-o şi în anii 1918 – 1919, după realizarea Marii Uniri, în campaniile din Munţii Apuseni şi din Câmpia Tisei. Au urmat ani de mari transformări în întreaga armată, de la cadrul legislativ la cel organizatoric şi de structură, cu o reformă care a avut adaptări şi corectări, an de an. După 1992 s-au înfiinţat batalioane de infanterie în garnizoanele Satu Mare, Carei, Salonta, Marghita, Chişinău-Cris, iar în anii 1993 – 1995 au luat fiinţă Comandamentele Corpurilor 5, 6 şi 7 Armată, la Timişoara, Tg. Mureş şi Dej. În mai 1994, trupele teritoriale au intrat în subordinea Trupelor de Uscat. La 1 august 1995, Armata a 4-a „TRANSILVANIA” avea 3 corpuri de armată, 23 de mari unităţi, formaţiuni şi structuri direct subordonate.

Insigna - Armata a 4-a Transilvania - România

În 2000, Armata a 4-a „TRANSILVANIA” s-a transformat în Corpul 4 Armată Teritorial, care, prin Decretul prezidential nr. 645/10 august 2001, a primit noul Drapel de luptă şi denumirea onorifică a primului comandant, din 1916, „Mareşal CONSTANTIN PREZAN” . În perioada 2000 – 2006, Comandamentul 4 Armată Teritorial a gestionat un amplu şi complex proces de transformare a marilor unităţi şi unităţilor din subordine – desfiinţări, înfiinţări, resubordonări, reorganizări, redislocări, modernizari şi operaţionalizări ale structurilor din Corp. Astfel, în 2000 s-au desfiinţat comandamentele Corpurilor 5 şi 6 Armată (din Timişoara şi Târgu-Mureş), iar Corpul 7 Armată „NICOLAE ŞOVA” s-a transformat în Comandamentul 7 Operaţional, care, la rândul său, s-a desfiinţat în 2002. În 15 iunie 2008, Corpul 4 Armată Teritorial „Mareşal CONSTANTIN PREZAN” se transformă în Divizia 4 Infanterie, prin intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare în baza Dispoziţiei Statului Major General din data de 29 aprilei 2008, structură care a primit denumirea onorifică de „GEMINA”. Comandamentul Diviziei 4 Infanterie „GEMINA” este situat în capitala istorică şi culturală a Transilvaniei, municipiul Cluj-Napoca. El este organizat şi funcţionează în sistem modular constituind organul operativ de conducere a structurilor subordonate marii unităţi, fiind subordonat nemijlocit Statului Major al Forţelor Terestre. Aria sa de responsabilitate reprezintă aproape un sfert din suprafaţa totală a României. Această zonă este mărginită de frontiera de stat la sud-vest, vest şi nord, la est de Carpaţii Orientali şi la sud de Carpaţii Meridionali.

Insigna - Carbochim Cluj

Înființată în anul 1949 la Cluj-Napoca), compania Carbochim S.A. este în prezent cel mai mare producător de abrazive profesionale din România. Adresându-se unor piețe extrem de variate, compania urmărește ca prin produsele sale, fabricate în baza unor tehnologii moderne, să ofere calitate la prețuri competitive și să satisfacă cerințele tuturor beneficiarilor săi. În mod sintetic portofoliul activitătilor companiei consta în: fabricarea corpurilor abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic și elastic într-o diversitate de forme, dimensiuni și specificații; fabricarea discurilor abrazive de debitare și debavurare într-o gamă variată de dimensiuni și specificații; fabricarea abrazivilor pe suport de hârtie, pânză, combinate și nețesut într-o diversitate de forme cu aplicații multiple la prelucrarea lemnului, metalelor și sticlei. Sus am postat logo-ul și sediul central al Carbochim S.A.– Cluj Napoca.

Insigna - A.S.Sticla (Asociația sportivă)

După aspectul grafic această insignă pare a aparține unui club sportiv dar nu știu din ce localitatea provine acest club. Știu că la Turda există clubul sportiv Sticla Arieșul, dar pare a fi cu totul altceva. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație despre insigna postată i-aș fi sincer recunoscător.

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107 - 108 și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Sus am postat steme vechi, interbelică, comunistă și actuală ale orașului, iar dedesubt pozele câtorva monumente arhitectonice și de cultură clujene, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Clădirea Primăriei

Clădirea Prefecturii

Grădina botanică

Mormântul lui Mihai Viteazul

Bastionul Croitorilor

Muzeul memorandiștilor

Gara

Consiliul Popular Municipal

Universitatea de Științe

Biblioteca Universității

Statuia Lupoaicei

Teatrul național

Universitatea Babeș-Bolyai

Camera de Comerț

Clinica Universități

Hotelul Belvedere

Statuia lui Matei Corvin

Palatul New York

Monumentul eroilor sovietici

Piața Gh.Dimitrov

Vedere de pe Cetățuie

Vedere din parcul Victor Babeș

Vedere din Piața Libertății

Piața Libertății

Piața Mihai Viteazul

Piața Unirii

Pod peste Someș - în cartierul Grigorescu

Trimiteri poștale ilustrate

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 km.p. și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrative județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului, iar dedesubt pozele câtorva monumente arhitectonice și de cultură din județ, dar și alte locuri de vizitat pe aceste meleaguri.