Epaminonda's Blog.....: NIED AM MAIN

Mai jos am postat și alte fotografii cu imagini

din fosta localitate germană NIED AM MAINE, acum cartier

al metropolei FRANKFURT AM MAINE, landul HESSE.

Podul vechi

Cișmeaua

Arhitectură locală cartierul Nied / Frankfurt am Maine

***

DIN ÎNȚELEPCIUNEA

POPORULUI ROMÂN

Un om deștept face cât doi.
Mai bine mai puține, decât multe și proaste să înveți.
Învățătura la om e comoara, iar munca cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara!

___________________xxx__________________

CÂTEVA INSIGNE ȘI

JETOANE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insignă - A.G.V.P.S.

(Asociația generală a vânătorilor și pescarilor sportivi)

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S.) este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, care reprezintă, în plan intern, interesele a peste 150 de asociaţii afiliate, în care sunt înscrişi peste 90% din vânătorii români şi peste 80% din pescarii cu domiciliul sau rezidenţa în România, iar în plan extern, interesele tuturor vânătorilor şi pescarilor sportivi din ţara noastră. Data de 5 iunie 1919 reprezintă momentul constituirii „Uniunii Generale a Vânătorilor”, iar cea de 26 mai 1922, data de naştere a „Uniunii Generale a Vânătorilor din România”. Această formă de organizare a suferit mai multe transformări și convulsii până să ajungă la formatul de astăzi. Au fost perioade când au existat și organizații paralele în acest domeniu de activitate. Sus am postat logo-ul Asociației generale a vânătorilor și pescarilor sportivi din România.

Insignă - România (vânătoare - capra neagră)

Capra neagră (Rupicapra rupicapra) este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este răspândită în regiunile muntoase din Europa şi Asia Mică. Animalul are o înălțime între 110 si 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 8 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate și încovoiate spre îndărăt. In spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. In timpul verii capra neagră are o culoare spălăcită brun-roșcată, partea inferioară a corpului fiind alb gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun ngricios, fiind alb pe abdomen și picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creștet având o dungă de culoare închisă.

Set 4 insigne comuniste

Fruntaș în gospodărirea comunei

anii 1973, 1974,1975 și 1976

Imediat după declararea încheierii colectivizării regimul comunist din România a început o campanie de convingere a sătenilor asupra necesității de gospodărire mai bună a satelor. În această largă acțiune intrau acțiuni de curățenie și înfrumusețare a propriei gospodarii dar și acțiuni de muncă patriotică în folosul comunității. În cadrul acțiunilor de înfrumusețare a propriei gospodării intrau; văruirea gardurilor de la drum și a podețelor de la intrarea în curte, curățarea șanțurilor de la drum din dreptul propriei case, curățarea și văruirea copacilor, adunarea frunzelor și vegetației uscate, precum și cultivarea și întreținerea culturilor din intravilan. În cadrul acțiunilor de muncă patriotică în folosul comunității intrau cam aceleași activități dar aferente instituțiilor de interes public ale satului; școala, primăria, biserica, dispensarul local, etc. precum și acțiunile de deszăpezire, îndiguire, desfundare canale de scurgere sau împăduriri în folosul comunității. Sătenii participanți la astfel de acțiuni erau distinși, cu mare fast, în adunări publice, cu aceste insigne - distincții care se acordau anual. Apreciez că acordarea acestor distincții erau totuși o formă de propagandă comunistă care arătă ce înseamnă munca în folosul comunității, ce înseamnă ordinea și disciplina în tot și în toate.

Insignă - România - Saporro '72

A XI-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în orașul japonez Saporro. La această competiție sportivă au participat 1006 sportivi din 35 de țări. Jocurile s-au desfășurat în perioada 3 – 13 februarie 1972 și a constat în 35 de probe sportive din 6 sporturi și 10 discipline sportive de iarnă. Clasamentul final pe medalii de prezintă astfel; locul 1 – URSS 16 medalii (8 aur, 5 argint și 3 bronz), locul 2 – RDG 14 medalii (4 aur, 3 argint și 7 bronz) și locul 3 – Elveția 10 medalii (4 aur, 3 argint și 3 bronz). La această ediție a Jocurilor Olimpice România a participat cu o delegație de 14 sportivi, a realizat 2 puncte și a ocupat în final locul 18 în clasamentul pe națiuni. Cel mai bun rezultat a fost obținut de echipajul de bob 2 persoane, format din sportivii Ion Panțuru și Ion Zangor – locul 5.

Jeton - Societatea anonimă română de telefoane

Bun pentru una convorbire telefonică locală

Romtelecom este o companie de telecomunicații din România, care a deținut monopolul în telefonia fixă până la data de 1 ianuarie 2003. În anul 2010 compania avea 2,6 milioane clienți de telefonie fixă. Compania, deținută inițial de statul român, aparține acum Organizației Elene de Telecomunicații OTE, care are 54,01% din acțiuni. Restul de 45,99% din acțiuni au rămas în posesia statului român. Romtelecom deține, de asemenea, 30% din acțiunile operatorului român de telefonie mobile Cosmote România.

Jeton - Societatea anonimă română de telefoane

Bun pentru una convorbire telefonică locală

Compania a luat ființă în anul 1930 sub numele S.A.R.T. (Societatea Anonimă Română a Telefoanelor), cu 90% capital străin, din partea I.T.T. (SUA); Între anii 1949 – 1989 Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor încorporează compania de telecomunicații naționalizată și transformată în departament, urmând investiții uriașe în rețea și tehnologii, creându-se rețele subterane și introducându-se telefonia automată în toate orașele țării. După anul 1989 se înființează Rom Post Telecom, ca operator de stat în domeniul telecomunicațiilor, poștei și broadcasting. În anul 1997, sub numele Romtelecom, devine societate pe acțiuni și este pregătită pentru privatizare.