Epaminonda's Blog.....: BISZTYNEK

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente arhitectonice

din localitatea poloneză BISZTYNEK (nume german BISCHOFSTEIN),

voievodatul WARMIA ȘI MAZURIA.

Biserica SF:MATEI

Poarta orașului

Piața

Arhitectură locală

Strada Gării

Arhitectură locală veche

Trimetere poștală ilustrată

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

Autori - 2 amici epigramiști

DEZAMĂGIRE

de Ștefan Cornel Rodean - Sibiu

Mândra, ieri mi-a spus la poartă:
Astăzi pune-ţi pofta-n cui,
Chiar nici o speranţă nu-i,
Las-o moartă!

DEDICATĂ TRUP ȘI SUFLET

de Florin Rotaru - Buzău

Este soţia nu ştiu cui
(De fapt cam ştiu, dar nu vă spui);
Nu ia tarif la cum se poartă,
Ea face artă pentru artă.

_____________xxx_____________

O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN MUNICIPIUL ARAD

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insignă sportivă - Școala sportivă Gloria Arad

În data de 1 septembrie 1970 s-a înființat la Arad, Școala sportivă Gloria, al cărei prim director a fost profesorul Constantin Călinescu. Școala avea program de școlarizare pentru șapte secții: atletism, fotbal, box, haltere, judo, lupte şi handbal fete. La început școala a funcționat într-o singură sală de clasă a Grupului școlar profesional care era folosită ca magazine, vestiar dar și sală profesorală. După un an școala s-a mutat în sediul cinematografului Aro, din Piața Pompierilor. Doi ani de zile au durat lucrările, iar inaugurarea s-a făcut în anul 1973. Şcoala avea un autobuz şi un autoturism Volga primite de la Consiliul Popular, iar în cartierul Aradul Nou, erau dormitoarele sportivilor de performanţă şi cantina.

Insignă sportivă - Gloria (Arad) 1913 - 1993

CS Gloria CTP Arad este un club de fotbal din Arad, România, care evoluiază în Liga a IIII-a. Gloria Arad a luat ființă în 1913, pentru ca în 1922 să fuzioneze cu proaspăt-înființata echipă CFR Arad și să ia denumirea Gloria CFR. În sezonul 1922 – 1923 câștigă campionatul regional și ajunge în premieră în turneul final național al Diviziei A, unde însă este eliminată în sferturile de finală de Chinezul Timișoara. În sezonul 1929 – 1930 reușește prima mare performanță a clubului, promovarea în finala națională, sub conducerea antrenorului Virgil Economu. Pierde însă ultimul act în fața echipei Juventus București. Sus am postat logo-ul clubului de fotbal Gloria Arad.

Insignă sportivă - Gloria Arad

Din 1932, odată cu apariția campionatului divizionar, Gloria Arad evoluează în Divizia A până la întreruperea campionatului din cauza celui de-al doilea război mondial, cu o singură excepție, în 1939 - 1940 a jucat în Divizia B. Din 1934, echipa s-a numit doar Gloria, despărțindu-se de căile ferate. După război, Gloria joacă în Divizia B, în anul 1949 schimbându-și numele în ICA Arad. În 1969, echipa revine la numele Gloria și în 1971 promovează în divizia C, dar nu reușește să mai facă saltul spre fruntea fotbalului românesc. Culorile de joc ale echipei sunt albastru - acasă și galben - în deplasare.

Insignă sportivă - Strungul Arad

Strungul Arad a fost o echipă de fotbal susținută de către Întreprinderea (uzina) de strunguri din Arad, nume actual Aris.

Insignă sportivă - Strungul Arad

Întreprinderea de strunguri din Arad a fost înfiinţată la 24 decembrie 1949 sub numele de Întreprinderea industrială de stat (I.I.S.) ,,Victoria”. Din anul 1953 până în 1961 a purtat denumirea Uzinele ,,Iosif Rangheţ”, iar din 1961 până în luna martie a anului 1973 denumirea de Uzina de strunguri. Aris Arad este o companie producătoare de mașini-unelte acționate electric și vagoane din România. Înainte de anul 1990 compania se numea Întreprinderea de Mașini-Unelte din Arad (I.M.U.A.), iar după 1990 pentru o vreme s-a numit Strungul Arad.

Insignă - Uniunea Vatra românească

Filiala Arad - România - fondat 1993

Uniunea Vatra Românească este organizaţie naţională social-culturală şi de atitudine civică a românilor de pretutindeni , neguvernamentală, filantropică şi independentă, nesubordonată nici unui partid, infiinţată la Târgu-Mureş în urma evenimentelor din decembrie 1989. Uniunea Vatra Românească îşi asumă menirea de a fi continuatoarea şi susţinătoarea idealurilor de reîntregire, unitate, integritate teritorială, independenţă, suveranitate şi demnitate naţională. Uniunea Vatra Românească contribuie la renaşterea spirituală şi morală a poporului român, la instaurarea unui climat democratic pentru toţi fiii patriei, fără deosebire de naţionalitate, sex, religie şi convingeri politice. Uniunea Vatra Românească apără drepturile tuturor cetăţenilor ţării şi cultivă sentimentul apartenenţei spirituale la patria mamă a românilor care trăiesc dincolo de fruntarii. Uniunea Vatra Românească se pronunţă împotriva oricăror manifestări de şovinism, rasism şi regionalism, se opune tendinţelor de separatism, autonomie teritorială şi segregare etnică în România; ea acţionează în conformitate cu principiile Cartei ONU şi ale documentelor Conferinţelor pentru securitate şi cooperare în Europa. Uniunea Vatra Românească are următoarele obiective : a.- aprofundarea cunoaşterii, respectării şi valorificării trecutului istoric al tuturor românilor, a vechimii şi continuităţii lor în spaţiul carpato-danubiano-pontic; b.- cultivarea şi răspândirea valorilor culturale ale neamului românesc, continuarea tradiţiilor Şcolii Ardelene, „Astrei”, Academiei Române şi a altor instituţii naţionale; c.- apărarea unităţii statale, integrităţii teritoriale, precum şi a suveranităţii şi demnităţii României, consfinţite prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918, protejarea limbii naţionale şi a fiinţei poporului român; d.- repunerea în drepturi a tradiţiilor culturale şi sociale, a adevăratelor valori naţionale, în acord cu credinţa şi morala creştină; e.- sprijinirea prin toate mijloacele legale a drepturilor şi intereselor românilor de pretutindeni; f.- dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de înţelegere, colaborare, şi prietenie cu minorităţile naţionale, sprijinirea spiritualităţii lor, în conformitate cu Constituţia României şi normele internaţionale; g.- ocrotirea drepturilor şi intereselor poporului român, constatarea, verificarea şi consemnarea încălcării acestora, sesizarea sau informarea instituţiilor şi instanţelor constituţionale de stat, precum şi a opiniei publice din ţară şi din străinătate asupra unor astfel de fapte; respectarea Constituţiei şi legilor ţării, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a Actului final al Conferinţei de la Helsinki; h.- colaborarea cu uniuni, societăţi, asociaţii similare din ţară şi din străinătate, cu instituţii socio-culturale, organizaţii profesionale şi politice; i.- susţinerea intereselor generale ale poporului român, fără a se subordona vreunui partid; j.- cultivarea dragostei faţă de limba română, susţinând cu fermitate statutul ei de limbă oficială unică a statului român, fără a împiedica sau îngrădi folosirea, ca mijloc de comunicare, a limbii materne de către minorităţile naţionale; k.- urmărirea adevărului cu privire la realităţile istorice, geografice, demografice şi cultural – artistice ale poporului român, combătând ori ce tendinţă de denaturare şi de distrugere a acestora, pentru a fi transmise nealterate generaţiilor viitoare; l.- susţinerea, prin acţiuni specifice, a procesului de dezvoltare şi revigorare a vieţii spirituale, învăţământului, creaţiei populare şi a folclorului, a obiceiurilor, a portului şi datinilor străbune, precum şi a tradiţiilor religioase şi de muncă, în scopul propăşirii patriei. m.- implicarea în apărarea și conservarea patrimoniului naţional. Sus am postat logo-ul Uniunii Vatra românească.

Plachetă - HIE HTV 933 Arad (Tenis de câmp)

Tenisul de câmp modern a apărut inițial în Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea ca si “tenis de camp”. Dupa crearea sa, tenisul s-a raspandit mai intai in clasa superioara a lumii engleze, apoi, incet-incet, in intreaga lume. Tenisul este acum un sport olimpic si este practicat de toate clasele sociale, indiferent de bani si de varsta, inclusiv de persoanele aflate in scaun cu rotile. In mod remarcabil regulile sale de bază au ramas neschimbate din anul 1890. In 1874, maiorul Walter Wingfield a achizitionat drepturile de brevet pentru echipamente si reguli de joc. In acelasi an, primele instante judecatoresti de tenis au aparut in Statele Unite. Jocul s-a raspandit curand in diferite parti ale lumii cum ar fi Rusia, Canada, China si India. Terenurile de crochet au servit ca terenuri de tenis in acea perioada. Primul teren de tenis a fost conceput de Wingfield si a fost in forma de clepsidra. Acest a fost mai scurt decat terenul modern pe care il avem astazi. Cel mai vechi turneu de tenis a a vut loc în anul 1877 la Wimbledon-Anglia, câștigat de Spencer Gore.

Municipiul Arad este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Arad, situat pe cursul inferior al râului Mureş, în vestul României. El numără aproximativ 150000 de locuitori. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. Istoria Aradului este una îndelungată care începe cu primele așezări umane pe actuala vatră a orașului, în nordul râului Mureș și mai apoi cu apariția primei cetăți de pământ situată la Vladimirescu, în jurul secolului al X-lea. Prima atestare documentară a zonei Aradului ne parvine din anul 1028. Sus am postat drapelul şi stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Arad iar mai jos am postat fotografiile unor monumente arhitectonice și de cultură arădene;