Epaminonda's Blog.....: FLORENȚA

Mai jos am postat și alte fotografii cu câteva dintre

inconfundabilele și numeroasele monumente de arhitectură

din orașul italian FLORENȚA (în limba italiană FIRENZE),

provincia FIRENZE, regiunea TOSCANA,

precum și o medalie și un jeton locale.

Palatul PITTI

DOMUL

Bazilica SF.DUH

Catedrala SF.CRUCE

Galeria UFFIZI

PONTE VECCHIO

Vedere aeriană

Medalie locală

Jeton local

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

de Sorin Cotlarciuc – Vama – Suceava

INVITAȚIE LA FESTIVALUL

DE UMOR DE LA VAMA

Ușor puteți avea păreri de rău

De nu v-opriți puțin din cale

Căci Vama e la poale de Rarău

Și mulți sub poale-ar da... târcoale.

PEISAJ DE TOAMNĂ

E-un timp frumos de toamnă ruginie,
Sunt strânse roadele de pe câmpie,
Dar, după cum au tot prezis prorocii,
Un alt guvern va număra bobocii!

______________xxx______________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Sfânta mănăstire Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

Școala de pictură - icoane pe sticlă - Deisis

Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judetul Brasov se afla pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras si este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Poporul roman, care "s-a nascut crestin", are prin aceasta manastire, ca si prin celelalte foarte multe manastiri ortodoxe din Romania, cea mai trainica punte de legatura a tuturor romanilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire. La sfarsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de incercarile principilor calvini de a o calviniza. Atacurile au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a intari si a salva Ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa, pentru a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Persecutiile religioase ale stapanirii austro-ungare au facut mii de victime printre romani. Schimbarea credintei stramosesti a romanilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Romanii ortodocsi au incercat sa reziste, fiind ajutati in primul rand, de catre bisericile si manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. In anul 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina. Manastirea Brancoveanu, ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei in Tara Fagarasului, zidita intre anii 1696 - 1698, a fost distrusa in anul 1785. Dupa daramarea manastirii, palatul brancovenesc din Sambata de Sus, aflat la 10 kilometri departare de manastire, a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brancoveanu. Acestia au stapanit domeniul pana la reforma agrara din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brancovenesc impreuna cu ruinele si toata incinta Manastireasca de la Sambata de Sus. In decursul celor 140 de ani de parasire in ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi.

Constantin Brâncoveanu - născut la 1654 şi decedat la 15 august 1714, a fost un mare boier şi domn al Ţării Româneşti între anii 1688 - 1714. În perioada în care a domnit, ţara a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În anul 1714 a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, sub numele de Sfinții martiri.

Toma Ciorbă 1864 - 1936

100 de ani - Spitalul clinic de boli infecțioase "Toma Ciorbă"

Toma Ciorbă (1864 - 1936) a fost un ilustru medic umanist din Republica Moldova. Este inițiatorul construcţiei şi proiectantul Spitalului de Boli Infecţioase, pe care l-a condus mai bine de 30 ani. S-a impus printr-o atitudine sensibilă şi compasională faţă de pacienţi.

În semn de respect Spitalul pe care l-a construit și o stradă din Chișinău îi poartă numele. Pentru a-i cinsti memoria, la spitalul ce îi poartă numele, s-a montat o placă comemorativă cu inscripția; „Aici a trait si a activat in anii 1894-1935 medicul umanist Toma Ciorba – pioner al vaccinarii obligatorii antivariolice, al seroterapiei difteriei si fondator al primului spital de boli infectioase din Basarabia, care a fost inaugurat in anul 1896”.

Plachetă - Sfântul Nicolae

Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinti din calendar, este praznuit anual în data de 6 decembrie. De origine greceasca (Nikolaos), numele este format din doua cuvinte: nike, „victorie“ (de la nikao, „a invinge“), si laos, „popor“, putandu-se talmaci prin „obsteasca biruinta“. Sfântul Nicolae din Mira s-a născut în anul 280 la Patara, Lichia și a decedat în anul 345 la Mira, astăzi Kocademre, în apropiere de Kale, Turcia. Mare parte din viață a trait-o pe vremea tiranilor imparati romani Dioclitian si Maximilian. Adoptând un mod de viață retras și izolat si dând dovadă de nespusa bunatate, a fost facut arhiereu. Cu frică de Dumnezeu a cinstit creștinătatea și a propăvăduit cu îndrăzneală și glas slobod dreapta credință. Pentru activitatea sa, el și alți creștini au fost întemnițați de către șefii cetății Lichia și aprig schingiuiți. Credinciosul Constantin, ajuns împărat al romanilor, a dispus eliberarea tuturora acelora care au fost închiși pentru credința curată în Dumnezeu. La primul Sinod de la Niceea, organizat de împăratul Constantin, a participat și Nicolae, ocazie cu care a fost înzestrat cu darul facerii de minuni. Ajuns la adânci bătrâneți s-a mutat la Domnul și de acolo continuă să facă minuni pentru aceia care i-o cer prin rugăciune. Din data de 9 mai 1087 moaștele sale se păstrează la loc de cinste în catedrala din Bari, în sudul Italiei, unde anual adună credincioși din toate colțurile lumii.

Insignă - România - Cupa Davis - Finala 1972

Cupa Davis (cunoscută și sub numele de „Salatiera de argint”) este un trofeu sportiv acordat în tenisul de câmp. Competiția în urma căreia se acordă Cupa Davis se desfășoară între echipe naționale. Poartă numele lui Dwight Filley Davis, fost tenisman, visul său fiind un meci internațional, în locul unuia interamerican. „Cupa Davis”, ca trofeu sportiv, a fost înscrisă legal la data de 21 februarie 1900. Ea este asigurată la Banca West din New York, astăzi valoarea ei afectivă fiind inestimabilă. Una din prețioasele tradiții ale cupei este aceea de a grava, după fiecare finală, numele jucătorilor din echipa învingătoare și din cea învinsă. Ion Țiriac și Ilie Năstase se numără printre marii performeri ai "Cupei Davis", cu peste 100 de meciuri susținute. Sus am postat logo-ul competiției și o poză cu Salatiera de argint.

Între 13 și 15 octombrie 1972 a avut loc la București, pe arena Clubului sportiv Progresul, Finala Cupei Davis, între România și SUA. În echipa României au jucat Ion Țiriac și Ilie Năstase. Victoria a revenit americanilor cu scorul de 3 – 2.

Ion Țiriac (născut în data de 9 mai 1939 la Brașov) este un fost jucător profesionist de tenis român, jucător de hochei, și actualmente un influent om de afaceri în Germania și România.

Ilie Năstase (născut în data de 19 iulie 1946 la București) este un fost jucător profesionist de tenis de câmp și unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul 1 mondila de două ori, în anii 1972 și 1973. Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open – 1972, respectiv Roland Garos – 1973. A câștigat de patru ori Turneul Campionilor, în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa națională de cupa Davis a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac, a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972. A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 și 1974).

Insignă - (Steaguri România și SUA)

România este un stat sud-est european cu capitala la București, având suprafața de 238391 kilometri pătrați și o popoulație de aproximativ 21 milioane de locuitori.

S.U.A. (Statele Unite ale Americii) este un stat nord-american cu capitala la Washington, având suprafața de 9826675 kilometri pătrați și o populație de aproximativ 315,5 milioane de locuitori.

Insignă - România - Anglia 1 mai 1985

Pentru iubitorii fotbalului, data de 1 mai 1986 marchează ziua în care s-a jucat meciul de fotbal dintre echipele naționale ale României și Angliei, contând pentru preliminariile Campionatului Mondial din 1986. Meciul a avut loc pe stadionul 23 August în prezența a 60000 de spectatori și a fost condus de arbitrul spaniol Guruceta. În echipa României, conduse de către Mircea Lucescu, au jucat Silviu Lung - Nicolae Negrila, Gino Iorgulescu (min.39 Stefan Iovan), Costica Stefanescu (căpitan), Nicolae Ungureanu, Mircea Rednic, Michael Klein, Ladislau Boloni, Gheorghe Hagi, Marcel Coras (min.78 Marius Lacatus) și Rodion Camataru. Meciul s-a încheiat cu scorul de 0 – 0, fiind un motiv de mândrie națională, dat fiind nivelul fotbalului englez. Sus am postat un fanion și un afiș al acestui memorabil meci de fotbal.

__________________ooOoo________________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎNREGISTRATĂ LA PARIS

- FRANȚA -