1. În anul 2005, Monetăria regală a Marii Britanii a anunțat un
concurs pentru realizarea a șase
monede comemorative. Concursul a fost accesibil oamenilor din întreaga lume mai
ales că s-a anunțat și un premiu pentru câștigător, nu chiar nesemnificativ, de doar 30000 lire sterline. S-au primit 4000 de modele de la 500 de desenatori și
gravori din întreaga lume.
Marele câștigător al concursului a fost declarat englezul Matthew
Dent, născut în anul 1981.
Inspirat de vechea stemă regală a Marii Britanii el a redesenat reversul monedelor englezești în circulație, cu valorile de 1, 2, 5, 10, 20 și 50 pence și ce a realizat vezi în imaginile de mai jos. Aversul monedelor este același, cu chipul reginei Elisabetei a II-a.
Elisabeta a II-a, nume complet Elizabeth Alexandra Mary, născută în anul 1926, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord precum şi a statelor independente din componenţa Commonwealthului britanic.
Asezându-le în modul arătat mai jos ele vor sugera exact veche stema regală a Marii Britanii. Pentru comparație am postat și moneda de 1 pound 2008. Interesant și frumos! Nu?
2. Mai jos continui să îți prezint alte monede euro probă, test sau de încercare emise de către statul european Insula Man.
Insula Man este o colonie britanică, nemembră a Uniunii Europene și nici a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Este o insulă în Marea Irlandei, Arhipelagul britanic, în nordul Europei. Insula Man se întinde pe 572 km.p,, numără 0,077 milioane de locuitori, iar capitala sa funcţionează în oraşul Douglas.
Deasupra am postat drapelul național, stema și harta statului Insula Man.
Simbolul caracteristic al insulei este Triskelionul, similar cu simbolul Trinacria al Siciliei.
Simbolul constă în trei picioare acoperite de armură, îndoite de la genunchi și dispuse la un unghi egal. Nu există o definiție oficială, fiecare instituție utilizând versiunea sa proprie, unele fiind orientate în sensul trigonometric, altele în sens antitrigonometric, unele având picioarele îndoite la 60° altele la 90°, existând și variante cu 120°.
Mai jos am postat câteva fotografii cu monumente de arhitectură din capitala Douglas.
Gara maritimă
Faleza
Poarta MARINE DRIVE
Turnul ALBERT
Clădirea Guvernului
Hotelul HYDRO
Turnul REFUGIULUI
3. Autoritatea bancară națională a statului asiatic Turkmenistan procedează la schimbarea designului bancnotelor naționale aflate în circulație.
Sus este prezentată bancnota nouă de 50 manați iar jos, cea veche, din anul 2009. Între cele două bancnote sunt diferențe grafice mici dar totuși vizibile rezultate mai ales din sporirea elementelor de siguranță împotriva contrafacerii.
Aversul ambelor bancnote prezintă chipul eroului legendar Gorgut Ata Turkmen înfățișat și ca statuie amplasată în centrul capitalei turkmene - Asgabat.
Reversul ambelor bancnote prezintă clădirea Adunării Naționale, parlamentul național turkmen.
***
DOUĂ EPIGRAME
DIN VIAȚĂ
de Alexandru Radu – Craiova
CIOBANUL ȘI
SCHIMBAREA CIORAPILOR
Fiind destul
de mirat
Când ciorapii
și-a schimbat
Zise-n sinea
lui, ciobanul:
Repede se
duse... anul!
CIN’ SE
IA BINE CU-OLTEANU
Își dă haina
cu plăcere
Chiar și praz deși e brand
Și cămașa dac-o cere
Că e de la… second
hand.
______________xxx______________
CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Insignă - A.V.P.S. "Diana" București
(Asociația vânătorilor și pescarilor sportivi)
Asociaţia Generală a
Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) este persoană juridică de drept privat şi de
utilitate publică, care reprezintă, în plan intern, interesele a peste 150 de
asociaţii afiliate, în care sunt înscrişi peste 90% din vânătorii români şi
peste 80% din pescarii cu domiciliul sau rezidenţa în România, iar în plan
extern, interesele tuturor vânătorilor şi pescarilor sportivi din ţara
noastră. Sus am postat logo-ul AGVPS din România.
Insignă - A.V.P.S. "Diana" București
Data de 5 iunie 1919 reprezintă momentul constituirii „Uniunii Generale a Vânătorilor”, iar cea de 26 mai 1922, data de naştere a „Uniunii Generale a Vânătorilor din România”. Această formă de organizare a suferit mai multe transformări și convulsii până să ajungă la formatul de astăzi. Au fost perioade când au existat și organizații paralele în acest domeniu de activitate.
Insignă - A.V.P.S. "Sitaru" București - Sitarul
Diana este zeița vânătorii din mitologia romană, fiind echivalenta cu zeița Artemis din mitologia greacă. Diana era adeseori asociată cu animalele sălbatice și pădurile. Era faimoasă pentru puterea, grația atletică și frumusețea sa. Era fiica lui Jupiter și a Latonei. S-a născut în insula Delos și era soră geamănă cu Apollo. La început a fost o zeitate răzbunătoare ulterior devenind binefăcătoare, fiind considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor și a vindecărilor miraculoase. În calitatea sa de zeiță a vânătorii, era înfățișată ca o fecioară sălbatică, singuratică și care cutreiera pădurile însoțită de o haită de câini, ucigând animalele cu arcul cu săgeți. Insensibilă la dragoste, îi pedepsea pe toți cei care încercau să se apropie de ea, iar dacă la rândul său încerca să se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece și stranie. Poza aplicată deasupra o reprezintă pe Diane de Versailles, o copie romană, din perioada imperială, a unui original grecesc sculptat de Leochares (sec. 4 Î.E.N.), păstrată la Muzeul Luvru din Paris.
Congresul A.G.V.P.S. România - 2 iunie 2007
(Asociația generală a vânătorilor și pescarilor sportivi)
În domeniul vânătoarei și pescuitului, în afară de Asociația națională a vânătorilor și pescarilor sportivi și a asociațiilor județene de gen există și alte asociații cum ar fi cele inscripționate pe insignele postate mai sus.
Plachetă - Centenar Aman 1991
Theodor Aman 1831 - 1891 pictor și gravor
Întemeietorul Școlii de Belle Arte din Bucuurești
Theodor Aman (născut la
data de 20 martie 1831 la Câmpulung-Muscel și decedat la data de 19 august 1891
la București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român,
întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și
București.
Universitatea Națională de Arte este o instituție de studii superioare din București. Ea a fost înființată prin decretul domnitorului Alexandru Ion Cuza, purtând în timp mai multe denumiri. Școala Națională de Arte Frumoase a fost înființată la 5 octombrie 1864 ca urmare a demersurilor făcute la domnitorul Cuza de către pictorii Theodor Aman și Gheorghe Tăttărescu.
Insignă - Societas O.R.L.Latina y Congres București 1937
Otorinolaringologia, sau prescurtat ORL, este
specialitatea medicală care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și
tratamentul afecțiunilor urechii, nasului, gâtului, căilor respiratorii
superioare, sinusurilor.
București este capitala României, reședința
județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al
țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de
locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș
ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună
zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în
următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a
localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala
României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice,
culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura
elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent,
capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită
în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă
și actuală ale orașului precum și câteva clădiri reprezentative ale
Bucureștiului (Ateneul Român, Palatul Parlamentului, Muzeul Băncii Naționale a României și Arcul de Triumf).
Academia româno-americană de științe și arte
Al XVI-lea Congres anual ARA - București 1991
American romanian academy of arts and sciences
16 th annual congres ARA - București 1991
Academia Americana
Române de Arte si Stiinte (ARA) este o instituție de cercetare și
învățământ universitar recunoscută la nivel internațional, care desfășoară și
sprijină studii multidisciplinare în științele exacte, matematică, științe
naturale, și, de asemenea, sprijină arta, lingvistica, literatura, studii
politice și sociologie. Ca o instituție scopul său principal este de a promova
schimburile culturale între culturile americane și românești. ARA a fost
înființată în California în 1975 de către un grup de americani-români. Filiala
românească a ARA are sediul la Timișoara, România, beneficiind de un sprijin
continuu și eficient din partea Universității Națională de Apărare “Carol I”. ARA dezvoltă în prezent activități specifice de cercetare în următoarele
domenii: antropologie, matematică aplicată, biologie, chimie, economie,
educație, inginerie, mediu, istorie, lege, lingvistică, literature, informatică
medicală, medicină, științe politice, filozofie, fizică și teologie. Sus am postat logo-ul și sigla ARA.
C.M.F.A.C.F. - O.R.L. (Centrul Medical de Fonoaudiologie
și Chirurgie Funcțională - Otorinolaringologie)
Congresul național O.R.L.- București - XXVI
XXVe Conventus de la Societas O.R.L. Latina
România 30 mai - 2 iunie 1986
Institutul
de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. “Prof. Dr. D. Hociotă”,
înființat în anul 1972 prin HCM nr.156 sub denumirea de “Centrul Medical de
Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L.” A fost înființat de Profesor
Dr. Dorin Hociotă, este un spital public (instituție publică) finanțat integral
din venituri proprii. Spitalul funcționează pe principiul autonomiei
financiare, în subordinea Ministerului Sănătății, având ca principal domeniu de
activitate acordarea de servicii medicale spitalicesti în spitalizarea
continuă, spitalizarea de zi, ambulatoriu, precum și de protezare auditivă,
atât pentru pacienții asigurați cât și pentru pacienții neasigurați (cu plata
serviciilor acordate).
Dorin Hociotă (născut în anul
1925 la Sibiu și decedat în anul 1990 la București) a fost un medic român, profesor
universitar doctor la Universitatea de Medicină și Farmacie. În anul 1973 a
fondat Centrul Medical de Fono-Audiologie şi Chirurgie funcţională - O.R.L.,insatituție
medicală care astăzi îi poartă numele.
Statuia de pe avers
infatiseaza o lupoaica care
alapteaza doi prunci, pe Remus si Romulus, fii lui
Marte, zeul razboiului, si ai preotesei Rhea Silvia, care au fost indepartati
de unchiul lor, Amulius. Acesta preluase prin forta conducerea cetatii Alba
Longa de la fratele sau si bunicul pruncilor, Numitor, si se temea ca mai
tarziu Remus si Romulus vor revendica puterea. Servitorului ce trebuia sa-i
omoare i s-a facut insa mila de ei si i-a lasat intr-un cos pe malul Tibrului.
Romulus si Remus au fost salvati de o lupoaica, care i-a adapostit intr-o
pestera si i-a hranit. Cand au crescut, au hotarat sa-si ridice propria cetate,
Roma. N-au reusit sa cada de acord cine sa o conduca si, intr-o incaierare,
Romulus l-a ucis pe Remus. Totusi, amandoi sunt considerati intemeietorii
Romei. Simbolul lupoaicei care ii alapteaza a fost folosit de-a lungul timpului
nu doar ca marca de nastere a cetatii, ci si ca insemn al unei legiuni romane,
emblema a Jocurilor Olimpice in 1960 si ca stema a clubului AS
Roma. Statuia originala din Roma, reprezentand doar lupoaica, a fost initial
datata ca fiind din secolul V i.Hr. O analiza tehnica recenta i-a determinat
insa pe unii cercetatori s-o plaseze in Evul Mediu. Fara ca originea
monumentului sa fie lamurita, se stie ca acesta a fost mutat in Muzeul
Capitolin in secolul XV. Tot atunci au fost creati si adaugati lupoaicei cei
doi prunci. Din secolul XVIII Roma a expus o copie a ansambului si in aer
liber, in Piazza Del Campidoglio. In urma cu aproximativ 100 de ani,
italienii au inceput sa trimita copii in alte tari, in special cele cu fond latin.
Benito Mussolini, de exemplu, s-a folosit de simbolul Lupoaicei in dorinta de a
reface gloria Imperiului Roman si, pentru a atrage bunavointa americanilor,
le-a donat la sfarsitul anilor ’20 cateva statui. Directorul Institutului
Italian de Cultura din Bucuresti, Alberto Castaldini, spune ca Lupoaice au mai
ajuns si in Franta, Spania, Macedonia, Argentina, Brazilia, Suedia, Canada,
Japonia, Libia si Tadjikistan. Romania a primit prima copie a Lupoaicei,
cea din Bucuresti, in 1906, cand aniversa 1.800 de ani de la cucerirea Daciei
de catre Imperiul Roman. Statuia a fost amplasata in cadrul marii Expozitii
Nationale din Parcul Carol, la Arenele Romane. Doi ani mai tarziu, dupa ce
majoritatea pavilioanelor din parc au fost desfiintate, a fost dusa in Piata
Sfantu Gheorghe (aproape de pozitia ei de azi), locul fiind denumit Piata
Romei. In 1931, statuia a fost mutata pe Dealul Mitropoliei, drept celebrare a
proaspetei amenajari a aleilor. A stat aici pana in 1965, spune istoricul Ionel
Zanescu de la Muzeul de Istorie Bucuresti, cand comunistii, suparati ca multi
din cei ce vin s-o vada intra si in curtea Mitropoliei, au ascuns-o intr-un
scuar plin de vegetatie din Piata Dorobanti. Poate tocmai din cauza pozitiei
ferite, Romulus si Remus au fost furati in repetate randuri. Prin anii
’90, viceprimarul de atunci al sectorului 1, Razvan Murgeanu, i-a adapostit o
vreme la el in birou. In 1997, primarul general Viorel Lis a mutat Lupoaica in
Piata Romana, ca sa-i dea o vizibilitate mai buna, dar nici aici statuia n-a
scapat de incidente. Fostul director al Administratiei Monumentelor si
Patrimoniului Turistic, Florin Necula, spune ca ansamblul a fost deteriorat in
mai multe accidente auto: „Cred ca unii voiau sa vada statuia mai de aproape.
Unii au vazut-o foarte de aproape, vreo trei cazuri am avut – au intrat in
soclul statuii. De aceea i-am pus niste stalpi de protectie”. Astazi,
monumentul se afla intr-un rond care, teoretic, e ferit de masini. In aprilie,
cand a anuntat ca muta statuia in Piata Sfantu Gheorghe, primarul Oprescu a
spus doar ca trebuie pusa mai bine in valoare si ca s-a inteles in privinta
noului amplasament cu ambasadorul Italiei la Bucuresti, Mario Cospito, care
ulterior l-a decorat pe Oprescu in grad de Mare Ofiter. În România sunt
vreo 24 de statui ale Lupei Capitolina, cele mai multe in
Transilvania. Statuia din Bucuresti n-a fost singura primita de la
italieni. In perioada interbelica, pe cand Italia fascista redescoperea mitul
Romei, au ajuns in tara Lupoaicele din Cluj-Napoca (1921), Targu Mures (1924),
Timisoara (1926), Alba Iulia (1933) si Satu Mare (1936). In 1921, dupa unirea
Basarabiei si Bucovinei cu Romania, a fost trimisa o Lupoaica si la Chisinau.
Ea a fost distrusa odata cu invazia sovietica, dar reinstalata in 1991, dupa o
donatie a Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni. Monumentul
a fost dat jos din nou in 2005, pe motiv de degradare. La sfarsitul anului
trecut, dupa ce comunistii au pierdut puterea, Lupoaica a fost reinstalata in
fata Muzeului de Istorie. Şi statuile din tara au avut o istorie
zbuciumata. Cea din Cluj a fost transferata temporar la Sibiu in timpul celui
de-Al Doilea Razboi Mondial, cand Transilvania de Nord se afla sub ocupatia
Ungariei horthiste. La fel s-a intamplat si cu statuia din Targu Mures, mutata
la Turda. „Acolo fusese asasinat Mihai Viteazul in 1601, locul avea o
semnificatie istorica”, spune istoricul Zanescu. Intre timp au aparut
Lupoaice si in alte localitati din Mures: Sighisoara, Reghin, Iernut si Ludus.
Arhitectul sef al Sighisoarei, Ioan Velicu, spune ca s-au pus in toate
localitatile care au avut primari din Partidul Unitatii Nationale Romane, ca un
simbol al românismului: „A fost o comanda pe linie de partid, de Parlament, si
au venit pe banda rulanta. Asa statui nu erau inainte de Revolutie intr-un oras
sasesc”. Alt judet in care prospera Lupa Capitolina e Bistrita-Nasaud,
unde medicul stomatolog Traian Gheorghe Dascal si-a pus in minte sa umple toata
Valea Somesului cu simbolul latinitatii. Are 71 de ani si din 2004 a amplasat
deja Lupoaice in patru sate bistritene si inca una in Dej, judetul Cluj, unde a
si fost numit cetatean de onoare. Lupoaica din Alba Iulia a fost daruita
in 1933 de municipalitatea orasului Alessandria, din nordul Italiei. Cele doua
localitati s-au infratit in 2008, iar anul acesta Primaria din Alba Iulia le-a
intors serviciul italienilor si le-a trimis propria replica a monumentului.
Lupoaica din Zalau, judetul Salaj, dateaza din 1993, conform inscriptiei de pe
soclu. Mai sunt Lupoaice si in Galati (din 1996) si Constanta (2006), dar
cele mai multe raman in Transilvania. Explicatia istoricilor e pe de o parte ca
aici s-au gasit urme de romanitate, pe de alta parte ca s-a simtit nevoia de
afirmare a latinitătii.
_____________ooOoo_____________
O OBLIGAȚIUNE ROMÂNEASCĂ
Regatul României - Obligațiune la purtător
1000 franci francezi = 6550 lei 1934
Împrumut de consolidare amortizabil 4,5%
Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni poloneze
Detaliu vignetă de pe un certificat american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 13.07.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu