Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CELE MAI RECENTE

MONEDE JUBILIARE

EMISE DE CĂTRE B.N.R.

Banca Națională a României a emis o monedă jubiliară pentru a celebra Anul 2013 - Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena - declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În acest sens Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus “Pentru poporul român drept credincios, anul 2013 este un prilej de rememorare a legăturilor istorice pe care Sfinţii Împăraţi le-au avut pe teritoriul ţării noastre". Aversul monedei prezintă imaginea Catedralei Patriarhale din Bucureşti, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2013”, iar reversul imaginea unei picturi murale din interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL AL SFINTILOR IMPARATI”, „Constantin si Elena” şi „Mediolanum 313”, respectiv numele localităţii şi anul în care s-a dat Edictul de toleranţă religioasă. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele; valoarea nominală - 10 lei, data emiterii - 20 mai 2013, metalul - argint, puritatea - 99,9%, greutatea - 31,103 grame, diametrul - 37 mm, marginea - zimțată, calitatea - proof, tiraj - 500 de exemplare.

Catedrala Patriarhală este o biserică din Bucureşti, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de Constantin Şerban Basarab Cârnul și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654 - 1658. Biserica, purtând hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost sfințită de Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Date despre meșterul care a coordonat construirea edificiului nu s-au păstrat, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii, logăfătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.

Sfântul Împărat Constantin a dezvoltat o activitate deosebită în favoarea locuitorilor de atunci din spaţiul carpato-danubiano-pontic. El a fost împărat timp de 31 de ani (306-327), iar pe teritoriul ţării noastre a zidit zeci de biserici, a construit un pod nou peste Dunăre şi a ţinut foarte mult să reromanizeze Dacia după retragerea împăratului roman Aurelian şi să continue creştinarea poporului de aici, începută de Sfântul Apostol Andrei”. După 31 de ani de domnie, Sfântul Împărat Constantin a fost botezat de episcopul Eusebiu de Nicomidia, pe patul de moarte, iar la scurt timp s-a mutat la Domnul, fiind înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli, din Constantinopol, pe care a ctitorit-o. Mama sa, Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. După ce generalul roman Constanţiu Chlorus a divorţat de ea la îndemnul împăratului Diocleţian, a trăit departe de viaţa publică, în preajma fiului său, Constantin. În cartea “Vieţile Sfinţilor de peste tot anul” se spune că Împăratul Constantin a trimis-o pe mama sa Elena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pe care a fost răstignit trupul lui Hristos. Potrivit tradiţiei, în timpul săpăturilor de pe dealul Golgotei, împărăteasa Elena a găsit trei cruci. Ca să descopere Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul, a atins cu ele un mort. La atingerea Crucii Domnului, mortul a înviat. Împărăteasa Elena este cea care a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Betleem, pe cea din Nazaret, dar şi alte sfinte aşezăminte. Sinaxarul consemnează că după ce s-a întors la Constantinopol, Împărăteasa Elena şi-a săvârşit viaţa, în anul 327, cu 10 ani înainte de moartea fiului său, Împăratul Constantin cel Mare.

Banca Națională a României a emis o monedă jubiliară pentru a celebra Personalitatea celebrei actrițe Lucia Sturdza-Bulandra. Aversul monedei prezintă imaginea vechii clădiri a Teatrului Naţional din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală „10 Lei“ şi anul de emisiune „2013“, iar reversul portretul, semnătura actriţei Lucia Sturdza-Bulandra şi anii între care a trăit, respectiv „1873” şi „1961“, elemente suprapuse peste o compoziţie sugerând arta teatrală, iar în arc de cerc, inscripţia „LUCIA STURDZA-BULANDRA“. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele; valoarea nominală - 10 lei, data emiterii - 10 iunie 2013, metalul - argint, puritatea - 99,9%, greutatea - 31,103 grame, diametrul - 37 mm, marginea - zimțată, calitatea - proof, tiraj - 500 de exemplare.

Din inițiativa lui Ion Heliade Rădulescu și Ion Câmpineanu, în anul 1834 ia ființă Societatea Filarmonică din București. În scopul construirii unui Teatru Național aceasta societate cumpără în anul 1836 Hanul Câmpinencii. Domnitorul Alexandru Ghica aprobă în anul 1840 proiectul de ridicare a unui Teatru Național la București, în stil baroc sub conducerea arhitectului vienez Heft. În anul 1845 începe ridicare construcției care va dăinui până în anul 1944 când a fost bombardată de către naziști. În anul 1852 se deschide Teatrul cel Mare din Bucureşti, primul director fiind Costache Caragiale. Sala de spectacole, cu o capacitate redusă, construită iniţial pentru protipendadă, a fost mărită pentru a cuprinde şi alte categorii de spectatori. Prima reprezentaţie are loc la 31 decembrie 1852 cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”. În anul 1864 Teatrul cel Mare devine instituţie publică de cultură când, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail Kogălniceanu, „s-a hotărât să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională”. În anul 1952 se sărbătoreşte centenarul Teatrului Naţional şi instituția primeşte numele lui Ion Luca Caragiale.

Lucia Sturdza-Bulandra (născută la data de 25 august 1873 în Iași și decedată la data de 19 septembrie 1961 în București) a fost o renumită actriță de teatru din România. Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori. În anul 1898 a debutat la Teatrul Național din București, iar în 1914, împreună cu soțul ei, a întemeiat o companie particulară. Din anul 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din anul 1947 până la sfârșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra. A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

Banca Națională a României a emis o monedă jubiliară pentru a celebra Trecerea a 150 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei. Aversul monedei prezintă imaginea unui grup de militari din armata Principatelor Unite în uniforme specifice diferitelor arme, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA” şi anul de emisiune „2013”, iar reversul imaginea Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei, după o litografie de epocă şi anul înfiinţării acesteia, „1863”, stema Principatelor Unite şi inscripţiile în arc de cerc „MANUFACTURA DE ARME” şi „ARSENALUL ARMATEI”. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele; valoarea nominală - 10 lei, data emiterii - 25 iunie 2013, metalul - argint, puritatea - 99,9%, greutatea - 31,103 grame, diametrul - 37 mm, marginea - zimțată, calitatea - proof, tiraj - 500 de exemplare.

Manufactura de Arme a României a fost fondată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de război fiind generalul Ioan Emanuel Florescu în luna iunie a anului 1863.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

De Ștefan Cornel Rodean - Sibiu

colonel de artilerie, în rezervă

LA SPITAL

Moștenitorii-așteaptă-o veste,

Iar doctorul le-o dă, în fine:

Nici-o speranță nu mai este,
Bolnavul …se va face bine!

SPITALUL

Cu traiul atârnând de-un fir de ață,

Slăbit de multe boli și de nevoi ,

Aicea poți începe-o nouă viață:

…Pe cea de-apoi.

__________xxx__________

DOUĂ MEDALII

ȘI CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Mihail Sadoveanu

Ilustru prozator român, scriitor progresist,

militant pentru pace * 1880 - 1961

Mihail Sadoveanu (născut la data 5 noiembrie 1880 la Pașcani și decedat la data de 19 octombrie 1961 în localitatea Vânători, județul Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă semănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

(Nicolae Labiș)

Nicolae Labiș a fost un poet român care s-a născut la data de 2 decembrie 1935 în satul Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Suceava și a decedat la data de 22 decembrie 1956 în București. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.