Epaminonda's Blog.....: INSULELE MIDWAY

Cupon 4 raţii iunie xxx

INSULELE MIDWAY

Este un grup de insule şi atoli situat în nordul

Oceanului Pacific, în extremitatea arhipelagului hawaian.

Aceste insule au statutul politic de

teritoriu american neorganizat şi neîncorporat SUA

Insulele au suprafaţa de 40 km.p, uscat,

aici trăiesc aproximativ 50 de oameni,

în majoritate pescari sau administratori ai fostei

baze militare americane de aici,

cu reşedinţa în Sand Island.

Steagul oficial adoptat la 29 mai 2000:

Mai jos admiri câteva imagini din Insulele Midway.

O vedere aeriană asupra insulelor cu pista de aviaţie

Sediul fostei Companii Pacific Cable, fondate aici în anul 1903

Hangar al fostei baze militare americane Henderson

Memorialul Midway

În amintirea Bătăliei navale de aici - anul 1942

Tun de coastă, rămas în amplasament,

de pe timpul Bătaliei navale de aici - anul 1942

Mai jos am postat două ecusoane

ale militarilor americani de la fosta bază militară de aici.

Dedesubt admiri o medalie şi două monede Midway.

Medalia a 70-a aniversare a Victoriei de la Midway

Aţi scris o pagină glorioasă în istoria noastră

Amiral Chester W. Nimitz

Monedă 5 dolari 2005 - Insulele Midway

A 60-a aniversare a Conferinţei de la Yalta *1945 - 2005

Franklin Delano Roosevelt (1882 - 1945)

(a fost preşedintele SUA în perioada 1933 - 1945)

Monedă - 1 dolar 2011 - Insulele Cook

Bătălia de Midway - 1942

Regina Elisabeta a II-a

(a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,

nume real, Elizabeth Alexandra Mary,

născută în anul 1926, conduce din anul 1952)

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

George Bernard Shaw,

scriitor irlandez (1856 - 1950)

Cinstea este invers proporţională cu tentaţia.
Nu încerca să trăieşti de-a pururi. Nu vei reuşi.
Marile evenimente sentimentale sunt întotdeauna eşecuri.

_________xxXxx________

CÂTEVA INSIGNE

DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

FISU

(Federaţia Internaţională a Sportului Universitar)

Bucureşti - 1981

Federația Internațională a Sportului Universitar consideră că sportul practicat de către studenți, indiferent de nivelul performanței, dar în subsidiarul educației, este sport universitar. Mediul academic desăvârșește, cel mai adesea, valoarea intelectuală și tot mediul academic, prin sistemul său de sport universitar, protejează studenții de concurența profesioniștilor din sport. Se pare că țelul suprem al sportivilor a încetat de mult să mai fie participarea la Jocurile Olimpice; acum contează medalia olimpică, pentru care sportivii trebuie să depună un efort colosal, să aloce sau să sacrifice perioade relativ mari pentru antrenamente, ceea ce impietează asupra gestiunii armonioase a timpului necesar pentru a fi destinat și altor preocupări. Se poate discuta lejer despre un sport de performanță profesionist, mascat sau nu, la care studentul care-și face, în primul rând, datoria academică poate accede cu mari sacrificii, prin urmare, performanța sa sportivă se cuvine să se exprime comparativ cu alți studenți în cadrul competițiilor sportive rezervate universitarilor. Aceasta nu înseamnă că, de exemplu, un student nu poate deveni campion olimpic făcând în același timp performanță academică sau ocupațională, după cum reciproca este, și ea, valabilă. Oricum, în mod protector, sportul universitar poate evidenția la studenții merituoși și excelent pregătiți intelectual, cealaltă parte a excelenței umane, cea corporală.

Jocurile sportive Universiada de Vara din anul 1981, cunoscută şi sub numele A XI-a ediţie a Universiadei de vară, a avut loc în România, la Bucureşti, pe Stadionul Lia Manoliu. Evenimentele au fost vizionate de 200000 de spectatori. Au particpat 2912 sportivi din 86 de ţări ale lumii, în 10 sporturi distincte, iar clasamentul final pe total medalii a arătat astfel; locul I - URSS cu 109 medalii, locul II - România cu 67 medalii şi locul III SUA cu 56 medalii. Sus am postat logo-ul competiţiei.

Expoziţia naţională

de artă fotografică a elevilor - Bucureşti

Această insignă are dimensiunile de 23 x 25 mm.

Expoziţia şi târgul de mostre

al industriei româneşti - Bucureşti

19 septembrie - 3 octombrie 1921

Expoziţie METRONEX - Varşovia

1968 - Bucureşti

Liceul Dimitrie Cantemir - Bucureşti * 1968 - 1993

Colegiul Naţional „Cantemir-Vodă” şi-a început existenţa ca gimnaziu, sub numele de Matei Basarab,in anul 1878. Înfiinţarea acestei şcoli a fost precedată de constituirea, la 11 noiembrie 1865, a unei clase divizionare, paralele, a I-a, pe lângă cea existentă la liceul Matei Basarab, la propunerea profesorilor liceului. Pana in anul 1879, gimnaziul a ajuns la numarul de clase necesar functionarii ca unitate scolara independenta, asadar, in cursul aceluiaşi an şcolar, vechea denumire de „Matei Basarab” a gimnaziului este schimbată cu aceea de „Cantemir Vodă”. Potrivit procesului verbal încheiat în Consiliul Pedagogic al şcolii din 11 februarie 1878 colectivul didactic a hotărât ca noua denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă”, deoarece „tot aşa cum alţi domnitori şi Dimitrie Cantemir, fiu şi frate de domn şi el însuşi domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat şi în fine ca om de ştiinţă...”. Clădirea acestui liceu este opera arhitecţilor Virginia Haret şi Nicolae Stănescu.

Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673 - 21 august 1723) a fost domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711), autor, cărturar, compozitor, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic și scriitor român (moldovean).

Primăria capitalei

Teatrul național "Ion Luca Caragiale"

București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și câteva clădiri reprezentative ale Bucureștiului.

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov înainte de anul 1997) este un județ din România, care înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo, deși orașul însuși nu face parte din teritoriul administrat de județ. Ca subunități administrative județul are 8 orașe - Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Buftea, Bragadiru, Chitila, Otopeni, Popești-Leordeni și 32 de comune. Județul se întinde pe o suprafață de de 1583 km.p. și numără aproximativ 365000 de locuitori. Sus admiri harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Ilfov, iar dedesubt câteva clădiri inconfundabile ale Bucureștiului și deci și ale județului Ilfov.

Prefectura județului Ilfov

Arena națională

___________ooOoo__________

DEŢINĂTORI

AI PREMIULUI NOBEL

PE BANCNOTELE LUMII

Suedia - 20 coroane 1992

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf (1858 - 1940) a fost o scriitoare suedeză, prima femeie care a primit premiul Nobel pentru Literatură, în anul 1909, și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).