duminică, 27 mai 2012

Ro-M-oN 24


Aceasta este o monedă Sadagura - 2 parale / 3 copeici 1773 cu ghirlande de trandafiri - din argint, rotundă, cu diametrul de ~35 mm şi greutatea de 20,4 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă două scuturi ovale înclinate unul spre celălalt, înconjurate de ghirlandele de trandafiri, în cel din stânga capul de bour al Moldovei, în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în cioc, alături lună, pe linia solului o coroană, deasupra scuturilor coroană domnească, în exergă linie orizontală şi anul 1773, în partea de sus inscripţia semicirculară în limba rusă MON. MOLD: I VALOSK.; cerc zimţat exterior; muchia ornamentat, iar pe revers inscripţia cu litere chirilice 2 PARA (PARA subliniat cu una sau două linii apropiate) 3 KOPIEKI într-un pătrat cu laturile torsadate; cerc zimţat exterior. Deoarece valoarea nominală este mult mai mică decît valoarea metalului conţinut, piesele Sadagura de argint nu pot fi catalogate ca monede, fiind considerate uneori ca probe, alteori ca modele. Cea mai probabilă explicaţie este că au servit ca modele, pentru a exemplifica autorităţilor de nivel înalt (împărăteasa Ecaterina a II-a, mareşalul Rumeanţev etc.) funcţionarea monetăriei de la Sadagura.

Aceasta este o monedă Sadagura - 5 copeici 1771 - probă - din aramă, rotundă, cu diametrul de 42 mm, şi greutatea de 37 - 46 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă acvila bicefală a Imperiului Ţarist, cu amîndouă capetele încoronate şi cu o coroană deasupra, ţinând în gheare spada şi sceptrul şi stând pe două scuturi ovale pe care se află stemele Moldovei şi Munteniei, o bandă lată, în exergă valoarea nominală 5 KOPIEKI, cu litere chirilice, sub valoare litera S de la Sadagura; cerc zimţat exterior; muchia ornamentată (frunze de stejar), iar pe revers o coloană aşezată pe o bandă lată reprezentând solul, având în partea de sus un scut încoronat purtând monograma împărătesei Ecaterina a II-a, în stânga o tobă, o suliţă, deasupra o fascie (o secure legată în mijlocul unui mănunchi de nuiele) şi trei steaguri, în dreapta un tun, o suliţă, deasupra un tui (lance având în vârf o coadă de cal) şi 3 steaguri, la baza coloanei o bonetă frigiană, anul 1771; cerc zimţat exterior.Piesa este purtătoare a unui mesaj politic, atât subtil cât şi categoric în afişarea intenţiilor emitentului de a-şi impune dominaţia în regiune. Valoarea nominală este doar în copeici - valută internă rusească - , stemele principatelor apar asuprite de stema imperială iar emitentul Ecaterina a II-a este prezent explicit prin monogramă.Desenul probei transmite că armatele împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei (reprezentate prin mulţimea de arme) au adus celor două Principate Române libertatea (simbolizată de boneta frigiană, pileus, purtată în antichitate de sclavii eliberaţi şi devenită simbol universal al libertăţii dobîndite). Prezenţa fasciilor semnifică faptul că ruşii îşi arogau dreptul de viaţă şi de moarte asupra românilor. Fasciile (securi legate în câte un mănunchi de nuiele) erau purtate de lictorii ce îi însoţeau pe magistraţii romani şi semnificau dreptul respectivului magistrat de a aplica atât pedeapsa cu nuiaua cât şi cea cu securea. Vulturul bicefal sub ale cărui picioare se află stemele Principatelor arată clar că la 1771 Rusia îşi aroga calitatea de protectoare a Moldovei şi Munteniei. Situaţia diplomatică nu a evoluat aşa cum îşi dorea Imperiul Ţarist, astfel că pe piesele emise în 1772 referirile la Rusia sunt reduse la cea de a doua valoare nominală (denghi şi copeici).
Litera S de pe avers este o litera a alfabetului latin. Monografia „Monede şi bancnote româneşti" arată că ar fi vorba de iniţiala aşezării Sadagura, unde monedele şi probele au fost bătute, dar poate fi şi a eponimului emitentului. Utilizarea literei latine S este destul de curioasă, dat fiind că legendele pieselor Sadagura de circulaţie sînt scrise cu litere chirilice (sunetul S este redat de alfabetele slave prin litera C).

Aceasta este o monedă Sadagura - 5 copeici 1771 - novodel - din aramă, rotundă, cu diametrul de 45 mm şi greutatea de 56,73 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă acvila bicefală a Imperiului Ţarist, cu amândouă capetele încoronate şi cu o coroană deasupra, ţinând în gheare spada şi sceptrul şi stând pe două scuturi ovale pe care se află stemele Moldovei şi Munteniei, două linii orizontale apropiate, în exergă valoarea nominală 5 KOPIEKI, cu litere chirilice, sub valoare litera S de la Sadagura; cerc zimţat exterior; muchia ornamentată (cercuri concentrice în tandem executate manual), iar pe revers o coloană aşezată peste două linii orizontale apropiate reprezentând solul, având în partea de sus un scut încoronat purtând monograma împărătesei Ecaterina a II-a, în stânga o tobă, o suliţă, deasupra o fascie (o secure legată în mijlocul unui mănunchi de nuiele) şi trei steaguri, în dreapta un tun, o suliţă, deasupra un tui (lance având în vârf o coadă de cal) şi 3 steaguri, la baza coloanei o bonetă frigiană, în exergă anul 1771; cerc zimţat exterior.
Despre monedele Sadagura novodel:
Două tipuri de probe de monede Sadagura s-au rebătut sub formă de novodel - cea de 3 denghi şi cea de 5 copeici. Marele duce Gheorghi Mihailovici (1863–1919) scria în anul 1894 că matriţele celor două novodele au fost luate de el de la monetăria din Ekaterinenburg. Arată că aceste piese, copii grosiere după originale, nu au muchia „presată pe maşină”, şi ca urmare piesele au muchia netedă, dar există şi exemplare cu muchia cu diferite desene, prelucrată manual. Novodelele pot fi deosebite relativ uşor de probele originale după desen. Au şi diametrele mai mari cu 1-2 mm în comparaţie cu piesele originale.
Novodelele de Ekaterinenburg au următoarele caracteristici:
- avers: banda lată de sub scuturile principatelor lipseşte, exerga fiind despărţită de cîmp prin două linii orizontale subţiri apropiate; scuturile cu stemele principatelor nu au relief, conturul exterior al acestora fiind marcat printr-o muchie înălţată;
- revers: banda lată reprezentînd solul lipseşte; exerga este despărţită de cîmp prin două linii orizontale subţiri apropiate.
În prezent există mai multe alte tipuri de piese novodel, bătute însă în perioada contemporană. Modelul al doilea diferă de novodelul model 1, cea mai evidentă deosebire fiind absenţa cercului perlat exterior. Muchia este haşurată, în interiorul romburilor fiind puncte.

Aceasta este o monedă - 2 copeici 1795 Rusia - peste 2 parale / 3 copeici Sadagura - din bronz şi de formă aproximativ rotundă. Pe avesrul acesteia se distinge sfântul Gheorghe călare, străpungând balaurul cu lancea, eşarfă cu inscripţia cu litere chirilice DVE · KOPEIKI însemnând DOUĂ COPEICI, în părţi M M, litere ce arată că piesa a fost bătută la Monetăria din Moscova, din vechea reprezentare a monedei Sadagura se observă pătratul cu laturile torsadate şi inscripţia cu litere chirilice [2] PARA (PARA subliniat cu două linii apropiate) 3 KOPIEKI, iar pe revers  monograma încoronată a împărătesei Ecaterina a II-a (E II I - Ecaterina II Imperatriţa) şi anul 1795 în cunună de ramuri de laur şi de palmier, cerc exterior din linii, din vechea reprezentare a monedei Sadagura se observă cele două scuturi ovale înclinate unul spre celălalt, în cel din stânga capul de bour al Moldovei, în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în cioc, precum şi coroana domnească de deasupra scuturilor; se mai vede un mic fragment - MON - din inscripţia semicirculară în limba rusă MON. MOLD: I VALOSK. O parte din monedele bătute la Sadagura au ajuns, în ciuda interdicţiei autorităţilor ţariste, în Rusia. Faţă de valoarea nominală, în Rusia aceste monede nu erau destul de grele. Desigur, această diferenţă îşi avea originea în tratamentul aplicat românilor din Principate, forţaţi să accepte monede cu deosebire flagrantă între valoarea nominală şi cea intrinsecă a metalului conţinut. Monedele uşoare bătute la Sadagura erau atractive pentru speculanţi, care le-au trecut în Rusia în mari cantităţi. Monede însumând aproape 116 puduri au fost retrase din circulaţie din Rusia (1 pud = 16,38 kilograme). Au fost confiscate de asemenea monede introduse în Rusia prin contrabandă. Monedele Sadagura confiscate au fost utilizate în anul 1795 pentru baterea de monede ruseşti “normale” (cu monograma împărătesei Ecaterina a II-a pe o faţă şi cu Sfîntul Gheorghe călare pe cealaltă faţă). Teoretic, masa pieselor de 2 parale / 3 copeici era de 22,7 grame, un pic mai mare decât masa pieselor ruseşti de 2 copeici - 20,4 grame. În realitate monedele Sadagura erau mai uşoare decât norma, aşa că piesele de 2 parale / 3 copeici au fost folosite pentru baterea de monede ruseşti de 2 copeici, iar piesele de 1 para / 3 denghi - pentru baterea de monede ruseşti de 1 copeică. Operaţiunea de rebatere a fost făcută la Moscova, la Monetăria Roşie (Crasnîi Monetnîi Dvor). Pentru economie de timp şi de mijloace, muchia acestor copeici din 1795 nu a fost modificată, ci a rămas cea iniţială, a sadagurilor. Monedele Sadagura care în 1795 au fost slab reimprimate şi păstrează detaliile piesei iniţiale în paralel cu noua reprezentare sunt foarte căutate astăzi.


***
 
DOUĂ EPIGRAME 
DIN CREAŢIA LUI GRIGORE CHITUL


NELINIŞTILE UNEI PENSIONARE

Când luna, sus pe cer, veghează
Şi-oraşu-ntreg a adormit,
Doar soţul o mai deranjează,
Desigur, cu un… sforăit!


UNUI ORATOR

De la tribună, temerarul,
Cu trei octave urcă tonul,
Muşcând pe rând: când adversarul,
Când …microfonul.


CASA REGALĂ A ROMÂNIEI 
ŞI CARTEA POŞTALĂ
  O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79   

 Prima călătorie a regelui Carol I în ţară

 Regele Carol I - 1907

Regele Carol I şi regina Elisabeta 

 Vizita împăratului Franz Josef  în România - Sinaia 1906 
Franz Joseph (născut 18 august 1830 la Viena şi decedat 21 noiembrie 1916 la Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei, Boemiei, Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, mare voievod al Voievodatului Serbia etc, din anul 1848 şi până în anul 1916. Domnia sa, de 68 de ani, a fost a treia ca durată dintre domniile din Europa.

________xxXxx_________
 
România - Timişoara (Administraţie austro ungară) - 200 coroane 1919 

Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri americane

con_dorul@yahoo.com




Niciun comentariu: