luni, 21 mai 2012

MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 70


ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI
ALŢI PUBLICIŞTI BUZOIENI
ALE CĂROR DATE COMPLETE
DE NAŞTERE ŞI DECES NU SE CUNOSC

1846 – S-a născut la Ploiesti - Constantin D. Danescu, ziarist si om politic. A facut studiile liceale Bucuresti, este licentiat in Drept la Paris şi doctor in stiinte administrative si politice la Bruxelles. A fost magistrat, Prefect al judetului Ramnicu Sarat (1888) si Buzau (1897), redactor la Buzaul, a infiintat gazeta Buzaul liberal (1898 - 1899).

1854 - S-a născut la Buzău – Nicolae Ioanid, gazetar, decedat 1894 la Buzau.Proprietar al publicatiei Gazeta Buzaului (1884-1893), este primul jurnalist buzoian care revolutioneaza presa locala prin modul modul in care gandise publicatia, ca pe o tribuna de dezbatere pluridisciplinara, pastrandu-si seriozitatea, demnitatea si combativitatea. 

1855 – S-a născut la Botosani - Alexandru Tinta (Murfatlar), profesor, apoi ceferist, gazetar, casatorit, in 1883, la Buzau. A fost redactor si administrator al publicatiei Munca, „organ al muncitorilor” (6 octombrie 1902 - 1 februarie 1905), Constiinta (1907), „ziar nationalist”. 

1855 - S-a născut la Râmnicu Sărat – Ioan N. Polycrhoniade, poet şi gazetar, a decedat în anul 1925 la Bucureşti. A fost director-proprietar al publicatiei Foea Societatei «Desteptarea Comerciului si Industriei Romane»” (1882 – 1925), care devine Desteptarea Comerciului si Industriei Romane. A infiintat prima banca populara din Romania, cu numele „Randunica”, in orasul Urziceni.

1856 – S-a născut la Pogoanele (jud. Buzau) - Nicolae Cosacescu, profesor, inginer, publicist si ziarist, licentiat in matematici si in stiintele fizicii. Activitatea ziaristica a inceput-o de tanar, colaborand la mai multe reviste stiintifice si didactice. Dar activitatea cea mai mare a desfasurat-o ca redactor la Romania Libera, apoi la Natiunea, Lupta si Ziua.. Cand Take Ionescu si-a format propriul partid, N. Cosacescu, a trecut, din anul 1908, la conservatori, colaborand la publicatiile: Ordinea, La Roumanie si la Actiunea Conservatoare.. Ca director general al Postelor, a incheiat conventia telegrafica cu Balcanii si a acordat reduceri de pana la 50 % pentru corespondentele telegrafice. 

1864 – S-a născut la Giurgiu - Al. G. Basarabescu, ziarist. Absolvent al Scolii militare superioare de administratie, a fost ofiter, in perioada 1885-1905, dupa care demisioneaza si intra in politica, ca membru al Partidului Conservator. A fost proprietar si director politic al publicatiei Curierul Buzaului (cu nr. 5), organ conservator (2 iulie - 24 septembrie 1906).

1870 – S-a născut la Magura (jud. Buzau) - Ion N. Apostolescu, director  al publicatiei Avantul, „revista pentru literatura si arta”, care a aparut la Buzau, lunar, intre februarie 1906-ianuarie 1908, cu atitudine clara pentru ideologia socialismului. Neramanand straina de rascoala din 1907, prin continutul ei variat, revista era raspandita in Braila, Focsani si Iasi. In anul 1900, Ion N. Apostolescu a infiintat si un cerc cultural muncitoresc.

1881 – S-a născut la Buzau - Ion Gh. Scutaru, inginer agronom, ziarist, publicist. Absolvent al Liceului „B.P. Hasdeu” si studii superioare de specialitate in Germania, Danemarca si Ungaria, a fost consiler si inspector agricol in Ministerul Agriculturii, autorul unor lucrari de specialitate pe teme de economie si agricultura. A fondat gazeta Vointa, a fost sef Sectie economica la Curentul, condus de Pamfil Seicaru, iar in 1932, impreuna cu Nichifor Crainic, a infiintat publicatia Calendarul.

1886 – S-a născut la Buzau - Matei Gheorghiu, ziarist. Debuteaza in ziaristica in 1909, fiind colaborator la mai multe cotidiene. Este redactor la Viata Banatului din Timisoara si proprietarul unei librarii, corespondent zonal pentru Adevarul si Dimineata si autor al studiilor Tolstoi, Sonata Kreutzer (1922) si Zola, Vis de iubire (1926).

1887 – S-a născut la Buzau - Alexandru A. Bardescu, doctor in stiinte juridice, licentiat al Universitatii din Paris, deputat, ziarist (decedat 1942, Bucuresti). Debuteaza in presa la 14 aprilie 1918, ca director al ziarului Indreptarea, oficios al Partidului Poporului, pana la incetarea aparitiei acestuia (6 octombrie 1938). De la 1926, este vicepresedinte al Sindicatului Ziaristilor din Bucuresti. A scris in limba franceza un studiu asupra libertatii presei intitulat „L’abus du droit”.
 
1887 – S-a născut în localitatea Mânzu, comuna Cilibia (jud. Buzau) - N. Simionescu, ziarist. A debutat in presa in anul 1907, ca reporter la Universul si a colaborat la Dimineata, Adevarul, Minerva, Viitorul, Miscarea (Iasi).

1888 – S-a născut la Ramnicu Sarat - Nicolae Vartej, gazetar profesionist, din 1909, cu studii de Drept. A fost redactor la Lupta si colaborator la ziarele Adevarul si Dimineata.

1889 – S-a născut la Buzau - Constantin C. Jitianu, publicist (decedat 1978, Bucuresti). Absolvent al Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzau si al Facultatii de Drept din Bucuresti, a desfasurat o bogata activitate publicistica – reflectii filozofice, proza poezie, studii de drept – in periodice si volume. A colaborat la: Revista poporului si Revista noastra, din Buzau, precum si la Neamul romanesc, Gazeta tribunaleleor, Pandectele romane, Universul etc.

1893 – S-a născut la Buzau - Ion Gh. Ioachimescu, ziarist profesionist. Debuteaza in presa, in anul 1912, semnand in publicatiile: Inainte, Presa, Minerva, Renasterea, Jurnalul, Dacia si Indreptarea, apoi secretar de redactie la Dimineata si Adevarul. A fost membru al Sindicatului Ziaristilor, din 1919, si poseda „Crucea de razboi”. A avut preocupari literare, publicand un roman, bine apreciat, si alte numeroase  lucrari literare.

1898 - S-a născut la Dărâmaţi, azi Valea Ramnicului (jud. Buzau) - Ion D. Dragan, publicist militar. Profesor la Scoala de ofiteri de rezerva infanterie Ploiesti, Liceul Militar Chisinau, la Scoala de ofiteri de aviatie si la Scoala de Geniu din Bucuresti. S-a afirmat in publicistica militara, debutand la Romania (Iasi, 1917), apoi la: Romania militara, Revista infanteriei, Revista cavaleriei, Revista aeronauticei etc. A publicat studii privitoare la aeronautica. 

1902 -  S-a născut la Buzau - Dimitrie Zaharescu, ziarist. Se  inscrie la Facultatea de Drept, fiind ales vicepresedinte al Societatii Studentilor in Litere. Ca publicist va face parte din Generatia lui 22 si va colabora la Universul literar si la alte publicatii, unde semneaza cu pseudonimul Dem. Petrovan. A fost si secretar general de redactor la ziarul Curentul condus de Pamfil Seicaru. La 23 august 1940 a decedat intr-un tragic accident aviatic in Muntii Apuseni.

1904 - S-a născut la Buzau - Ioan T. Angelescu, ziarist. A colaborat la Tara noastra, Frontul Romanesc, Ziarul, Unirea, Viata. Membru activ al Sindicatul Ziaristilor din Bucuresti, din 1941.

1905 – S-a născut în satul Străjescu, comuna Garoafa (jud. Vrancea) - Constantin Bunea, publicist. Absolvent al Facultatii de Teologie din Cernauti, a fost timp de 50 de ani preot in satul Grajdana, comuna Tisau (jud. Buzau). A redactat si editat impreuna cu George M. Raican publicatia Veste  Buna, „revista pentru popor”, care a aparut la Grajdana (1932-1933, 17 nr.), cu o larga raspandire in judetele Ramnicu Sarat, Braila, Covurlui, Bacau, Iasi, Oradea si chiar Statele Unite

1906 – S-a născut în satul Pâcle, comuna Berca - Constantin Pâcle (Constantin Teodorescu) publicist, a decedat la Cosmuţa, judeţul Cluj în anul 1931. Absolvent al Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, debuteaza in presa, prin 1925 – 1926, la revista buzoiana Muguri si colaboreaza la Actiunea Buzaului. Lucreaza la Academia Romana si este secretar de redacţie la Universul literar.

1906 – S-a născut la Buzau - Stefan Craciun, poet si ziarist. Debuteaza, in 1923, la Revista noastra, apoi devine, de la 5 octombrie 1933 pana la 25 noiembrie 1935, redactor la publicatia Cefereul, „organ public de interes profesional”, care a aparut la Buzau pana la 20 ianuarie 1938. Colaboreaza la Universul literar, Curentul, Pamantul si la periodicele buzoiene Avantul, Carnet literar (26 noiembrie 1931-15 februarie 1934), fiind unul dintre fondatori, alaturi de Dem. Iliescu, Pompiliu Podgoreanu, Matei Ghimbasanu si G. Oprescu, Gand nou, Ideea nationala, Buzaul economic, Zarathustra, Dacia, Vremea.

1906 – S-a născut în satul Zoita, comuna Ziduri (jud. Buzau) - D. D. Petrescu-Zoita, teolog, gazetar, absolvent al  Facultatii de Teologie Bucuresti (decedat 1941). Debuteaza in publicistica, ca redactor si editor al publicatiilor Inapoi la Hristos (1928 - 1930) si Actiunea noua (12 noiembrie 1933-15 mai 1934, bilunar); colaborator la Informatorul (Ramnicu Sarat, 1931-1934). 

1926 – S-a născut în Vadu-Soresti (jud. Buzau) - Gheorghe Lefter (decedat 1993, Bucuresti). Absolvent al Liceului Comercial din Buzau, al Academiei Militare si al Facultatii de Drept, Universitatea Bucuresti. A fost jurist la Ministerul Economiei si Silviculturii si redactor la ziarul Aparatorii Patriei.

1929 - A decedat la Buzau - D. Ionescu (grafiat si Popisteanu), cunoscut si sub numele de D. Ionescu-Alarma, ziarist, propr. publicatiei Alarma (1898-1924, cu intreruperi), director al gazetei umoristice Krokodilul (1888), administrator al „jurnalului independent” Ecoul Buzeului (1893-1894).

1931 – A decedat la Buzau - Emilian Budalanescu, ziarist. In 1906, este colaborator la Avantul (Buzau), publicatie socialista si apoi director (serie noua, 1921-1931). In 1929, colabora la Saptamana (Buzau) condusa de Nitulescu, iar in 1930 il intalnim in paginile publicatiei Buzaul economic.

1935 – A decedat la Buzau - Stefan Revereanu-Revus, directorul Bancii „Buzaului”, ziarist, unul dintre membri fondatori ai Asociatiei Presei Buzoiene. A debutat in presa, in anul 1913, la publicatia independenta Vointa. A fost director al ziarelor Indrumarea  (1920-1928), Dreptatea (1922), „organ democrat intransigent de anchete si reportaje”, Nationalul (1923-1924), „organul Partidului National Roman”, Reporterul (1927) si Curierul (1929-1935).

1936 – A decedat la Buzau - George I. Calinescu, ziarist. A fost directorul ziarului Curentul nou, saptamanal, aparut la Buzau (8 noiembrie 1931- decembrie 1936), cu suplimentul Ora

1942 – A decedat la Buzau - Petre N. Oprescu, publicist, gazetar, presedintele functionarilor comerciali. Debuteaza, in 1906, ca redactor si editor al publicatiei Comertul (februarie – decembrie 1906). Anul urmator, devine director si proprietar al ziarului Vointa, iar in anul 1916 editeaza publicatia Viticultorul, „organ de informatiuni viticole”.

1974 septembrie - S-a născut la Buzău - Cristina Modreanu, critic de teatru şi jurnalistă. În 1997 obţine licenţa şi diploma în jurnalistică la Facultatea de jurnalism şi ştiinţele comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti , cu lucrarea Tendinţe în publicistica teatrală românească, în perioada 1990 - 1996. În prezent îşi face doctoratul în cadrul Universităţii de artă teatrală şi cinematografică - Bucureşti.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA
LUI GHEORGHE BÂLICI 
(Republica Moldova)

SUPER-MINI

O haină mai divină
Cine-ar putea concepe:
Piciorul se termină,
Iar fusta ….nici nu-ncepe.


PATRIOTICĂ

Eu sunt ţăran cu talpă-lată,
Am ţara-n inimă şi-n gând:
Cu ruşii nu m-aş da vreodată,
Dar cu rusoaicele ….oricând.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE 
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Toate aceste monede  sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5%, au greutatea de 16,5 grame fiecare, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-au emis în tiraj de 1000 de exemplare fiecare, la preţul oficial de vânzare de 150 ron bucata. 
Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea SAHARNA.
Mănătirea Saharna, in intregul ei ansamblu, este unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.Ansamblul monastic este compus din doua manastiri: una rupestra, Bunavestire, si alta terestra, Sf.Treime. Istoria mănăstirii rupestre se cunoaste foarte putin, nestiindu-se data precisa a intemeierii si cine sunt intemeietorii. Nici chiar cercetatorii din domeniu n-au ajuns inca la o parere unanima privind perioada intemeierii acestei chinovii. Manastirea terestra, fiind o ctitorie calugareasca, a fost intemeiata in anul 1776 de catre Schimonahul Vartolomeu Ciungu (1739-1798). Complexul monastic este situat într-unul din defileurile pitoreşti din apropierea satului Saharna, la 14 km de staţia de cale ferată Râbniţa, pe malul drept, abrupt al Nistrului. Nucleul istoric al mănăstirii l-a constituit vechiul schit rupestru de la Saharna. La o depărtare de 200 de metri de schit se află actuala mănăstire de zid Saharna, cu hramul “Sfânta Treime”.

Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea SURUCENI.
 
Mănăstirea Suruceni este situată în comuna cu acelaşi nume din judeţul Chişinău, la 25 de km de Chişinău. In anul 1785, la sfatul ieromonahului muntenegrean Iosif, boierul Casian Suruceanu construieste pe mosia sa un schit de calugari. La inceput a fost ridicata o biserica din lemn. Intre anii 1825-1828, pe locul ei se construieste o biserica din piatra. In anul 1860 se inalta o a doua biserica, cu hramul Sfantului Nicolae, avand la subsol o gropnita. La această mănăstire a fost inmormantat Episcopul Ismailului si al Argesului Dionisie Erhan, care a staretit aici intre 1908-1934. Mormantul sau a fost devastat, probabil datorita atitudinii pro-romanesti adoptate in perioada formarii Romaniei Mari. In anul 1959 aici este infiintat un spital de psihiatrie cu circuit inchis, iar calugarii sunt obligati sa se mute la manastirea Noul Neamt. Biserica Sfantul Gheorghe este transformata in club, iar gropnita devine depozit de lemne. Cimitirul este profanat. Sfantul lacas se redeschide in 1991, ca manastire de calugarite. Bisericile sunt reparate si repictate. In 1998 se deschide un Seminar Teologic pentru fete.

Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea TABĂRA.
 
Mănăstirea Tabăra este situată în satul cu acelaşi nume, comuna Vatici, la 35 km de Chisinău şi 25 km nord vest faţă de Orhei, fiind intemeiata, dupa unele surse, de boierul Gheorghe Russo, in anul 1784, iar dupa altele, de vataful acestuia, Darie Carp. Initial a fost manastire de calugari; in 1815 este transformata in manastire de maici, cand intreaga obste de calugarite de la schitul Fantana Doamnei este transferata aici. In anul 1828 se construieste biserica de vara cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar in anul 1857, a doua biserica, din piatra, cu hramul Sfanta Treime. In perioada sovietica cea mai mare parte din obstea manastirii lucreaza la o fabrica de covoare. Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club, apoi depozit, iar biserica Sfanta Treime, scoala sateasca. In 1959 maicile sunt date afara, iar multe din casele manastirii sunt ocupate de sateni. In comparatie cu alte sfinte lacasuri, bisericile acestei manastiri au fost conservate fara prea mari stricaciuni.

Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea ŢIGĂNEŞTI.
 
Mănăstirea Ţigăneşti se gaseste in zona de codru a Moldovei, cam la 35 de km NV de Chisinau, in apropierea satului Tiganesti, raionul Straseni. In anul 1725, aici a fost construit un schit, ctitorit de boierul Lupu Dencu si de catre mai multi razesi din satele Cobalca si Tiganesti. Unul din calugarii de la manastire, parintele Vartnava, a spus ca locul de construire a acestui schit a fost ales anume departe de asezamintele oamenilor, deoarece „calugarii trebuie sa fie departe de cele lumesti, pentru a se dedica doar vietii duhovnicesti”. In 1846, aici a fost ridicata biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, in care se afla o icoana a Sfantului Pantelimon cu moaste ale acestuia. Asezamantul se afla intr-un loc deosebit de pitoresc, in a carui curte se afla un helesteu cu apa curgatoare.

________xxXxx_________

România - Acţiune - Sibiu (Hermannstadt) - Administraţie austro.ungară - Banca Transilvania - 200 coroane 1918

Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri ruseşti

 con_dorul@yahoo.com






Niciun comentariu: