joi, 17 mai 2012

Ro-M-oN 19


Aceasta este o monedă din Moldova - jumătate de gros - Iliaş I - din bilon, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 15 mm şi greutatea de 0,69 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema Moldovei, cap de bour, având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar) şi la dreapta de o roză cu cinci petale şi cerc perlat exterior, iar pe revers scut cu o reprezentare în forma literei M, cu o cruce deasupra; în stânga scutului (dreapta heraldică) monograma I şi  cerc perlat exterior. Iliaş I a fost un domnitor al Moldovei care a condus cu întreruperi între anii 1432 şi 1442.

Aceasta este o monedă din Moldova - gros - Iliaş I - din bilon, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 20 mm şi greutatea de 1,2 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat interior un călăreţ în armură, cu sabia ridicată în mâna stângă, cerc perlat exterior şi textul +ELIASWOIWOD, iar pe revers în cerc perlat interior un scut cu o cruce deasupra unui semn grafic, cerc perlat exterior şi  textul  +ELIASWOIWODA. Iată câteva informaţii intersante despre Iliaş. După moartea lui Alexandru cel Bun (pe 1 ianuarie 1932) pe tronul Moldovei s-a urcat Iliaş, care de altfel fusese asociat la domnie. Acesta era fiul lui Alexandru cel Bun şi al primei sale soţii, Ana Neacşa. Iliaş era căsătorit cu Marinca, a cărei soră era soţia lui Vladislav Jagello, regele Poloniei. Domnia lui Iliaş a fost repede contestată de fratele său Ştefan, fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun. Pe mama acestui Ştefan o chema Stanca. Iliaş a prins-o pe mama rivalului său, ucigând-o prin înecare. Ştefan fuge în Muntenia, de unde se întoarce cu oaste şi, în toamna anului 1433, îl alungă pe Iliaş de pe tron, acesta fugind în Polonia. În 1435 Iliaş se întoarce din Polonia cu oaste şi, după mai multe lupte, ajunge la o înţelegere cu Ştefan, împărţindu-şi domnia şi ţara. Cei doi au domnit în paralel până în 1442.  Din letopiseţul lui Grigore Ureche aflăm că în 1444 Ştefan l-a prins şi l-a orbit pe Iliaş. În anul 1447 Roman al II-lea, fiul lui Iliaş, intră în Moldova cu ajutor de la poloni, îl învinge în luptă pe Ştefan, îl prinde şi îi taie capul, răzbunîndu-şi tatăl.

Aceasta este o monedă din Moldova - 1/2 gros de la Petru al II - tip III - din bilon, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de ~15 mm şi greutatea de 0,84 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema Moldovei: cap de bour, având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar), la dreapta de o roză cu cinci petale şi cerc perlat exterior, iar pe revers scut despicat vertical; în câmpul întâi trei grinzi, în câmpul al doilea spadă sau pumnal, deasupra scutului litera K, la dreapta heraldică sigla I şi cerc perlat exterior. Petru al II-lea a condus Moldova cu întreruperi între anii 1443 şi 1449. El era un fiu al lui Alexandru cel Bun. Din 1443 şi pînă în 1445 Petru a domnit împreună cu fratele său Ştefan al II-lea - cel care îl înlăturase de la domnie pe Iliaş. La moartea lui Ştefan al II-lea, în 1447, Petru devine stăpîn peste Ţara de Sus (în Ţara de Jos stăpânea Roman al II-lea, fiul lui Iliaş). Petru este cel care i-a dat lui Iancu de Hunedoara - cu care era cumnat (Petru se căsătorise cu o soră a lui Iancu) - cetatea Chiliei. 

Aceasta este o monedă din Moldova - Cetatea Albă - ASPRKASTU - tip II - din aramă, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de ~15 mm diametru şi greutatea de 1,25 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema Moldovei: cap de bour, având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar), la dreapta de o roză cu cinci petale şi cerc perlat exterior, iar pe revers inscripţia circulară ASPRKASTRU (cu litere chirilice, cu legatură între S şi T), în centru cruce cu braţe egale, cu câte o globulă între braţe şi cerc perlat exterior. Se crede că aceste monede au bătute în jurul anului 1450, în timpul domniilor lui Alexandru al II-lea (sau Alexăndrel, 1449 - 1455, cu întreruperi) sau Petru Aron (1451 - 1457, cu întreruperi). Asprokastron înseamnă Cetatea Albă în limba greacă.
Aceasta este o monedă din Moldova - contramarcată cu stema Cetăţii Albe - din argint, de formă aproximativ rotundă cu diametrul şi greutatea necunoscute. Pe aversul acesteia se distinge contramarca cu stema Cetăţii Albe: cruce cu braţele egale, cu cîte o globulă între braţe, iar pe revers o grafică neînţeleasă. Sunt cunoscute monede contramarcate cu stema Cetăţii Albe - Asprokastron, mici monede tătărăşti de argint. Se crede că aceste monede au fost contramarcate în jurul anului 1450, în timpul domniilor lui Alexandru al II-lea (Alexăndrel) sau Petru Aron.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA
BUZOIENCEI ICA UNGUREANU

UNEI ZÂMBĂREŢE
La fiecare întâlnire,
Cu toată gura îmi zâmbeşti
Şi,sincer spun, a ta zâmbire
Mi-arată cât de... ştirbă eşti!

FIECARE CU NOROCUL SĂU
Am agăţat-o într-o seară
Şi-am vrut să mă distrez cu ea;
Ah, ce noroc! - era uşoară...
Oh, ghinion! - acum e grea! 

 
Acum admiri o bancotă fantezie de 50 de coroane, emisă de o micronaţiunea fantezie - GRAYS HARBOUR - aflată undeva prin Lituania. Pe revers este reprezentat Farul maritim Northern Mole din Klaipeda - Lituania 

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Pe această monedă se prezintă stema transnitreană, un alergător trecând linie de sosire şi inscripţiile ПЕРВАЯ СПАРТАКИАДА В МАССР (primele jocuri sportive din Republica Sovietică Moldovenească), ОКТЯБРЬ 1927 ГОДА (octombrie 1927), luna şi anul în care s-au desfăşurat jocurile.  

Pe această monedă se prezintă stema transnitreană, un aruncător cu suliţa şi inscripţiile ПЕРВАЯ СПАРТАКИАДА В МАССР (primele jocuri sportive din Republica Sovietică Moldovenească), ОКТЯБРЬ 1927 ГОДА (octombrie 1927), luna şi anul în care s-au desfăşurat jocurile.

Pe această monedă se prezintă stema transnitreană, doi fotbalişti o poartă de fotbal şi inscripţiile ПЕРВАЯ СПАРТАКИАДА В МАССР (primele jocuri sportive din Republica Sovietică Moldovenească), ОКТЯБРЬ 1927 ГОДА (octombrie 1927), luna şi anul în care s-au desfăşurat jocurile. 

Pe această monedă se prezintă stema transnitreană, o alergătoare trecând linie de sosire şi inscripţiile ПЕРВАЯ СПАРТАКИАДА В МАССР (primele jocuri sportive din Republica Sovietică Moldovenească), ОКТЯБРЬ 1927 ГОДА (octombrie 1927), luna şi anul în care s-au desfăşurat jocurile. 
Aceste monede marchează trecerea a 80 de ani de la desfăşurarea primei spartachiade la Tiraspol şi sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5%, au greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, au fost emise fiecare în tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 200 ron bucata.


România - Acţiune - Parte de fondator - Compania de exploatare a lemnului şi folosire a gaterului - 1884
 
 
Două vignete de pe bilete de loterie din URSS

con_dorul@yahoo.com

Niciun comentariu: