MOERS - GERMANIA

***

  VORBE DE DUH

DE LA ÎNAITAŞI

1. Toţi oamenii vor să trăiască mult, dar nimeni nu vrea să fie bătrân.  -  College Jonathan Swift 
2. Fiecare om are cu necesitate cea mai bună idée despre sine, în consecinţă, fiecare respectă în altul numai imaginea sa proprie şi asemănarea cu dânsul. - Claude Adrien Helvetius
3. O singură clipă poate schimba totul. - Cristoph Martin Wieland 

____________xxXxx___________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

 Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia, 

poţi citi tot pe acest blog în articolul 

LE HAVRE - FRANŢA

Dacă vrei să afli mai multe despre istoria activităţii
de vânătoare şi pescuit sportiv în România,
 te invit să citeşti tot pe acest blog articolul 
AFRICA OCCIDENTALĂ FRANCEZĂ ŞI TOGO  

Vânătoare - insignă - Regatul României

Uniunea generală a vânătorilor din România - UGVR 

- insignă - Regatul României - 

Centenarul indepndenţei de stat a României

1877 - 1977

Medaliile turnate pentru a marca Centenarul independenţei de stat a României (1877 - 1977) ne prezintă pe avers două reproduceri după cunoscutele picturi ale lui Nicolae Grigorescu: Atacul de la Smârdan şi Gornistul, iar pe revers arcul de Triumf din Bucureşti şi stema României comuniste. 

Constituţia din 21 august 1965 la art 116 spunea: Stema Republicii Socialiste România reprezintă munţi împăduriţi, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stînga a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colţuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfăşurate într-o panglică tricoloră pe care este scris «REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA»“. Să observăm că stema statului este de influenţă comunistă. Încadrarea cu spicele de grâu şi prezentarea în interiorul lor a principalelor resurse naturale ale ţării, peste care tronează soarele (în cazul de faţă, simbol al ,,viitorului luminos” al socialismului), precum şi steaua roşie, arată apartenenţa ţării la regimul comunist. Pentru ţara noastră avem reprezentate ca resurse naturale : pădurea (şi ne putem gândi la industria lemnului), apa (industria energetică), munţii (industria extractivă). O altă resursă naturală este sugerată prin prezenţa unui element antropic : o sondă petrolieră, ce ne duce cu gândul la existenţa unei industrii petroliere (cel puţin extractivă). Steme asemănătoare se pot găsi şi pentru alte ţări din ,,lagărul socialist”

Centenarul indepndenţei de stat a României

1877 - 1977

Expoziţia filatelică "Naţionala '77" - Bucureşti 

Arcul de Triumf este un monument reprezentativ al capitalei, situat pe Şoseau Kiselef, în sectorul 1. A fost construit în amintirea Marii Uniri, în anul 1922. Restaurarea monumentului a avut loc în perioada anilor 1935–1936, sub conducerea arhitectului buzoian Petre Antonescu. Pe corpul monumentului sunt aplicate câteva reprezentari artistice şi înscrisuri interesante pentru istoria naţională. Este vorba despre chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, două sculpturi în relief “Victoria”, sculpturile “Bărbăţia” şi “Credinţa”, opere  semnate de sculptorii Baraschi & Constantinscu şi proclamaţii ale regelui Ferdinand, către ţară, la momentul intrării României în război, şi cu ocazia încoronării sale.

Carol I - B. 2 Vânători Ploeşteni - 1897

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Monumentul vânătorilor din Ploieşti a fost construit în cinstea prahovenilor din Batalionul 2 Vânători (condus de buzoianul Alexandru Candiano Popescu), care a contribuit hotărâtor la prima mare victorie românească din Războiul de Independenţă, atacul de la Griviţa (30 august 1877). După război, un grup de foşti combatanţi, împreună cu alţi tineri entuziaşti, au început să strângă fonduri pentru ridicarea monumentului. În 7 ani au contribuit 20000 de oameni, din toată ţara, şi realizarea monumentului a fost acordată renumitului sculptor Giorgio Vasilescu. Monumentul a fost dezvelit la 12 octombrie 1897 şi are o concepţie amplă, triumfală. Combină în jurul unui obelisc înalt de granit, aşezat pe un soclu cubic, elemente simbolice din bronz, reprezentând, în vârf, un vultur cu aripile desfăcute, ţinând în cioc un stindard, statuile a patru vânători, precum şi basoreliefuri cu scene de luptă, alegorii prezentând pe Zeiţa Victoriei. Amplasat mai întâi pe rondul dinspre centru al bulevardului Independenţei, a fost montat, după bombardamente (1954), în scuarul de lângă pasajul superior Ploieşti şi apoi (1980) în centrul sensului giratoriu din faţa gării Ploieşti sud.

____________ooOoo_____________

Germania - Lagărul de la Zeche Massen

5 mărci xxxx 

Câteva vignete de pe certificate şi bonduri americane 

con_dorul@yahoo.com