Epaminonda's Blog.....: LUMEA BANCNOTELOR LUMII 103

MACAO

MACEDONIA

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAŢĂ

DE RADU PĂCURAR – Cluj

MARE ADEVĂR

Că adevărul e în vin,

Spunea latinul în răspăr,

Iar eu ca brav urmaş latin,

Sunt însetat de …adevăr!

ADAM ŞI EVA

Adam în jos privea tăcut,

Căci din pământ era făcut,

Iar Eva, os din coasta lui,

Privea spre osul …dumnealui!

____________xxXxx___________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Serviciul credincios - cruce - clasa a II-a

O primă distincţie purtând numele “Serviciul Credincios” este medalia pe care domnitorul Carol I o instituie în aprilie 1878 şi care se încadrează în primul sistem de decoraţii pe care-l crează România independentă. Acesta cuprindea, pe lângă Ordinul “Steaua României”, două cruci şi patru medalii, printre care şi “Serviciul Credincios”. În 1906, vechii medalii i se adaugă şi o cruce, superioară ierarhic, ambele distincţii fiind organizate pe câte două clase. Ele răsplăteau “serviciile civile şi militare aduse Statului în toate ramurile activităţii publice”. Prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române promulgată prin Decretul Regal nr.1545 din 18 aprilie 1932, regele Carol al II-lea instituie Ordinul “Serviciul Credincios”, care se adăuga crucii şi medaliei deja existente. Iniţial acest ordin a avut numai cele trei grade superioare (mare cruce, mare ofiţer şi comandor) şi a fost plasat ierarhic deasupra “Stelei României”, iar numărul de cetăţeni români care puteau avea “Serviciul Credincios” era foarte redus (225). Pe 18 februarie 1937 Ordinului i se adaugă gradul de colan (cu 8 posibili decoraţi) şi cel de ofiţer (cu 300), ceea ce măreşte la 533 numărul cetăţenilor români care puteau fi decoraţi, la o populaţie de aproape 19.000.000. În ceea ce priveşte crucea şi medalia cu acest nume, ele îşi modifică forma, sunt organizate fiecare pe câte trei clase; crucea are un număr limitat la 15.000 de posesori iar medalia la 9.000 pentru clasele I şi II şi nelimitat pentru clasa a III-a. Prin Înaltul Decret Regal nr.4354 din decembrie 1938 (Regulament al Legii Ordinelor şi Medaliilor Naţional conferite pe timp de război), ordinul, crucea şi medalia “Serviciul Credincios”, ca şi celelalte decoraţii naţionale şi militare, primesc însemne speciale, “de război”, putându-se conferi pentru fapte de arme.După înlăturarea regelui Carol al II-lea (6 septembrie 1940) şi preluarea conducerii de către generalul Ion Antonescu care devine “Conducătorul Statului”, ordinele instituite de fostul suveran, fără a fi desfiinţate, practic nu se mai conferă. Pe timpul războiului din 1941-1945, doar crucea şi medalia “Serviciul Credincios” se acordă cu însemne “de război” unui mare număr de militari români sau din trupele aliate României.Ca toate decoraţiile româneşti tradiţionale, şi ordinul, crucea şi medalia “Serviciul Credincios” sunt desfiinţate la începutul anului 1948 de către regimul comunist.Prin Legea nr.29/2000. privind sistemul naţional de decoraţii al României, ordinul, crucea şi medalia “Serviciul Credincios” au fost reinstituite.

Pro Basarabia şi Bucovina - medalie

Patria recunoscătoare

Medalia "Pro Basarabia şi Bucovina " a fost conferită tuturor ostaşilor români originari din Basarabia şi Bucovina, care, la acapararea acestor teritorii de către U.R.S.S. au rămas de bunăvoie în România. Medalia este confecţionată din tombac, de formă circulară, are diametrul de 32 mm şi grosimea de 2 mm. Pe avers se prezintă o femeie, cu mâna dreaptă întinsă spre balanţă, simbolul dreptăţii. În plan depărtat sunt doi ostaşi cu arma în mână în centru inscripţionat "1941", anul revenirii la patria mamă a celor două provincii româneşti, iar în partea superioară este aplicat circular înscrisul "Patria Recunoscătoare". Pe revers sun două femei, în costume naţionale, înlănţuite, simbolizând înrobirea celor două provincii, iar în dreapta sus "1940" anul înrobirii Basarabiei şi Bucovinei. Panglica este în culorile naţionale, fond albastru, iar pe mijloc o dungă verticală roşie încadrată de două dungi galbene.

Bene Merenti

Carolus I - Rex Romaniae

Ordinul Bene Merenti a fost instituit de regele Carol I prin Decretul Regal nr. 314 din 20 februarie 1876 pe vremea când era numai domnitor. Ordinul era prima medalie civilă și avea la bază modelul Ordinului Casei de Hohenzollern din anul 1857. Ordinul era decernat pentru merite deosebite în domeniile cultură, ştiinţă, industrie şi agricultură.Decorațiile puteau fi conferite atât cetățenilor români, cât și străini.Ordinul a fost desființat și înlocuit cu Ordinul Sfântul Gheorghe prin Înaltul Decret nr.1 din 8 martie 1940 şi apoi reînființat de descendenții Casei de Hohenzollern în anul 1951, existând în 3 clase de prezentare.

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Meritul comercial şi industrial

Carol I - Rege al românilor

Începuturile acestei distincţii urcă până în 1876, dată la care a fost înfiinţată medalia „Bene Merenti”, menită să răsplătească meritele persoanelor care activau în domeniile artelor, ştiinţelor, industriei şi agriculturii. După aproape patru decenii, în ultima parte a domniei regelui Carol I, s-a avut în vedere faptul că dezvoltarea economică a ţării presupunea totuşi o decoraţie aparte, care să răsplătească iniţiativa aducătoare de profit (alta decât cea din domeniul agricol). Prin Înaltul Decret Regal nr. 4794/1912 a fost înfiinţată medalia „Meritul Comercial şi Industrial”, distincţie împărţită pe trei clase. Însemnul se prezenta sub forma unei medalii circulare, încărcată, pe avers, cu efigia regală (înconjurată de inscripţia „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI”, totul fiind înscris într-o cunună de lauri), iar pe revers cu inscripţia „MERITUL COMERCIAL ŞI INDUSTRIAL” (între două steluţe). Iniţial medalia se ataşa, printr-un inel, de o panglică verde, străbătută central de o dungă galbenă, iar ulterior panglica a devenit galbena şi dunga neagră. Spre deosebire de „Meritul Cultural” sau „Meritul Agricol”, medalia „Meritul Comercial şi Industrial” nu a fost completată şi cu un ordin. Această medalie s-a conferit până în anul 1948 când s-au instituit dinstinciile comuniste: Ordinul muncii, Medalia muncii, Fruntaş în întrecerea socialistă, Erou al muncii socialiste, etc

_____________ooOoo_______________