Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO GERMANE DE COLECȚIE

1. Moneda de mai jos celebrează orașul german Quedlinburg al cărui centru istoric este inclus în Patrimoniul mondial UNESCO. În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc periferic continuu, este prezentată o compoziție grafică din mai multe litere (un H mare încadrat de literele: “R, I, F și S” și mai jos „E și Z”(?) are include la partea superioară o imagine stilizată a Bisericii-castel din orașul Quedlinburg și la partea inferioară inscripțiile: “ ST.SERVATII / WIPERTT.AE / GIDII..BLA / SII·BENEDIC / TI.NICOLAI” (?) Periferic circular este aplicată inscripția: “UNESCO WELTKULTURERBESTADT QUEDLINBURG”, tradus – Orașul Quedlinburg, aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO. În câmpul central al reversului, în interiorul unui cerc periferic continuu este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană. Periferic circular, urmând conturul monedei sunt aplicate inscripțiile: “BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND” (numele statului în limba germană), “2003” (anul emiterii monedei), valoarea monedei (100 EURO) și 12 stele în cinci colțuri. Sub pajură este inscripționată litera (G), simbolul monetăriei germane unde s-a realizat moneda.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – anul 2003, valoarea – 100 euro, forma – rotundă, diametrul – 28 milimetri, greutatea – 15,55 grame, metal compoziție – aur, puritate – 99,9 % și gravor – Agatha Kill.

Quedlinburg este un oraș german de 24000 locuitori, situat în landul Saxonia-Anhalt, districtul Harz. În anul 1994, castelul, biserica și orașul vechi au fost adăugate pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.Se știe că orașul Quedlinburg există cel puțin de la începutul secolului al IX-lea, când a existat o așezare cunoscută sub numele de Gross Orden pe malul estic al râului Bode, prima atestare documentară a localității parvenind din anul 922. În centrul orașului se află un grup clădiri, parte din lemn, ce parvin din cinci secole diferite, iar la periferia orașului vechi sunt mai multe clădiri Jugendstil, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Orașul vechi Quedlinburg este cel mai mare din Germania, cu o suprafață de aproximativ 90 de hectare. 2000 de case din lemn pot fi admirate aici, cea mai veche fiind „Ständerbau”, datată 1347.

Castelul-biserică din Quedlinburg este situat pe un deal, biserica colegială romanică, mai veche de o mie de ani, se ridică ca un reper impunător asupra orașului. Edificiul monumental atrage atenția vizitatorilor nu numai cu fațadă, ci și cu ornamentarea pereților interiori și a capitelurilor cu puternice influențe lombarde. Forma gotică a corului ridicat peste criptă poate fi văzută doar din exteriorul clădirii. În interiorul bisericii s-a încercat recrearea unei impresii de arhitectură pur romanică prin adăugarea unui zid de absidă. Spațiul interior este articulat în conformitate cu alternanța saxonă inferioară de coloane și stâlpi ca principiu de construcție. Această progresie de coloane și stâlpi desparte naosul de coridoare. În vest, loga împăratului este demarcația care definește spațiul secular și consacrat în interiorul bisericii. În est, o scară duce la cor și la încăperile boltei unde faimoasa colecție a comorilor bisericii din Quedlinburg este expusă din 1993. În cripta de sub cor se află mormintele regale ale primului rege german, Henric I. , și soția sa Mathilde. Lângă biserică se află o clădire care găzduiește fostele încăperi rezidențiale, de reprezentare și funcționale ale starețelor și personalului colegiului de doamne din Quedlinburg. Această structură a suferit transformarea sa arhitecturală finală într-un castel renascentist în secolele al XVI-lea și al XVII-lea și acum găzduiește muzeul castelului sub conducerea muzeelor municipale din Quedlinburg. Astăzi întreg monumentul este expus unor pericole cauzate de natura slabă a solului.

2. Moneda de mai jos celebrează orașul german Bamberg al cărui centru istoric este inclus în Patrimoniul mondial UNESCO. În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc periferic continuu, este prezentat centrul istoric al orașului. Periferic circular sunt aplicate inscripțiile: “STADT BAMBERG” tradus - orașul Bamberg (sus) și “UNESCO WELTCULTURERBE” tradus – patrimoniul mondial UNESCO (jos). În câmpul central al reversului, în interiorul unui cerc periferic continuu este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană. Periferic circular, urmând conturul monedei sunt aplicate inscripțiile: “BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND” (numele statului în limba germană), “2004” (anul emiterii monedei) și valoarea monedei (100 EURO). Sub pajură, în partea dreaptă, este inscripționată litera (D), simbolul monetăriei germane unde s-a realizat moneda. Pe partea din interior a denumirii statului sunt aplicate cel 12, stele în cinci colțuri, ale Uniunii Europene.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 1 octombrie 2004, valoarea – 100 euro, forma – rotundă, diametrul – 28 milimetri, greutatea – 15,55 grame, metal compoziție – aur, puritate – 99,9 % , tiraj – 80000 exemplare, calitate – proof , gravor – profesorul Ulrich Bohme și preț unitar de achiziție de la monetăria germană – 191 euro.

Bamberg este un oraș german din regiunea administrativă Franconia Superioară, landul Bavaria. Prima atestare documentară a orașului Bamberg datează din anul 902. Catolicismul a jucat un rol esențial în dezvoltarea acestui oraș. În secolul al XII-lea, dieceza de la Bamberg a devenit punctul de plecare al misionarilor, deoarece de aici au plecat pelerinajele spre Pomerania, organizate de episcopul Otto. Privit de sus, orașul Bamberg are patru biserici, cu domul aflat în mijlocul unei cruci latine. Specialiștii presupun că această amplasare a fost făcută dinadins, domul fiind poarta spre Ierusalimul ceresc. Bamberg a cunoscut o înflorire culturală și mai târziu socială deosebită în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea: orașul este modelat în stil baroc. Odată cu secularizarea orașului (și a averilor Bisericii), în anii 1802 - 1803 mânăstirea de la Bamberg a trecut sub administrația statului bavarez, din anul 1818 devenind arhidieceză. În anul 1993 orașul a fost inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO.

Primul Dom din Bamberg, sfințit în anul 1012, a luat foc de doua ori. Cel de-al treilea, care poate fi admirat și astăzi, este cel mai mare dintre toate și a fost sfințit în anul 1237. Domul se află în centrul arhiepiscopiei și este unul din cele mai importante monumente arhitecturale ale orașului Bamberg. Bazilică cu patru turnuri, Domul din Bamberg este, din punct de vedere arhitectural, deosebită, ea fiind construită la trecerea dintre romantismul târziu și noul stil gotic. Acest lucru se poate observa în arhitectura diferită a turnurilor și a altarului, cunoscut în întreaga lume ca unic document al stilului specific trecerii dintre cele două ere arhitecturale. Catedrala are aproximativ 94 m lungime, 28 m lățime și 26 m înălțime, iar cele patru turnuri au fiecare aproximativ 81 m înălțime. Ea conține multe opere de artă, inclusiv mormântul de marmură al fondatorului și al soției sale, împărăteasa Kunigunde, considerată o capodopera a sculptorului Tilman Riemenschneider, sculptat între 1499 și 1513. O altă comoară binecunoscută a catedralei este o statuie ecvestră cunoscută sub numele de Călărețul Bamberg (germană: Der Bamberger Reiter).

3. Moneda de mai jos celebrează orașul german Weimar al cărui centru istoric este inclus în Patrimoniul mondial UNESCO. În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc periferic continuu, sunt reprezentate mai multe clădiri din centrul istoric al orașului. Periferic circular la partea superioară este aplicată inscripția: “UNESCO WELTERBE KLASSISCHES WEIMAR” tradus – patrimoniul mondial UNESCO Weimarul clasic. În câmpul central al reversului, în interiorul unui cerc periferic continuu este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană. Periferic circular, la partea superioară, este aplicată inscripția: “BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND” (numele statului în limba germană). Sub pajură sunt reprezentate cele 12 stele, cu cinci colțuri, ale Uniunii Europene și litera mare de tipar – G – simbolul monetăriei germane care a realizat moneda. La partea cea mai de jos a monedei sunt redate inscripțiile: “100” orizontal și “EURO . 2006” curbat, reprezentând valoarea monedei și anul emiterii acesteia.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 2 octombrie 2006, valoarea – 100 euro, forma – rotundă, diametrul – 28 milimetri, greutatea – 15,55 grame, metal compoziție – aur, puritate – 99,9 % , tiraj – 70000 exemplare, calitate – proof , gravor – Dietrich Dorfstecher și preț unitar de achiziție de la monetăria germană – 263 euro.

Weimar este un oraș german din landul Turingia având în anul 2005 o populație de 64361 locuitori. În anul 1775 Johan Wolfgang von Goethe este convocat la Weimar, unde devine ministru al prințului Karl August. Perioada istoriei germane dintre anii 1919 – 1933 este cunoscută ca „Republica de la Weimar”. Aici o adunare națională a convenit la producerea unei noi constituții, după ce monarhia germană a fost abolită în urma înfrângerii națiunii în primul război mondial.

Universitatea Bauhaus din Weimar” (BUW) este o universitate pentru studii creative cu sediul în Weimar. Între anii 1919 și 1921 s-a numit Staatliches Bauhaus, cunoscută pe scurt ca Bauhaus. Începând cu anul 1993 este locul de activitate al Academiei europene de vară (European Summer Academy). În anul 1996 clădirea Bauhaus din Weimar a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, iar centrul vechi istoric al orașului doi ani mai târziu.

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - T.V.R. (Televiziunea Română)

I go for Mălina (Eu sunt pentru Mălina)

Mălina goes for Romania (Mălina este pentru România)

Societatea Română de Televiziune, mai simplu Televiziunea Română

(TVR) este instituția publică de televiziune din România, care își difuzează programele pe patru canale centrale: TVR 1 , 2 , 3 și Internațional. Pe lângă acestea, mai funcționează și cele șase studiouri regionale Chișinău, Cluj, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Oficial, prima emisiune profesionistă de televiziune din România a avut loc în noaptea de 31 decembrie 1956 / 1 ianuarie 1957, din primul sediu al Televiziunii, din Floreasca, strada Molière Nr.2 . Întreaga aparatură folosită la început în Televiziunea Română era rusească. Fusese produsă de Institutul de Inginerie din Leningrad. O echipă rusească a venit la București în august 1956, pentru a participa la montarea echipamentelor și la instruirea personalului tehnic. Televiziunea a funcționat în Floreasca până în anul 1968, când s-a mutat în actualul sediu din Calea Dorobanților. În anul 2003 a fost inaugurat Studioul Pangratti, cu o suprafață de circa 2200 metri pătrați - platouri și 4000 metri pătrați - birouri, "turnul" redacțional cu 13 etaje, având nevoie de renovări substanțiale.

TAROM - Transporturile aeriene române

TAROM - Romanian Air Transport

S.C.Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) este principala companie aeriană românească cu o îndelungată tradiție în domeniu. TAROM își are originile în anul 1920. Acela a fost anul în care s-a creat Compania Franco-Română Pentru Navigație Aeriană. În 1926 şi-a schimbat numele liniei în Compania Internațională De Navigație Aeriană, iar în 1930 Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat. Pe 8 august 1945, s-a înființat compania aeriană Transporturile Aeriene Româno -Sovietice. Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Din data de 18 septembrie 1954 compania poartă numele actual - TAROM. Sus am postat logo-ul Companiei TAROM.

Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din Bucureşti (celălalt este Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa-Bucureşti). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, judeţul Ilfov. În anul 2010, pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 4917952 de pasageri. Aeroportul se numeşte astfel începând cu luna mai 2004, până atunci s-a numit Aeroportul Internațional Otopeni.

Masoneria - virtuții, carității 1883

Produsul medalistic de mai sus este o medalie-decorație Masoneria – virtuții, carității, 1883. Piesa este confecționată din metal comun aurit și are dimensiunile de 48 x 55 milimetri. Pe avers în interiorul unei cununi de palmier este aplicată o legendă pe patru rânduri orizontale: “MASONERIA / VIRTUȚII / CARITĂȚII / 1883”, între rândurile 1, 2 și 3 sunt aplicate ornamente sub forma: linie, punct, linie și la partea superioară este reprezentat un pentaclu (stea în cinci colțuri). Pe revers și tot în interiorul unei cununi de palmier este reprezentată monograma MC (probabil inițialele lui Constantin Moroiu).

Constantin Moroiu a fost un ofițer al armatei regale, cu gradul de căpitan, participant la războiul ruso-turc, unul dintre cei mai de seamă masoni ai României și de asemenea un foarte activ filatelist, care s-a născut la data de 13 februarie 1837 și a decedat la data de 27 aprilie 1918. El a marcat istoria modernă a României și a Masoneriei Naționale, fiind părintele și fondatorul primei Mari Loji din România. Fratele său George Moroiu a fost și el un cunoscut mason. Maria și Elena Moroiu, fiicele sale, au fost inițiate în Loja Steaua Sudului din Mangalia, în 1883, fiind primele femei din România inițiate în masonerie. Primul contact oficial cu masoneria a avut loc pe 1 iunie 1859 (Loja Steaua Dunării din București). În iunie 1875 primește Gradul de Maestru Mason, iar pe 1 februarie 1877 părăsește Loja Heliopolis din București. Pe 11 octombrie 1878 reactivează Loja Steaua Dunării (sub jurisdicția Marelui Orient Lusitan). În perioada 1878-1880 este Maestru Venerabil al Lojii Seaua Dunării. În 1880 primește Gradul 31, iar în luna mai a aceluiași an este ales Mare Sapient al Capitolului Steaua Dunării. Constantin Moroiu reunește cea mai mare parte a lojilor românești aflate, până atunci, în obediențe străine: franceză, italiană, germană, portugheză etc. și la 8 septembrie 1880, constituie Marea Loja Națională a României (MLNR). Din 1880 și până în 1911 este Mare Maestru și Suveran Mare Comandor. În 1881 a fondat Supremul Consiliu de Rit Antic Primitiv Orient de Memphis. În același an fondează și Supremul Consiliu pentru România. Pe 5 iulie 1882 devine Membru de Onoare al Lojii Fratellanza Universale din Pisa, Italia. Pe 22 noiembrie 1882 fondează Marele Capitol Royal Arch. Călătorește în Belgia și Franța unde stabilește legături cu Supremele Consilii. În anul 1883 devine Mare Maestru de Onoare al Supremului Mare Consiliu General de Misraim dinSUA. În 1883 și 1905 devine garant al Suveranului Sanctuar al Marii Britanii și Irlandei în Suveranul Sanctuar din România. În aceeași perioadă este ales garant de amiciție al Supremului Consiliu din Jurisdicția de Nord a Statelor Unite ale Americii și al Supremului Consiliu pentru Mexic în România. În 1883 devine garant de amiciție al Marii Loji a Franței și Marelui Orient al Spaniei în România. În același an primește și titlul de Membru de Onoare al Lojii La Verita din Luca, Italia (sub jurisdicția Supremului Consiliu al Italiei). În 1886 se fondează Loja Constantin Moroiu din Cairo, Egipt. În ianuarie 1899 promulgă noua Constituție Masonică, iar în 1904 participă la Congresul Masonic din Bruxelles, Belgia. În 1905 devine garant de amiciție al Supremului Consiliu din Scoția în România. În 1905 și 1914 este ales garant de amiciție al Marilor Loji din British Columbia, Canada, Peru și Franța în România. În anul 1914, Constantin Moroiu este ales garant de amiciție în România pentru Marea Lojă a Franței, Marea Lojă din Jawa, Marea Lojă din Venezuela, Marele Orient al Spaniei, Supremul Consiliu din Belgia și Supremul Consiliu din Cuba. Devine membru de Onoare în Loja Egyptian Nr. 2 (Manchester, Marea Britanie), Loja Perseverenza (Masso, Italia), Loja Ciro Mentoli (Borgo, Italia) și Il Leone di Caprera (Rio dell'Elba, Italia). Constantin Moroiu a înființat și publicația masonică „Triunghiul”.

Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:

Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.

Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Jetonul - Kaufland www.kaufland.com

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Jetonul postat aici este confecționat din metal alb, are forma rotundă și diametrul de 23,2 milimetri, apropae identic cu al monedei actuale de 50 bani. Pe avers este reprezentat logo-ul lanțului de magazine Kaufland (litera K mare de tipar în interiorul unor pătrate concentrice și mai jos, inscripția: “ KAUFLAND”). În centrul reversului, orizontal, pe un singur rând este aplicată inscripția:” www.kaufland.com” reprezentând adresa de internet a lanțului de magazine. Jetonul prezintă periferic un orificiu pentru prinderea sa la cheile casei sau ale autoturismului. Având în vedere sigla lanțului de magazine deduc că jetonul are și rol publictar, iar ținând cont de diametrul piesei, cred că ea se poate folosi și la deblocarea cărucioarelor de cumpărături la intrarea în mall.

Kaufland este un lanț de hipermarketuri din Germania, primul magazin deschizându-se în anul 1984. În prezent, Kaufland deține peste 1200 de magazine, dintre care mai mult de 650 sunt situate în Germania, iar celelalte în alte state europene. Din anul 2002 Kaufland este prezent și în România, în anul 2011 realizând o cifră de afaceri de 1,3 miliarde euro. Numărul mediu de angajați ai unui hipermarket Kaufland este de 150. În anul 2008 Kaulfand-România avea circa 5650 de angajați.

Insigna - A.P.F.F.P.R. - F 94 - România

(Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România).

Se pare că produsul medalistic de mai sus este o insignă realizată la comanda APFIPR (Asociația Patronală a Furnizorilor de Instruire Profesională din România) ulterior denumită APFFPR (Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România). APFFPR are sediul central în municipiul Cluj-Napoca, pe Strada Paul Chinezu, la nr. 2, ap. 1. Asociația are ca scop principal susținerea intereselor furnizorilor de formare profesională autorizați din România, care militează pentru dezvoltarea resurselor umane, a conceptului de învățare pe tot parcursul vieții și pentru calitatea serviciilor de formare profesională.

Insigna - Mai presus de orice sunt ardelean și mă mândresc

Produsul medalistic de mai sus este o insignă din metal comun realizată de către o companie privată pentru a încuraja patriotismul local. Se cunosc astfel de insigne emise și la comanda bănățenilor, dobrogenilor, oltenilor sau bucovinenilor. Aceste insigne se confereau participanților la diferite serbări populare ori festivaluri ale obiceiurilor populare zonale.

___________ooOoo___________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII