Epaminonda's Blog.....: MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI * COMUNA GLODEANU-SĂRAT

Glodeanu Sărat este o comună din județul Buzău care include și satele: Căldărușanca, Ileana și Pitulicea. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele Prahova și Ialomița, în Câmpia Română, pe valea răului Sărata și este străbătută prin partea sa vestică de șoseaua națională DN2. Distanta pana la resedinta judetului, Buzău, este de 37 km. Alte orase apropiate sunt Mizil - 21 km și Urziceni - 20 km. La recensământul din anul 2011 comuna număra 4469 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4762 locuitori), dintre care: români – 91,56%, romi – 6,22% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei buzoiene Glodeanu Sărat astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 87,44%, adventiști de ziua a șaptea – 9,64% și restul – nedeclarată sau altă religie.

În curtea Primăriei comunei Glodeanu Sărat se înalţă un monument de formă piramidală, “Făcut sub preşedinţia comitetului eroilor”, în anul 1938, din blocuri de piatră, fiind “primar Constantin I. Bălănică”. Monumentul este susţinut de un soclu în trepte, iar pe faţadă, în relief, se află un soldat cu arma la piept şi un tun. Pe frontispiciu sunt înscrise marile bătălii ale românilor din timpul primului război mondial şi “Eroul căpitan Voinea Sâmpetru”. Monumentul este dedicat memoriei eroilor “Morţi pe câmpul de luptă pentru independenţa ţării” şi “Morţi pentru întregirea neamului”. Inițial monumentul a fost realizat de “Alec S. Preton, Ciuta, Buzău”, dar în timp s-a deteriorat și a fost “Reconstituit în anul 1988 de Ştefan Cârlan”. Pe laturi are înscrise numele eroilor din războiul de independenţă şi războiul de reîntregire.

În cinstea eroilor comunei căzuţi în cel de-al doilea război mondial, lângă şcoala din localitatea Pitulicea a fost ridicat un monument sub formă de obelisc, placat cu marmură, aşezat pe un postament în trepte şi având ca decor un arc de trumf. Pe monument au fost montate plăci de marmură pe care sunt înscrise numele eroilor din satele comunei în ordinea gradelor militare. Inscripţia fixată pe spatele monumentului ne informează că este un „Monument ridicat la iniţiativa prof. Cazacu Şt. Ilie prin contribuţia urmaşilor eroilor, primăriei com. Glodeanu Sărat, primar ing. Stoica N. Neculai, ing. Băcanu Toader, arhit. Plastic Dumitru N. Gîrea, ing. Mănucu M. Ion, Roşca I. Gheorghe”. Nu este menţionat anul când a fost construit, dar probabil este 2010.

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

UN PROVERB

ÎNSUȘIT DE PREȘEDINTE

O EPIGRAMĂ PROPRIE

________xxx_______

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Academia de Științe a Moldovei - 60 ani 1946 - 2006

Medalia comemorativă „60 de ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei” a fost instituită de Academia de Ştiințe a Moldovei (AȘM) în anul 2006, cu ocazia celebrării aniversării a 60-a de la crearea primelor instituţii academice de cercetare la Chişinău şi a 45-a de la fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei ca instituţie de sine stătătoare. Autorul concepţiei şi a desenului grafic al medaliei este membrul corespondent al AŞM Mariana Şlapac. A fost aprobată de CNH (Consiliul Național de Heralfdică) pentru înregistrare în Armorialul General al Republicii Moldova la 26 mai 2010 (proces-verbal nr. 42-IV) şi inclusă în Armorialul General al Republicii Moldova, în condiţiile Legii nr. 86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice, prin Decizia CNH nr. 450-IV.01 din 12 aprilie 2016. Însemnul Medaliei comemorative „60 de ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei reprezintă un medalion rotund, cu diametrul de 30 mm, monocolor, de argint, având în partea superioară o toartă de suspendare de bareta medaliei. Pe avers este reprezentată imaginea zeiţei Atena, stând în picioare pe capitelul unei coloane de ordin ionic ce iese din marginea medalionului, privind spre dreapta, îmbrăcată în peplos şi purtând coif, sprijinind cu mâna dreaptă egida, iar cu cea stângă ţinând o suliţă pe care se încolăceşte un şarpe şi având la piciorul stâng o bufniţă privind în faţă, totul în relief. În exergă, cu litere capitale în relief, este scrisă legenda: în partea superioară „* ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI *”, iar în cea inferioară, de o parte şi de alta a capitelului, milesimele „1946” şi „2006”. Pe revers este reprezentată în relief faţada principală a sediului central al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Chişinău, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1) şi dedesubt, legenda cu caractere capitale în relief „60 ANI”. Însemnul se confecţionează din argint şi se prinde de baretă prin toartă cu ajutorul unui ineluş metalic de culoarea însemnului. Bareta Medaliei „60 de ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei” este metalică, de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 30 mm şi înălţimea de 10 mm, având în partea inferioară o toartă de care se suspendă însemnul medaliei, iar pe verso un sistem de prindere. Bareta reprezintă în câmp albastru o ramură de măslin aşezată în bară, iar pe perimetru un chenar liniar, totul de argint şi în relief. Bareta se confecţionează din argint emailat. Înălţimea totală a distincției este 46,5 milimetri.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Academia de Științe a Moldovei (AȘM), înființată în 1946, este principala organizație științifică din Republica Moldova, care coordonează cercetarea în toate segmentele științei și tehnologiei. AȘM este organul coordonator al limbii române în Republica Moldova. De asemenea AȘM exclude formularea "limba moldovenească", în favoarea aceleia de "limbă română". În anul 2006, Academia de Științe a Moldovei a obținut dreptul de a crea propriile instituții de învățământ pentru pregătirea cadrelor științifice. Modificarea în acest sens a Legii învățământului a fost solicitată de AȘM și prevede posibilitatea de creare de către Academie a unui liceu și a unei universități, unde își vor putea face studiile 200 de copii dotați și, respectiv, 500 de tineri, selectați pe bază de concurs. Conform "Legii cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare"

Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei a creat următoarele Parcuri Științifico-Tehnologice:

Parcul științifico-tehnologic “Inagro”;
Parcul științifico-tehnologic “Academica”;
Parcul științifico-tehnologic în domeniul nanotehnologiilor și microelectronicii “Micronanoteh”.

100 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin

Laureatului concursului republican al

lucrărilor studențești la Științe Sociale - 1970

Produsul medalistic de mai sus s-a realizat în anul 1970, an ce a marcat centenarul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin, și s-a conferit câștigătorilor Concursului republican studențesc la Științe Sociale. Realizarea și distribuția acestei medalii s-a constituit într-un mijloc de mobilizare a tineretului studențesc, ce studiau disciplina știința sociale, pentru a deveni cadre de nădejde ale Partidului Comunist.

Vladimir Ilici Lenin, numele de familie originar: Ulianov, s-a

născut la data de 10 aprilie 1871 (SN 22 aprilie) și a decedat la data de 21 ianuarie 1924. A fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism. S-a născut în Simbirsk (Ulyanovsk) avându-i ca părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Simbirsk. „Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede că l-a creat ca să demonstreze antagonismul față de Gheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga; Lenin a ales râul Lena, care este mai lung și care curge în direcția opusă. În orice caz, sunt multe teorii despre proveniența pseudonimului său, iar Lenin nu a explicat niciodată alegerea sa. Uneori, în Occident, este în mod eronat numit „Nikolai Lenin”, deși niciodată nu a purtat acest nume în Rusia.

Insigna - Bostaniada

Festival etno gastronomic

Produsul medalistic de mai sus este realizat de o companie privată din Republica Moldova și el omagiază festivalul anual etno-gastronomic – Bostaniada.

Bostaniada este un festival etno-gastronomic care are loc în comuna Lozova din raionul Strășeni, care se organizează anual, în ultima duminică a lunii septembrie. Ultimile ediții ale festivalului au avut loc și în alte localități. În cadrul acestuia se sărbătorește recolta de bostani. Prima ediție a avut loc în anul 2012. Festivalul promovează turismul rural, bucatele din dovleac și cele tradiționale, valorile social-culturale și agricultorii. În cadrul festivalului se mai organizează expoziții și concursuri, cum ar fi: cei mai ciudați bostani, cel mai mare bostan, cel mai mic bostan etc. La festival se permit articole și bucate de calitate înaltă care pot fi acceptate pentru expoziție și comercializare; nu sunt permise mâncăruri cu conținut ridicat de zahăr, sare, grăsimi. Se expun și se comercializează o gamă vastă de produse autohtone: legume, fructe, instrumente și articole din lemn, produse textile și de vestimentație, articole hand-made. Atmosfera este asigurată de artiști și formații locale dar și naționale de muzică și dans popular. Meșterii populari prezintă sesiuni de master-class (demonstrații practice în fața publicului) în domenii ca olăritul, sculptura în lemn, împletitul răchitei, broderie, etc. Festivalul are ca scop îmbinarea tradiției populare cu susținerea economiei rurale, la nivel de comună și raional, prin oferirea posibilităților agricultorilor, producătorilor locali și meșterilor populari să-și promoveze și să-și vândă produsele direct la consumatori.

Insigna - Cahul 1835 - 1985

Cahul este un oraș în partea de sud-vest a Republicii Moldova, situat la frontiera cu România, la 175 kilometri depărtare de Chișinău. Localitatea este menționată pentru prima oară în secolul al XVI-lea, sub numele de Frumoasa, sub care figurează până în secolul al XIX-lea și, alături de Kahul (nume tătăresc) până la începutul secolului al XX-lea. Cu o populație de aproximativ 41000 de locuitori (în anul 2012), Cahul este centrul administrativ al raionului cu același nume, deseori fiind poreclit "Capitala de Sud" a Moldovei.

Insigna - Cea mai bună MAMĂ

Produsul medalistic de mai sus a fost realizat de o companie privată din Republica Moldova și el se constituie ca un cadou surpriză, nu foarte scump, ce poate fi dăruit mamei, ființa cum suflet nobil, care ne-a adus pe lume și căreia trebuie să-i fim recunoscători tot timpul. Produsul este realizat de o companie privată.

_________ooOoo_________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII