Epaminonda's Blog.....: BRECHT

Mai jos admir și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea belgiană BRECHT, regiunea

FLANDRA, provincia ANVERS, și câteva vederi generale.

Restaurantul De Linden

Piața Primăriei

Biserica Sfântul Leonard

Clădirea Schepen

Gara

Biserica Sfântul Mihai - exterior

Biserica Sfântul Mihai - interior

Vederi generale

xxx

DE LUAT AMINTE

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

O POEZIE UMORISTICĂ PROPRIE

_________xxx_________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Ion Irimescu - Ministerul Culturii și Cultelor

27 februarie 2003 Omagiu maestrului centenar

Ion (Nicu) Irimescu s-a nascut in data de 27 februarie 1903 în satul Arghira, comuna Preutesti, in judetul Suceava și a decedat la data de 29 octombrie 2005 la Fălticeni. El a fost un mare sculptor român, profesor și membru al Academiei Române. Clasele primare si liceul le-a urmat la Falticeni. In 1924 s-a inscris la Scoala de Belle Arte din Bucuresti, unde i-a avut ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han. În timpul studenției a pictat biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Oprișeni-Fălticeni. După absolvirea Școlii de Belle Arte este numit profesor de desen la Școala normală Ștefan cel Mare din Fălticeni. In anul 1928, a expus pentru prima data la Salonul oficial de pictura si sculptura din Bucuresti lucrarea Eden. Dupa absolvirea facultatii a fost profesor de desen la Scoala Normala din Falticeni pana in 1930, cand a obtinut o bursa de studii la scoala romana de la Fontenay-aux-Roses. Pleaca la Paris, se inscrie la Academie de la Grande Chaumiere, unde lucreaza sub indrumarea profesorului Joseph Bernard. Dupa ce in 1932 a primit Mentiunea de onoare a Societatii artistilor francezi, a revenit in tara, unde a fost numit din nou profesor, de aceasta data la gimnaziul din Pascani. In 1936 a venit in Bucuresti, unde a fost, timp de patru ani, profesor la Liceul -Aurel Vlaicu-. In 1940 a devenit profesor de sculptura la Academia de Belle Arte din Iasi, in 1944, la numai 41 de ani, fiind numit director al acesteia. In 1966, artistul a fost numit profesor la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti. Dupa alte numeroase participari la expozitii personale sau de grup, in tara sau strainatate, Ion Irimescu a fost ales, in 1978, presedinte al Uniunii Artistilor Plastici. În anul 1975 donează muzeului orașului Fălticeni un mare număr de sculpturi (peste 300) și desene (peste 1000), cu care se înființează Colecția „Ion Irimescu”. Astăzi, în semn de prețuire, muzeul orașului poartă numele marelui sculptor. Dupa 1989 a primit numeroase titluri:

Mențiunea de onoare a Societății Artiștilor Francezi (1932)
Premiul Fundației Elena și Anastase Simu (1935)
Meritul Cultural în grad de Cavaler clasa I
Premiul Ministerului Culturii și Artelor (1942)
Maestru emerit al artei (1954)
Premiul de Stat clasa I (1955
Artist al Poporului (1964)

Campion național - Eugenia Cristescu - 1 august 1968

Natația este înotul practicat ca sport. Înotul este mișcarea de deplasare a oamenilor sau animalelor prin apă, de obicei fără niciun fel de asistență. Tipurile sau stilurile de înot sunt craul, bras, fluture sau spate, dar și anumite derivate ale acestora, de exemplu bras lung, spate dublu etc. Natația este un sport nautic și disciplină sportivă în care sportivii se întrec în mai multe probe care implică deplasarea în apă prin înot. Natația cuprinde mai multe ramuri sportive: înotul sportiv, polo pe apă, sărituri în apă și înot sincron. Pe lângă aceste ramuri ale natației ar mai putea fi incluse și altele, cum ar fi: înotul de fond (maratonul nautic), înotul subacvatic, înot masters. Unele probe de înot sunt incluse și în competițiile de triatlon și pentatlon modern.

Insigna - Concursul formațiilor artistice ale elevilor

din licee și școli profesionale - 1972 - U.T.C. - 50

Uniunea Tineretului Comunist

În timpul regimului comunist se organizau anual concursuri și festivaluri ale formatiilor artistice de amatori în toate școlile, liceele și instituțiile de învățământ superior, chipurile pentru a pune în valoare valențele cultural-artistice ale poporului român, scopul ascuns fiind acela de preamărire a conducătorilor statului și a realizărilor socialismului. Punctul culminant al acestor manifestări l-a constituit Festivalul național Cântarea României. În acest sens regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.”Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. În acest sens s-au organizat festivaluri și concursuri ale elevilor și pionierilor prin care se preamăreau realizările partidului comunist la putere. Din această categorie face parte și insigna de mai sus.

Insigna - Cupa U.T.C. 1970 (schi)

(Uniunea Tineretului Comunist)

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret și rezerva de militanți a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizația s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.

Mai sus admiri steagul şi carnetul de membru UTC.

Schiul este un sport de iarnă care constă în coborârea unor pante înzăpezite pe schiuri prinse de ghetele echipamentului individual. El cuprinde mai multe discipline sportive din care amintesc; schi fond, schi alpin, slalom, sărituri cu schiurile etc.

Insigna - Constructor al metroului

Metroul bucureştean este un sistem de metrou care deserveşte capitala României - Bucureşti. Reţeaua este administrată de compania Metrorex şi este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun din România.

La sfârșitul anului 2020, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 76,12 km de cale dublă, existând cinci magistrale cu 62 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km. În anul 2013, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor. În 2014, metroul din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013, cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători. Reţeaua de metrou din Bucureşti este mai mare decât reţelele similare din Praga, Amsterdam sau Budapesta.

Primele tentative de a construi un metrou în Bucureşti datează din anii 1909 – 1910, când se negocia cu firma Siemens & Halske din Belgia concesionarea construirii liniilor de tramvai. Propunerea a fost reluată în anii 1929 – 1930, când se discuta Planul de sistematizare a Capitalei, în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu, dar a rămas fără efecte concrete. Între anii 1936 - 1940, când în Bucureşti au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, s-a pus din nou problema construirii metroului, ca singura soluţie de preluare a fluxurilor de călători într-un oraş cu aproape 1 milion de locuitori. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a blocat şi această iniţiativă. Lucrările efective de construcţie a metroului din Bucureşti au început abia în anul 1975. Prima linie s-a inaugurat în anul 1979 între staţiile Timpuri noi şi Semănătoarea.

___________ooOoo___________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII