Epaminonda's Blog.....: MONEDE COROANE CEHE DE COLECȚIE

1. Moneda de mai jos omagiază centenarul nașterii lui Bohumil Hrabal. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu sunt reprezentate pe verticală o cale ferată, în partea de jos două ștampile și monograma monetăriei naționale a statului ceh. La partea superioară, pe două rânduri este aplicată inscripția „200 Kc” (valoarea monedei) și periferic circular inscripția “CESKA REPUBLIKA” (numele țării). Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu, sunt redate portretul personajului și monograma designerului. Periferic circular, pe parțile stângă, inferioară și dreaptă e aplicată inscripția “BOHUMIL HRABAL” (numele personajului) și undeva în dreapta, puțin mai jos, este aplicată pe două rânduri, orizontal, inscripția “1914 – 2014” (anul nașterii personajului și anul emiterii monedei).

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 26 martie 2014, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (6100 buc) și proof (11700 buc) și designer – Vladimir Oppl.

Bohumil Hrabal a fost un romancier ceh, care s-a născut la data de 28 martie 1914 și a decedat la data de 3 februarie 1997. Hrabal a studiat dreptul la Universitatea Carolină din Praga, unde a obținut și doctoratul în anul 1946. În timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat la căile ferate ca muncitor, telegrafist și impiegat de mișcare. După război, Hrabal a încercat alte câteva profesii: a fost agent de asigurări, comis voiajor, muncitor la Oțelăriile Unite din Kladno, ambalator de hârtie la întreprinderea pragheză „Sběrné suroviny” ș.a.m.d. Mare parte a operei lui Hrabal circulă în mai multe variante: ediții particulare și bibliofile, dar și ediții oficiale. Cea mai bogată dintre ediții, „Spisy Bohumila Hrabala” (Bohumil Hrabal, „Scrieri”), cuprinde 19 volume. Cel mai cunoscut roman al său este „Trenuri cu prioritate” (1965) după care s-a făcut un film artistic.A murit după ce a căzut de la etajul al cincilea al unui spital în timp ce încerca să hrănească porumbeii. Hrabal este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori cehi din secolul al XX-lea. Operele sale au fost traduse deja în 27 de limbi, inclusiv în limba română.

2. Moneda de mai jos marchează trecerea a 450 de ani de la nașterea lui Krystof Harant. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu sunt reprezentate: stemele Cehiei, Boemiei și Moraviei (sus), o partitură muzicală având pe ea reprezentat un cavaler călare pe calul său (jos), o ambarcațiune navală cu pânze (în stânga), o cobză, o pană de scris și o coală de hârtie (în dreapta) și monograma monetăriei naționale a statului ceh (undeva la partea inferioară). Periferic, circular, pe părțile stângă, superioară și dreaptă este aplicată inscripția: “CESKA REPUBLIKA 200 Kc” (numele țării și valoarea monedei). Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu, sunt redate portretul personajului și monograma designerului. Periferic, circular, urmând conturul monedei, e aplicată inscripția “KRYSTOF HARANT Z POLZIC A BEZDRUZICA” (numele complet al personajului). Portretul personajului este încadrat de inscripțiile: “2014” și „1564” (anii emiterii monedei și nașterii personajului).

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 11 iunie 2014, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (5800 buc) și proof (11500 buc) și designer – Vladimir Pavlica.

Kryštof Harant din Polžice și Bezdružice, în cehă Kryštof Harant z Polžic a Bezdružica fost un nobil ceh, călător, umanist, soldat, scriitor și compozitor care s-a născut în anul 1564 și a decedat la data de 21 iunie 1621. El s-a alăturat revoltei boeme protestante din țările coroanei Boemiei, împotriva Casei de Habsburg care a continuat prin războiul de 30 de ani. În urma victoriei forțelor catolice, Harant a fost executat de către habsburgi. În calitate de compozitor, el a reprezentat școala de polifonie franco-flamandă din Boemia. A întreprins o expediție în Orientul Mijlociu, rezumată într-o carte de călătorie, publicată în anul 1608. A participat ca soldat la campaniile antiotomane din anii 1593 și 1597. În anul 1601 a fost numit consilier la curtea lui Rudolf. Când curtea imperială s-a mutat la Viena, lui Harant i s-a acordat Castelul Pecka, urmând ca de aici încolo să se dedice muzicii, devenind cel mai important compozitor boem al vremii. În perioada 1614 - 1615 a călătorit în Spania cu o misiune diplomatică. În 1618 s-a convertit la protestantism, s-a întors la Praga, s-a alăturat forțelor dispuse împotriva catolicilor ca ofițer de artilerie și a luptat de partea statelor boeme în timpul revoltelor. În timpul rebeliunii, el a bombardat palatul imperial din Viena - cu împăratul înăuntru – gest care sa dovedit a fi o mișcare foarte proastă și care îi va aduce un sfârșit tragic. După înfrângerea protestanților este capturat și decapitat. Muzica lui Harant era conservatoare, în stilul compozitorilor olandezi din generația anterioară. Harant avea o reputație de instrumentist și cântăreț excelent, pe lângă faptul că a fost și compozitor.

3. Moneda de mai jos omagiază personalitatea lui Bedřich Hrozný. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu, este reprezentat chipul personajului, pe fundalul unor tablițe cu insemne cuneiforme reprezentând limbajul hitit, iar la partea cea mai de jos este redată monograma designerului. Deasupra acesteia, pe trei rânduri, este aplicată inscripția “BEDRICH HROZNY / 1915 – ROZLUSTENI – 2015 / CHETITSTINY” (numele personajului / anul 1915 – descifrarea limbajului hitit – anul 2015 emiterea monedei). Pe ultimul rând al tăblițelor cuneiforme este descifrat (tradus) un cuvânt hitit: VA-A-TAR ... = VODA (apă). Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu, pe jumătatea din stânga, sunt reprezentate desene rupestre descoperite de către personaj, iar în dreapta sus sunt redate steme Cehie, Boemeiei și Moraviei. Sub aceste trei steme este aplicată semnatura indesifrabilă a personajului iar mai jos inscripția “CESKA REPUBLIKA 200 Kc” (numele țării și valoarea monedei). Sub valoarea monedei este redată monograma monetăriei naționale a statului ceh.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 03 iunie 2015, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (5500 buc) și proof (10600 buc) și designer – Vladimir Pavlica.

Bedřich Hrozný a fost un lingvist și orientalist de origine cehă, care a pus bazele hititologiei, fiind primul care a reușit să descifreze limba hitită. El s-a născut într-o familie de preoți evangheliști, la data de 6 mai 1879 și a decedat la data de 12 decembrie 1952. Studiile universitare și le-a făcut la Viena, unde a urmat Teologia și Artele. Imediat ce a terminat Teologia s-a dedicat complet studiului Orientului Apropiat Antic. Cu un an înaintea obținerii doctoratului, în 1904, a participant pentru prima dată la excavări în Orientul Apropiat (Palestina). În anul 1906 s-a făcut o descoperire în Asia Mică, fapt care urma să-i schimbe viața. În Khatušša, vechea capitală a Imperiului Hitit, în cadrul expediției Societății Orientaliste Germane s-au descoperit tăblițe cuneiforme inscripționate într-o limbă necunoscută. Hrozný și-a arătat interesul pentru acestea patru ani mai târziu. În 1914, în urma morții lui Hugo Winkler, descoperitorul tăblițelor și fost profesor al lui Hrozný, Societatea Orientalistă Germană l-a însărcinat pe acesta cu publicarea textului. Până în acel moment, limba în care erau inscripționate tăblițele, deja fusese identificată ca fiind de origine Indo-Europeană. Doi ani mai târziu, după izbucnirea primului război mondial Hrozný a tradus prima frază hitită. În anul 1922 a fost numit profesor al Universității din Praga. La început, s-a axat pe studiul filologiei hitite. Doi ani mai târziu, în 1924 și 1925, a condus două expediții arheologice în Orientul Apropiat. În anul universitar 1926-1927 Hrozný a fost ales decan al Facultății de Arte. În anii 1939-1940 a ocupat postul de președinte al universității fiind martor al schimbărilor impuse de ocupația regimului național-socialist. Cu puțin timp înaintea morții sale, în 1952, a fost desemnat membru al Academiei Cehoslovace de Științe. Profesorul Bedřich Hrozný a intrat atât în istoria științifică cehă, cât și în cea universală, ca cel care a descifrat limbajul hitit, prima limbă indo-europeana descoperită în manuscris. El a pus bazele unei noi discipline științifice, hititologia, care se ocupă cu istoria și cultura materială și spirituală a Imperiului Antic Hitit. În onoarea sa, în anul 2013, Universitatea din Praga a instituit Premiul Bedřich Hrozný ce se acordă pentru realizări importante, originale și creative.

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

NE SPUNE PREȘEDINTELE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

_______xxx______

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Ion Heliade Rădulescu 1802 - 1872

Părintele literaturii române

Națiunea recunoscătoare cu ocazia centenarului din 1902

Cu ocazia aniversării centenarului nașterii marelui om român de cultură, Ion Heliade Rădulescu, în anul 1902 s-au bătut două medalii aproape identice, cu chipul personajului, micile diferențe fiind în înscrisurile de pe revers. Aici se prezintă una din aceste medalii. Medalia este confecționată din bronz, are forma rotundă, cu diametrul de 50 milimetri și este realizată după macheta sculptorului Dumitrescu. În centrul câmpului aversului medaliei este reprezentat bustului lui Heliade, având deasupra periferic circular aplicată inscripția: “ION HELIADE RĂDULESCU”, iar de o parte și de alta a bustului sunt inscripționați anii de viată ai personajului: “1802 / 1872”. Pe revers, periferic circular, la partea superioară a medaliei este aplicată inscripția: “PĂRINTELE LITERATURII ROMÂNE”. În câmp, pe șase rânduri, este aplicată inscripția: ”NAȚIUNEA / RECUNOSCĂTOARE / CU OCAZIA / CENTENARULUI / DIN / 1902”. La partea inferioară, periferic circular, pe două rânduri, sunt inscripționați anii: “1834 1848-1866 1843 / 1822 – 1828 – 1836 - 1844” (repere calendaristice principale din activitatea marelui om de cultură).

Redau mai jos câteva dintre reperele biografice ale omului Ion Heliade Rădulescu:

1802 - 6 ianuarie - Se naşte la Tîrgovişte Ioan Rădulescu, fiul lui Ilie Rădulescu, funcţionar militar (căpitan de poteră, polcovnic de dorobanţi) şi proprietar şi al Eufrosinei
1811- În timp ce învăţa carte grecească, după moda timpului, cu un dascăl Alexe, descoperă Alixăndria populară şi învaţă să citească româneşte cu un argat
1813-1815 - învaţă mai departe, la Bucureşti, cu dascălul Naum, călugăr la Sf. Niculae (probabil Naum Râmniceanu).
1815-1818 - Urmează la şcoala grecească de la Schitu Măgureanu, unde continuă să facă încercări poetice.
1818-1820 - Urmează la şcoala românească de la Sf. Sava, înfiinţată şi condusă de Gh. Lazăr.
1820 - 1821 - Rămîne la Sf. Sava, ca ajutor al lui Gh. Lazăr
1822 - După plecarea lui Lazăr, redeschide şcoala de la Sf. Sava în condilii grele
1827 - Ia parte la înfiinţarea „Societăţii literare” patronate de Dinicu Golescu şi redactează statutele; în şedinţele acestei societăţi va citi pentru prima oară traduceri din Lamartine şi gramatica sa.
1828 - Apare la Sibiu Gramatica românească, după modelul gramaticii lui Le Tellier, pregătită se pare de pe la 1820. Principala ei inovaţie este reducerea numărului de slove (litere) conform principiului fonetic.
1829 - Începe să publice gazeta Curierul românesc, de o importanţă deosebită în formarea limbii şi a gustului literar al vremii.
1830 - Apare primul său volum de versuri: Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de la Martin, în care sînt cuprinse şi primele poezii originale (Sonet, La anul 1830, Trecutul, Dragele mele umbre, Cîntarea dimineţii, La moartea lui Cîrlova etc.).
1831 - Publică traducerea piesei Fanatismul sau Mahomed proorocul de Voltaire, şi Regulile s'au gramatica poeziei, traducere şi prelucrare parţială după Cours de littérature, d'hisioire et de philosophie... de Lévizac şi Moysant
1833 - Ia parte la înfiinţarea „Societăţii filarmonice”, pe care o susţine organizatoric şi băneşte;
1836 - Începe corespondenţa publică cu Costache Negruzzi cu privire la limba literară, principiile de cultivare a ei, căile de introducere şi de adaptare a neologismelor şi necesitatea unificării formelor utilizate în diferite locuri, de diferiţi autori
1837 - În iunie apare prima fascicolă a revistei Curier de ambe sexe
1841 - Apare, în decembrie, în Foaia pentru minte, inimă şi literatură de la Braşov articolul lui Heliade Peniru opinie în care pledează pentru drepturile politice ale claselor sociale active, intelectualitatea în primul rînd
1844 - Publică, în Curierul românesc şi apoi în Curier de ambe sexe, poezia Zburătorul, subintitulată „baladă”.
1848 - Deşi iniţial se ţinuse departe de pregătirile făcute sub mantia „Asociaţiei literare”, în aprilie, Heliade este invitat să se alăture comitetului revoluţionar format din Bălcescu, Rosetti, Ghica, Brătianu, Goleştii, Tell ş.a. La 9 iunie, Heliade citeşte proclamaţia de la Izlaz şi intră în guvernul provizoriu, unde joacă un rol de frunte, conducînd linia mai moderată — din motive pragmatice —, opusă măsurilor decise pe care le preconiza Bălcescu. Face parte, împreună cu Chr. Tell şi N. Golescu, din locotenenţa de trei, recunoscută de comisarul otoman şi este apoi obligat să se exileze, ca şi ceilalţi conducători ai revoluţiei, după intrarea trupelor lui Fuad în Bucureşti, în septembrie.
1850 - Desfăşoară o iniensă activitate publicistică la Paris, explicînd obiectivele revoluţiei, drepturile şi justificările ei istorice, precum şi motivele pentru care Europa ar fi trebuit să o susţină.
1851 - Publică volumul Mémoires sur l'Histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie (Memorii asupra istoriei regeneraţiei române adică asupra evenimentelor întîmplate în Ţata Românească în 1848), în care afirmă, pentru a justifica revoluţia, că „tiranii nu cedează niciodată drepturi dacă popoiul nu li se smulge.” Nereuşind să adune emigraţia în jurul ideilor sale, abandonează pentru moment lupta politică şi se stabileşte în insula Chios, unde se afla familia sa; aici începe să redacteze Istoria critică universală (neterminată, apărută postum)
1854 - Se întoarce pentru cinci săptămîni în Bucureşti, în timpul ocupaţiei turceşti a Capitalei, dar este nevoit să plece la protestele consulatului austriac.
1859 - La sfîrşitul anului, revine în ţară şi încearcă să reintre în viaţa politică; candidează în alegeri dar este învins de Bolliac, publică din nou Curierul românesc, care este suspendat de guvernul I. Ghica numai după trei numere.
1866 - Este ales preşedinte al Societăţii Academice Române, viitoarea Academie.
1868 - Începe să-şi republice creaţia poetică, revăzută, în Curs întreg de poezie generală (trei volume, 1868— 1870, al patrulea postum).
1872 - 27 Aprilie - Moare Ion Heliade Rădulescu; funeralii grandioase (vorbesc: G. Sion, Hasdeu, C. Exarcu); e înmormîntat în curtea bisericii Mavrogheni, de la Şosea.

Redau mai jos părerile unor personalități române despre omul de cultură Ion Heliade Rădulescu:

Cezar Boliac “Religiunea cu filozofia, patriotismul cu umanitatea au format baza conceptelor sale, au condus toate lucrările sale, şi le a plântat în toţi câţi se apropiau de el. Blând, dulce şi vesel, niciodată aspru....”
Dan Berindei, "Fara sa fie înteles, ramâne o personalitate dominanta printre fauritorii României..."
Ecaterina Andronescu, "S-a vorbit mult despre personalitatea sa, dar exista un acord deplin atunci când se afirma ca a fost un activ promotor al luminarii neamului, ca dascal poet, editor, lider de opinie...”

Campionatul republican de înot - copii locul I - 1969

Natația este înotul practicat ca sport. Înotul este mișcarea de deplasare a oamenilor sau animalelor prin apă, de obicei fără niciun fel de asistență. Tipurile sau stilurile de înot sunt craul, bras, fluture sau spate, dar și anumite derivate ale acestora, de exemplu bras lung, spate dublu etc. Natația este un sport nautic și disciplină sportivă în care sportivii se întrec în mai multe probe care implică deplasarea în apă prin înot. Natația cuprinde mai multe ramuri sportive: înotul sportiv, polo pe apă, sărituri în apă și înot sincron. Pe lângă aceste ramuri ale natației ar mai putea fi incluse și altele, cum ar fi: înotul de fond (maratonul nautic), înotul subacvatic, înot masters. Unele probe de înot sunt incluse și în competițiile de triatlon și pentatlon modern.

Concursul brigăzilor artistice - Finala pe țară

U.S. - I.A.S. - C.P. (?)

Brigada artistică a fost o formă de manifestare cultural-artistică, cu tentă umoristico-satirică, a unui grup redus de oameni. Manifestarea avea loc pe scenă, în fața unui public și consta într-un colaj de texte și melodii, cu mișcare scenică, decor și vestimentație adecvate dar simple. A fost o formă de manifestare cultural artistică specifică regimului comunist prin care se înfiera atitudinea neconformă propagandei comuniste; lenea, mizeria și în general tot ce ținea de un comportament indecent în societate. În timpul regimului comunist se organizau anual concursuri și festivaluri ale formațiilor artistice de amatori în toate școlile, liceele și instituțiile de învățământ superior, chipurile pentru a pune în valoare valențele cultural-artistice ale poporului român, scopul ascuns fiind acela de preamărire a conducătorilor statului și a realizărilor socialismului. Punctul culminant al acestor manifestări l-a constituit Festivalul național Cântarea României.

Insigna - Cupa UTC '79 (volei - Uniunea Tineretului Comunist)

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret și rezerva de militanți a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizația s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.

Mai sus admiri steagul şi carnetul de membru UTC.

Voleiul este un sport în care două echipe, separate de un fileu înalt, trebuie să treacă mingea pe deasupra acestuia, folosind doar mâinile, cu scopul de a face ca mingea să atingă terenul advers. Fiecărei echipe îi sunt permise doar trei loviri pentru a trimite mingea către terenul celeilalte echipe. Un punct se câștigă dacă mingea atinge terenul advers sau dacă nu respectă regula celor trei atingeri. O echipa de volei este alcătuită din 6 jucători. Se joacă 3 seturi câștigătoare din 5, fiecare set a câte 25 de puncte; în caz de egalitate 24 - 24 se continuă setul până în momentul în care una din cele două echipe obține o diferență de 2 puncte (29 - 27, 31 - 29 etc). În cazul în care este nevoie de jucarea ultimului set pentru desemnarea câștigătorului, acesta se joacă până la 15 (sau până la o diferență de două puncte).

Insigna - Construim pentru socialism, pentru pace

Produsul medalistic de mai sus este o insignă a regimului comunist în perioada inițială în România. Atrage atenția mare stea roșie în cinci colțuri, de inspirație sovietică, dar și ciocanul și târnăcopul heirupist din fundal. Insigna aduce aminte de brigăzile de tineri uteciști care au populat marile șantiere ale economiei naționale. Această insignă masivă și strident colorată se conferea fiecărui participant pe șantierele economiei naționale. Conferirea acestei insigne era una din cele mai simple și mai la îndemână metode de stimulare a tinerilor brigadieri, de „formare a omului nou, constructor conștient al societăți socialiste multilateral dezvoltate.”

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII