vineri, 6 iulie 2018

EERNEWOUDE - OLANDA


Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de
cultură și arhitectură, câteva trimiteri poștale și vederi generale,
din vremuri diferite din localitatea olandeză EERNEWOUDE,
denumire alternativă EARNEWÂLD, municipalitatea
TYTSJERKSTERADIEL, provincia FRIESLAND, 
dar și o insignă locală.   
Biserica reformată
Restaurantul italian 
Restaurant
Hotelul Princenhof
Biserica Sfânta Agnes
O intrare în localitate
Arhitectură locală
Trimiteri poștale
Vedere generale
Insignă locală

xxx

UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
O PASTILĂ DE UMOR

_______xxx_______

O MEDALIE 
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL TULCEA

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Caii de la Letea (Equus Caballus)
Fauna și flora României
Noul produs medalistic, din secțiunea ”Flora și fauna României”- ”Caii de la Letea” este dedicat cailor semi-sălbatici din Pădurea Letea. Medalia este realizată în două variante de material compoziție și are următoarele caracteristici tehnice: forma – rotund, diametrul – 6 centimetri și material – aliaj de argint, puritatea – 92,5%, greutatea – 162 grame, calitatea – patinată și cuprată selectiv, tirajul – 25 de exemplare și prețul unitar de achiziționare cu TVA inclus – 675 lei (pentru cele de argint) și material – cupru argintat, calitatea – patinată, tirajul – 75 de exemplare și și prețul unitar de achiziționare cu TVA inclus – 200 lei. 
Prezența cailor pe actualul teritoriu românesc al Deltei Dunării este atestată documentar de doar câteva sute de ani. Caii au ajuns în Pădurea Letea în căutarea hranei. Potrivit biologului Viorel Roșca, caii au fragmentat habitatele zonei strict protejate. Odată cu scoaterea lor din această zonă, ecosistemele protejate la nivel internațional se pot reface în aproape cinci ani. Caii din Pădurea Letea – arie strict protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării – reprezintă un subiect controversat pentru botaniști și iubitorii de animale. Unii spun că animalele lăsate în sălbăticie au distrus biosfera din Pădurea Letea. Alții sunt de părere că natura trebuie lăsată în cursul ei firesc, iar locuitorii pot să-și facă datoria de a o proteja. Prin lansarea acestui produs – format din medalie, pliant și mapă – Monetăria Statului se alătură iubitorilor de animale, a comunităților locale din Delta Dunării și a organizațiilor neguvernamentale care trebuie să se implice în problema cailor semi-sălbăticiți și să dovedească că iubesc aceste nobile animale care merită o soartă mai bună. 
Letea este un sat al comunei C.A.Rosetti din județul Tulcea, situat în estul Deltei Dunării, între brațele Chilia și Sulina, pe grindul Sulina, la 23 kilometri depărtare de Sulina, ce avea 404 locuitori în anul 2002. Satul a fost format în mare parte din refugiați politici neoficial din Imperiul Rus, în timpul împărătesei  Ecaterina cea Mare, de frica oștirilor sale represive. Locuitorii satului se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a rușilor lipoveni, ei simțindu-se ofensați dacă sunt confundați cu lipovenii. După inundațiile din anul 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din zonă. În anii de după 1990, mulți tineri au părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul 2000 au sosit aici câțiva cetățeni belgieni și francezi care au investit în case de vacanță și pensiuni, astfel revigorând zona din punct de vedere turistic și cultural. Ocupațiile principale ale oamenilor din comunitate sunt pescuitul, creșterea animalelor și recoltarea stufului. 
Insigna - Muzeul Deltei Dunării Tulcea
Situat în apropierea falezei orașului, Muzeul Deltei Dunării, denumire completă actuală Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării formează, alături de alte două muzee, moscheea musulmană și alte clădiri de patrimoniu aflate în vecinătatea sa, centrul cultural al orașului Tulcea. Conceput ca o instituție de cultură complexă – muzeu și acvariu public – Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării a fost realizat prin efortul comun al Consiliului Județean Tulcea și al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, în cadrul unui proiect derulat prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006. Este secție componentă a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și a fost inaugurat oficial la 14 aprilie 2009, pentru vizitare fiind deschis din 25 februarie 2009. Centrul cuprinde o expoziție permanentă, ce prezintă în principal elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării, un acvariu public și diverse expoziții temporare. Într-un decor ce redă cu fidelitate habitate specifice Deltei Dunării și Complexului Lagunar Razim-Sinoie, precum și altor arii protejate de importanță națională din Podișul Dobrogei, cum ar fi Parcul Național Munții Măcinului, expoziția permanentă permite descoperirea diversității biologice ridicate a celor două unități geografice prin expunerea a 46 specii de plante, 3 specii de reptile, 44 specii de păsări și 12 specii de mamifere prezentate în diverse ipostaze și relații ecologice. Tot aici aveți posibilitatea de a cunoaște păsările declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel național și european, speciile dispărute din spațiul deltaic și dobrogean, speciile nou pătrunse în fauna deltei, dar și aspecte din viața lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare. Acvariul este dotat cu instalații moderne și are o capacitate de stocare a apei de 150 tone. Prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia. Acvariile cu specii de pești si nevertebrate întâlnite in recifele de corali constituie o noutate pentru Tulcea, și chiar pentru acvariile din România, amenajate într-un spațiu public. Printr-un sistem de două acvarii cilindrice, dispuse concentric, aveți posibilitatea de a experimenta, aflându-vă pentru câteva minute in mijlocul unui recif, înconjurați de pești și corali, cu forme și culori impresionante, ce vă vor încânta privirile. Aceleași senzații le puteți trăi și parcurgând tunelul aferent celui mai mare bazin din acvariu, însoțiți de sturioni, considerați a fi printre cei mai primitivi pești ce mai trăiesc azi pe glob, și anghile, cunoscute datorită particularității reproducerii lor biologice. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării este un loc preferat de localnici și turiști pentru recreere și socializare, atât datorită activităților pe care le desfășoară cât și pentru facilitățile create vizitatorilor: spațiul de joacă destinat copiilor, infotecă cu computere conectate la internet și programe interactive, wireless, iar pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sunt special amenajate rampa de acces, liftul interior și un grup sanitar adecvat. La ieșirea din Centru, vizitatorii au posibilitatea să achiziționeze diverse suveniruri. 
Insigna - Mihai Eminescu
160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu
Ce-ți doresc eu ție dulce Românie
1850 - 15 ianuarie - 2010 Tulcea
Insignă realizată de numismatul Stelian Brânzei - Botoșani
Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română, care s-a născut la data de 15 ianuarie 1850 la Ipotești în județul Botoșani și a decedat la data de 15 iunie 1889 la București. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din data de 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. La data de 28 octombrie 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.   
Insigna - Consiliul județului Tulcea - România
Consiliu județean (C.J.) este autoritatea administrației publice locale din România, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Printre atribuțiile consiliului județean se regăsesc stabilirea impozitelor  și taxelor județene, elaborarea programelor de dezvoltare economico-socială și de administrare a teritoriului. Șeful unui consiliu județean are nevoie de aprobarea consilierilor pentru a iniția negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului. Instituțiile consiliului județean și a prefectului au fost înființate în anul 1864. 
Insigna - Centrul militar județean Tulcea
În data de 17 februarie 2018, s-au împlinit 50 de ani de când, prin ordinul ministrului Forţelor Armate nr. M 10 din 17.02.1968, a fost înfiinţat Centrul Militar Judeţean Tulcea (U.M. 02557), cu sediul în strada Victoriei, nr. 45 din municipiul Tulcea. În toţi aceşti ani de existenţă, Centrul Militar Judeţean Tulcea a desfăşurat o activitate susţinută pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor încredinţate, reuşind să pună în valoare sistemul de mobilizare prin corelarea încorporării recruţilor cu nevoile de completare a marilor unităţi şi unităţilor din judeţul Tulcea, în vederea îndeplinirii de către acestea a misiunilor specifice. „Centrul Militar Judeţean Tulcea este structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale care face legătura cu societatea civilă şi care este destinată îndeplinirii unor misiuni dintre cele mai complexe, de la promovarea profesiei militare şi recrutarea candidaţilor, până la generarea şi regenerarea structurilor din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale din judeţul Tulcea. La ceas aniversar Centrul Militar Tulcea se prezintă ca o structură modernă, încadrată cu personal bine pregătit şi cu experienţă, capabil să îndeplinească întreaga gamă de misiuni încredinţate în cele mai bune condiţii. 
 Insigna - A.S. Pescărușul 
(Asociația Sportivă - Sarichioi)
A.S. Pescărușul este numele unei echipe de fotbal din localitatea Sarichioi, județul Tulcea. 
Sarichioi, în limba turcă: Sarıköy “sat galben”, în limba Сарикёй,  este o comun[ din județul Tulcea, care mai include satele: Enisala, Sabangia, Visterna și Zebil. În zona satului Enisala (pe limba turcă „noua vestire”) aparținător comunei Sarichioi s-a aflat o fortăreață, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea fie de genovezi, fie de bizantini, în scopul controlării căilor comerciale din regiune. Edificiul avea trei turnuri hexagonale, ceea ce i-au determinat pe experți să presupună că maeștrii constructori au fost occidentali.
Fortăreața a fost cucerită în anii 1388 – 1389 de otomani, apoi de Țara Românească și a revenit otomanilor în anii 1416 – 1418. Cetatea a fost abandonată la sfârșitul secolulului al XV-lea. La recensământul din anul 2011 comuna avea 5856 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români - 56,48%, ruși lipoveni – 39,75% și restul – necunoscută sau altă etnie. Astăzi structura confesională a comunei se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 55,9%, ortodocși de rit vechi – 39,7%, și restul – necunoscută sau altă religie.
Tulcea (în turcă Tulça) este municipiul de reședință și cel mai mare oraș al județului Tulcea, Dobrogea, România. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Prima atestare documentară a orașului este din anul 1506. Între anii 1420 – 1877 a fost sub stăpânire otomană. Orașul de la gurile Deltei Dunării numără în prezent aproximativ 73700 de locuitori.  Sus am postat stema actuală și o poză cu Gara feroviară din Tulcea. Dacă dorești să îți faci o părere și mai completă despre orașul Tulcea dă o căutare pe google la....epaminonda's blog Trei zile nu-s de-ajunsși nu vei regreta. Lectură plăcută! Mai jos am postat câteva fotografii cu monumente de cultură și arhitectură tulceană, din vremuri diferite, dar și o trimitere poștală ilustrată. 
Biserica bulgară Sfântul Gheorghe
Biserica Sfinții Împărați
Colnicul Horea și Monumentul comemorativ
Monumentul lui Mircea cel Bătrân
Casele Avramidi
Banca de Scont
Biserica armenească
Biserica Buna Vestire
Portul 
Banca națională a României
Bustul lui Spiru Haret
Catedrala Sfântul Nicolae
Agenția austriacă Danubiana
Liceul Principele Carol
Palatul administrativ - azi Muzeul de artă
Palatul pescarilor și Monumentul lui Mircea cel Bătrân
Strada Sfântul Nicolae
Trimitere poștală

Tulcea este un județ situat în nordul provinciei istorice Dobrogea, România și are reședința în municipiul Tulcea. Ca subunități administrative județul are în componența sa un municipiu - Tulcea, 4 orașe – Măcin, Babadag, Isaccea și Sulina precum și 46 de comune. Județul Tulcea se întinde pe o suprafață de 8499 kilometri pătrați și în anul 2011 număra 201462 locuitori. Sus am postat stema și harta județului Tulcea iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județ, câteva trimiteri poștale și vederi generale din vremuri diferite.
Punctul piscicol - Mila 35
Hotelul Lebăda - Crișan
Palatul CED - Sulina
Geamia - Babadag
Mănăstirea Celik Dere - Frecăței
Biserica lipovenească - Jurilovca
Vedere - Jurilovca
Pietrele fetei - Măcin
Mănăstirea - Cocoș
Vederi - Babadag
Vedere - Sulina
Vedere parțială - Sulina
Portul 1902 - Sulina
Portul 1903 - Sulina 1903
Portul 1910 - Sulina
Portul 1938 - Sulina
Vaporul Orientul cu excursioniști - Sulina
Strada Independenței - Vâlcov 
Canalul Gusev - Vâlcov
Delta Dunării

_________ooOoo_________

PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Andres Quintana Roo, om politic mexican,
a trăit între anii 1787-1851

Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni poloneze

Detaliu vignetă de pe un notgeld austriac
(bancnotă locală de necesitate)

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 06.07.2018

Niciun comentariu: