Epaminonda's Blog.....: BLATON

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente

de cultură și arhitectură, câteva trimiteri poștale ilustrate și

vederi generale,din vremuri diferite, din localitatea belgiană

BLATON, municipalitatea BERNISSART, provincia

HAINAUT, rEgiunea VALONIA.

Primăria

Biserica Tuturor sfinților

Capela Grande Bruy

Gara Bernissart

Trimiteri poștale

Vedere aeriană

Vedere generală

xxx

UN DUEL EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

_________xxx_________

O PLACHETĂ, CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL TELEORMAN

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

90 de ani de la Marea Unire 1918 - 1 Decembrie - 2008

Ei au murit pentru țară 1916 - 1919 Pentru Patrie

Secția numismatică Alexandria

Monumentele eroilor neamului - Mausoleul Mărășești

Medalia prezentată aici marchează trecerea a 90 de ani de la realizarea Marii Uniri, prezentând pe revers Mausoleul de la Mărășești. Medalia este rotundă, are diametrul de 60 milimetri şi greutatea de 40 grame și este protejată într-o casetă. Medaliile au fost gravate de Maximilian Fetiţa, gravor al Monetăriei Naționale, şi au fost bătute într-un număr de 100 exemplare. La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi sprijinită de peste 100000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu România. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei pentru întregirea statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia 27 martie 1918 şi Bucovina 28 noiembrie 1918. Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională proclama: deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, egala îndreptăţire şi deplina libertate autonomă confesională, înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic, desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti, reforma agrară radicală precum și aceleaşi drepturi şi avantaje muncitorilor români ca şi muncitorilor din statele europene dezvoltate. Legea Unirii a fost ratificată prin decretul lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919.

Mausoleul de la Mărăşeşti este un monument dedicat eroilor primului război mondial, ridicat din iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române. Mausoleul a fost înălțat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfăşurat luptele de la Mărăşeşeti, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de aici au pierit 480 de ofiţeri şi 21000 de soldaţi români. Actualmente în mausoleu odihnesc 5073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de pe 18 culoare. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu câştigători ai concursului de proiecte şi premiați cu 40000 de lei aur) între anii 1923 - 1938 şi a fost inaugurat în mod oficial pe 18 septembrie 1938. Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924 , în prezenţa reginei Maria şi a altor personalităţi ale vremii, şi s-au reluat după 12 ani, în anul 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea şi Ion Jalea şi ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărăşeşti. Eduard Săulescu a executat pictura interioară.

Placheta - Federația română de radioamatorism

Radioclubul județean Teleorman

Concurs național de creație tehnică

Alexandria 9 - 11 septembrie 1994

Sponsor "Electrotel" Alexandria

Ramura C - Aparate AMC + Automatizări - Locul 3

Federaţia Română de Radioamatorism (F.R.R.) a fost înfiinţată la 1 martie 1936 sub numele de Asociaţia Amatorilor Români de Unde Scurte. În 1950 numele i s-a schimbat în Asociaţia Radioamatorilor de Emisie din România, pentru ca în 1967 denumirea să devină Federaţia Română de Radioamatorism din cadrul UCFS. Reorganizarea în conformitate cu Legea Educaţiei Fizice şi Sportului nr. 69/2000 s-a făcut la data de 17.11.2001. Federaţia Română de Radioamatorism este structură sportivă de interes naţional, constituită prin asocierea tuturor cluburilor cu secţii de radioamatorism, a asociaţiilor judeţene de radioamatorism şi a Municipiului Bucureşti, afiliate şi recunoscute de aceasta. Federaţia Română de Radioamatorism este singura autorizată să organizeze şi să controleze activitatea de radioamatorism din România. Federaţia Română de Radioamatorism organizează sau tutelează competiţiile oficiale de radioamatorism cu caracter naţional şi cele internaţionale care au loc pe teritoriul României; are drept scop dezvoltarea activitåtii de radioamatorism pe plan local, national si international în domeniile: unde scurte si ultrascurte, telegrafie vitezå, radiogoniometrie de amator și creatie tehnicå. F.R.R are sediul în Bucureşti, str. Lipscani nr.19, sector 3.

Insigna - Al III-lea congres național de insignografie

Alexandria - Petroșani 29 -31 - VII - 2011

A XXVII expoziție națională

Insignografia este arta (pasiunea) colecționării și expunerii insignelor. Această activitate se desfășoară sub egida A.C.I.R. (Asociația Colecționarilor de Insigne din România). Cu ocazia primului Congres Naţional de Insignografie, de la Petroșani, din zilele de 18 – 20 septembrie 2009, a avut loc şi Adunarea Generală de Constituire a Asociaţie Colecţionarilor de Insigne din România (ACIR). Cei 80 de participanţi au votat statutul asociaţiei şi au ales organul de conducere al acesteia. În baza hotărârii Judecătoriei Petroşani, Asociaţia a fost înregistrată la grefa acestei instituţii, în registrul special la nr. 33/16 decembrie 2009. La baza relaţiilor dintre cei 100 de membrii ai asociaţiei stau 3 principii pe care dorim să le păstrăm şi asupra cărora insistăm: prietenia, întrajutorarea colegială şi încrederea reciprocă. La ora actuală conducerea asociaţiei este în căutarea unei sigle care să ne reprezinte. Până în prezent, printr-o bună coordonare din partea ACIR a activităţii s-a reuşit menţinerea reuniunilor noastre timp de 39 de ediţii consecutive, care de 5 ani au fost ridicate la rang de congres, având la bază propunerea regretatului col. Dogaru Ioan. Prin unirea forţelor a două localităţi aflate la mare distanţă (Alexandria - Petroşani), dar legată printr-o voinţă şi o preocupare comună s-a reuşit spre bucuria tuturor relizarea menţinerii expoziţiilor naţionale şi implicit a reuniunilor. De la înfiinţare, ACIR a preluat dificila sarcină de atribuire în fiecare an a premiilor Floarea de colţ, cea mai importantă distincţie care recompensează atât colecţionarii membri ACIR, cât şi persoanele care se implică în menţinerea activităţii insignografice din ţara noastră, sarcină deosebit de onorantă de care ne-am achitat. În ultimii ani premiul Floarea de Colț a fost înlocuit prin înmânarea insignei ACIR – Colecționar emerit. Publicaţia oficială a Asociaţiei este Jurnalul Insignografic, cu apariţie semestrială. Colectivul de redacţie al Jurnalului este format din trei membri şi un fotograf profesionist. Până să se înființeze Asociația Generală a Colecționarilor de Insigne din România, activitatea de colecționare și expunere a insignelor era subordonată Societății Numismatice Române, astfel se explică faptul că la primele activități insignografice s-au emis insigne și medalii având aplicate emblema Societății Numismatice Române, cazul insignei de mai sus.

Insigna - A XXXIII expoziție națională de insigne Alexandria

Societatea Numismatică Română 1903

Era la începutul veacului al XX-lea. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva.

Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Pânzarul moldovenesc din vremea lui

Ștefan cel Mare 1457 - 1504

2004 - Anul Ștefan cel Mare

Secția numismatică Alexandria

Influenţa Mării Negre, cunoscută în epocă sub denumirea de Marea cea Mare, a fost atât de puternică, încât voievozii români de la sfârşitul veacului al XV-lea ţineau să îşi treacă în titulatură stăpânirea mării. A fost epoca în care cetăţile Vicina, Chilia şi Cetatea Albă şi-au intensificat activitatea comercială. În unul din şantierele acestor cetăţi s-a construit şi pânzarul moldovenesc, care a fost utilizat de Ştefan cel Mare la cucerirea Cetăţii Chilia, în 1465. Corabia cu un singur catarg avea o capacitate de 60 de tone, o lungime de 16 metri şi echipajul format din cinci-şase membri plus un cârmaci.Celebrul pânzar moldovenesc, utilizat de Ştefan cel Mare la cucerirea Cetăţii Chilia, a fost pictat pe pereţii mănăstirilor din Moldova. De menţionat este faptul că asupra înfăţişării pânzarului moldovenesc există controverse. O replică a fost lansată la apă secole distanţă.

În anul 2004 s-a cheltuit fără licitaţii şi în mare grabă jumătate de milion de euro din visteria Consiliului Judeţului Galaţi. Nava a fost proiectată de societatea gălăţeană ICEPRONAV la comanda CJ Galaţi. Ea a fost inaugurată în 2004, când s-au comemorat 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare. Din 2009, pânzarului i s-a pus cruce. Un tractorist de la Salubritate a scăpat „bolidul” de sub control şi s-a izbit de chila navei provocându-i o spărtură de circa un metru în diametru. Drept urmare, nava a fost ridicată din zonă şi a fost dusă într-o hală dezafectată a fostei fabrici de conserve, iar apoi pe un cheu (Dana 6) din Şantierul Naval „Damen”, unde putrezeşte.

Alexandria este un municipiu și reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române, pe partea dreaptă a râului Vedea, la 88 km distanță de capitala României - București. Întemeiat în anul 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu. Sus am postat stema actuală a municipiului, iar mai jos pozele câtorva inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din municipiul Alexandria, trimiteri poștale, vederi generale, din vremuri diferite.

Hanul Alexandria

Vedere din parc

Școala primară nr.1

Bulevardul Gării

Cimitirul eroilor

Cinema Patria

Liceul

Judecătoria

Hotelul Teodoru

Moara Brătescu

Monumentul lui Cuza din Grădina Publică

Podul peste râul Vedea

Strada Principele Nicolae

Vederea de sus a orașului

Trimiteri poștale

Teleorman este un județ din România, provincia istorică Muntenia, cu reședința în orașul Alexandria. Județul se întinde pe 5790 kilometri pătrați și numără aproximativ 360000 de locuitori. Din punct de vedere administrativ-teritorial județul este compus din 3 municipii (Alexandria, Roșiorii de Vede și Turnu Măgurele), 2 orașe (Zimnicea și Videle) precum și 92 de comune. Sus am postat stema actuală și harta județului Teleorman, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, din timpuri diferite, alte frumoase locuri de vizitat pe aceste meleaguri dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest județ.