Epaminonda's Blog.....: PISA

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând monumente

de cultură și arhitectură din orașul italian PISA, provincia

PISA, regiunea TOSCANA și câteva trimiteri poștale ilustrate,

din vremuri diferite, dar și un jeton, o medalie, o monedă

și două insigne toate locale.

Baptisteriul San Giovanni

Camposanto

Stadionul Romeo Anconetani

Gara

Domul

Piața Domului

Palatul de justiție

Podul Mezzo

Podul Solferino

Grădina botanică

Turnul înclinat

Biserica Santa Maria della Spina

Biserica San Francisco

Zidul orașului

Arhitectură locală

Vedere aeriană

Trimiteri poștale

Medalie locală

Monedă locală

Jeton local

Set 2 insigne locale

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

___________xxx___________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL BRAȘOV

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Uzina de autocamioane Brașov - România - 50

A 50-a aniversare a Uzinei de autocamioane Brașov

S.C. Roman SA, (denumirea veche - Steagul Roşu) cunoscută și sub numele de Autocamioane Brașov este o întreprindere braşoveană specializată în proiectarea și construcția de autocamioane, autobuze şi autoutilitare. Societatea a fost înființată în anul 1921 sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare și automobile. După anul 1948 firma este redenumită „Steagul Roșu”. Treptat, s-a specializat pe producția de autocamioane și, mai târziu, de autoutilitare. Amintim modelele SR 101 (1954), Carpați (1959 - 1961), Bucegi (1964), autocamioane cu motoare Diesel în licență MAN, Germania (din 1971). Astăzi, S.C. Roman S.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punți etc.) cu design nou, modern și atractiv. Cumpărarea licenței germane a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică și umană a Uzinei „Steagul Roșu” (în perioada 1971-1979) în același ritm cu întreaga industrie românească, care depindea de transporturi. Primul an în care s-au produs aici camioane este 1953. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producție record de 33000 de mașini pe an. În anul 1989 firma a avut 20000 de salariați, și a produs 12888 de camioane. Aproximativ 2036 de bucăți dintre acestea au fost exportate, în țările CAER, Statele Unite sau spre destinații mai exotice precum China, Thailanda sau Peru în regim barter sau de compensare a datoriilor. Din anul 2008 aici se produc și tractoare. În prezent firma este controlată de omul de afaceri Iona Neculaie, care deține 91,49 % din acțiunile Roman Brașov prin intermediul Pro Roman Brașov.

Insigna - Școala sportivă Brașovia

La data de 1 septembrie 1968, la Brașov, pe lângă Liceul de Construcții din localitate, s-a înființat Școala Sportivă de Elevi Energia, la inițiativa profesorului Ion Voicu - Vulcăneanu, fost jucător de fotbal la Steagul Roșu Brașov, actualmente F.C. Brașov. S-a pornit la drum cu 6 secții: lupte (libere și greco-romane), box, fotbal, handbal, atletism și schi (alpin, fond, biatlon, sarituri). După 10 ani de la naștere, a intervenit unirea cu Liceul Sportiv, din care a rezultat Clubul Sportiv Școlar Brașovia (denumire alternativă Școala Sportivă Brașovia). În cadrul acestuia este promovat sportul de performanță, în rândurile copiilor și juniorilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, prin 8 discipline sportive: fotbal, baschet (baieti și fete), gimnastică (băieți), schi alpin, schi fond, schi biatlon, schi sărituri și softball. Profesorii CSȘ Brașovia sunt recunoscuți pentru profesionalismul lor, mulți dintre aceștia fiind și antrenori la loturi naționale ale României. Instruirea sportivilor este gratuită, pentru că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din România subvenționează școala sportivă.

Baza sportivă Brașovia cuprinde sală de jocuri, terenul (bitum) de baschet și terenurile de fotbal (între care 2 terenuri cu gazon, omologate de Federația Română de Fotbal), amplasate în cartierul Bartolomeu, sala de gimnastică (Școala nr. 2, cartierul Astra), în Brasov, precum și baza pentru sporturi de iarnă din Săcele (Valea Largă). În anul 2000, Ministerul Educației și Cercetării de atunci a aprobat construirea unei săli polivalente (Bartolomeu, lânga fostul Stadion Municipal), decizie rămasă momentan la faza de proiect. Sediul central al școlii este situat pe strada Titan, la nr.1. Deasupra am postat două logo-uri ale acestui club sportiv.

Insigna - Făgăraș

Făgăraș (în germană Fogarasch sau Fugrasch, în maghiară Fogaras) este un municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România, cu o populaţie de aproximativ 30714 de locuitori dintre care: români – 84,17%, romi – 3,48%, maghiari – 3,43% și restul - altă etnie sau necunoscută. Din punct de vedere confesional strcura populației se prezintă astfel: ortodocși – 83,11%, reformați – 1,84%, romano catolici – 1,36% și restul – altă religie sau necunoscută. Înainte de Marea Unire, Făgărașul era centrul administrativ al comitatului Făgăraş, iar în perioada interbelică orașul era reședința judeţului Făgăraş. Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac. Cel mai important obiectiv turistic al orașului este cetatea. Aceasta a fost construită în anul 1310 de către voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor). Sus am posta stema actuală a oraşului şi Primăria din Făgăraş.

Turneul de table Șercăița 24 - 26.02.2012 Locul 3

Șercăița este un sat al comunei brașovene Șinca, situat în capătul estic al lanţului de sate făgărăşene „de pe sub munte”, cum se spune în zonă. Datele istorice menţionează ca pe cel mai vechi preot din Şercăiţa, pe părintele Simion Bărbat, originar din Drăguş, la anul 1584. În această veche așezare românească se găsește Biserica Ortodoxă Cuvioasa Paraschiva clădită în 1798. Ca arhitectură, biserica din Şercăiţa face parte din grupul de monumente făgărăşene care realizează o sinteză între formele arhitecturale preluate de la ctitoriile brâncoveneşti şi tradiţia constructivă autohtonă.

Table este un joc popular pentru doi jucători fiind o combinaíe de noroc și strategie. Jocul se desfășoară pe o tabla de joc compusă din 24 de triunghiuri inguste (locurile pe care se aseaza piesele). Triunghiurile sunt de culori alternante si sunt grupate in 4 zone de cate 6 triunghiuri. Zonele sunt denumite astfel: Casa jucatorului si Exterior, si Casa adversarului si Exterior. Casele si exterioarele sunt separate de o bara pe centrul tablei de joc. Fiecare jucator are 15 piese de culoare alba sau neagra. Piesele sunt asezate initial dupa cum se vede in imaginea alaturata.

Scopul jocului este sa mutati toate piesele in casa proprie si sa le scoateti din casa inaintea adversarului. In imagine puteti vedea directia de mutare a pieselor negre. Piesele albe se muta in directia opusa. Cel care face masa incepe jocul. Dupa ce da cu zarurile (click pe butonul "da cu zarurile"), jucatorul va muta piesele sale un numar de triunghiuri (locuri) cate indica zarurile date. Piesele se muta intotdeauna inainte, pe directia de joc (dupa cum ati putut vedea in imaginea anterioara). Se aplica urmatoarele reguli: O piesa poate fi mutata doar la un loc liber, care sa nu fie ocupat de 2 sau mai multe piese adverse. Numerele celor 2 zaruri constituie mutari separate. De exemplu, daca un jucator da 3 si 5, el poate muta o piesa 5 locuri la un loc liber si alta piesa cu 3 locuri la un loc liber, sau poate muta o piesa un total de 8 locuri la un loc liber, dar doar daca locul intermediar (situat la 3 sau 5 locuri de la locul de start) este de asemenea loc liber. Un jucator care da o dubla joaca numerele de pe zaruri de doua ori. Un zar de 6 si 6 inseamna ca jucatorul are de facut 4 mutari de 6, si poate muta orice combinatie de piese o crede potrivita pentru a completa aceasta cerinta. Un jucator trebuie sa foloseasca ambele numere (de pe cele 2 zaruri) daca aceasta este posibil (sau toate 4 mutarile la o dubla). Cand doar un singur numar poate fi jucat, jucatorul trebuie sa joace acel numar (mutare). Daca doar un numar poate fi jucat dar nu amandoua, jucatorul trebuie sa joace numarul mai mare. Cand nici un numar nu poate fi jucat, jucatorul isi pierde randul (nu joaca). In cazul dublelor, cand nu se pot juca toate cele 4 mutari, jucatorul trebuie sa joace cate mutari sunt posibile. Un loc ocupat de o singura piesa poate fi lovita de o piesa de a adversarului, atunci cand piesa adversa ajunge pe acel loc. Piesa lovita este capturata si asezata pe bara (pe axa centrala a tablei). Oricand un jucator are una sau mai multe piese pe bara, prima sa obligatie e sa intre cu acea piesa (sau acele piese) in casa adversarului. O piesa este intrata prin mutarea sa intr-un loc liber in concordanta cu cat arata zarul. De exemplu, daca un jucator da 4 si 6, poate sa intre cu o piesa fie pe locul 4 fie pe locul 6 al adversarului, atat timp cat respectivul loc nu e ocupat de 2 sau mai multe piese ale adversarului. Daca nici unul din locuri nu e liber, jucatorul isi pierde randul. Daca un jucator poate sa intre (cu unele) dar nu cu toate piesele sale, trebuie sa intre cu cate poate si apoi pierde restul din randul sau. Dupa ce ultima piesa a intrat, orice mutari nefolosite trebuie jucate, mutand fie piesa care a intrat fie alta.Odata ce un jucator a adus toate cele 15 piese proprii in casa sa el poate sa inceapa sa scoata piesele. Jucatorul scoate o piesa dand cu zarurile un numar care sa corespunda cu numarul locului pe care se afla piesa si apoi o scoate de pe tabla. Astfel, dand un 6 jucatorul va scoate o piesa asezata la numarul 6. Daca nu este nici o piesa la locul indicat de zar, jucatorul trebuie sa faca o mutare corecta folosind o piesa situata pe un loc cu numar mai mare. Daca nu sunt piese situate pe locurile cu numere mai mari, jucatorului i se permite sa scoata o piesa de pe locul cu cel mai mare numar dintre cele pe care sunt piesele sale. Un jucator nu e obligat sa scoata piese daca poate sa faca alta mutare corecta.Un jucator trebuie sa aiba toate piesele sale active in casa sa pentru a putea sa scoata piese. Daca o piesa e lovita in timp ce piesele sunt scoase, jucatorul trebuie sa aduca piesa inapoi in casa sa inainte sa continue sa scoata piesele. Primul jucator care scoate toate cele 15 piese castiga jocul.

Iată cum se face punctajul:
1. La sfarsitul jocului, daca jucatorul care a pierdut a scos macar o piesa, el va avea -10 puncte. Castigatorul ia 20 de puncte.
2. Daca jucatorul care a pierdut nu a scos nici o piesa el e mart si va avea -20 de puncte. Castigatorul ia in acest caz 40 de puncte.
3. Sau, si mai rau, daca jucatorul care a pierdut nu a scos nici o piesa si inca mai are o piesa pe bara sau in casa jucatorului care a castigat el pierde triplu, e mart de -30 de puncte. Castigatorul ia in acest caz 60 de puncte.
Oricand in timpul jocului, un jucator care stie ca nu mai are sanse sa castige poate da click pe butonul "Renunt". El va avea posibilitatea inchida jocul cu o infrangere simpla, dubla sau tripla in functie de situatia in care se afla. Pentru oricare din aceste optiuni el are nevoie de acceptul partenerului de joc. Daca paraseste masa el pierde automat partida si primeste o penalizare de -100 de puncte. Daca unui jucator i-a expirat timpul de joc, celalalt are posibilitatea sa incheie partida, dar va avea 0 p. Cel caruia i-a expirat timpul va avea -100 p.

Insigna - 42 (Centrul 42 Comunicații și Informatică de Sprijin)

Centrul 42 Comunicații și Informatică de Sprijin (fostul Batalion 241 Radioreleu), indicativ numeric UM 01751 Râșnov a luat ființă în data de 1 octombrie 1972. Tradițiile militare moderne ale Râșnovului au o vechime de peste un secol. În anul 1865, a fost construită cazarma unui regiment de cavalerie, iar clădirea militară râșnoveană a fost considerată cea mai frumoasă și una dintre cele mai bine dotate tehnic din Țara Bârsei. În anul 1879, un colonel de cavalerie al garnizoanei Râșnov a amenajat Promenada, iar în perioada interbelică, comandantul garnizoanei Râșnov, colonel Victor Nanu, a reparat și a înzestrat biserica veche “Sfântul Nicolae”, salvând un monument istoric de o inestimabilă valoare.

Insigna - 42 (Centrul 42 Comunicații și Informatică de Sprijin)

În această galerie de onoare de oameni și fapte se înscrie și înființarea unității militare denumite în prezent Centrul 42 Comunicații și Informatică de Sprijin. Timp de 40 de ani, multe din realizările orașului au fost făcute cu sprijinul unității militare și astăzi, când informația înseamnă mai mult decât oricând putere și siguranță pentru țară. Centrul 42 Comunicații și Informatică de Sprijin a căpătat actuala denumire în anul 2005. De-a lungul vremii, unitatea s-a distins printr-o participare excepțională la peste 400 de exerciții pe linie de comunicații și informatică din Armata României, în cadrul cărora a asigurat legături pentru unități din toate zonele țării. Și în prezent, personal din cadrul unității acționează cu succes în modulele de comunicații din teatrele de operații.

Râșnov (în antichitate Cumidava, în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 și apoi Barcarozsnyó) este un oraș din judeșul Brașov, situat la 15 kilometri depărtare de Brașov. În present orașul numără 16000 de locuitori dintre care: români – 89,58%, romi – 1,78%, unguri – 1,33% și restul – altă etnie sau nedeclarată. Din punct de vedere confesional structura populației se prezintă astfel: ortodocși – 87,19%, romano catolici – 1,99% și restul – altă religie sau necunoscută. Istoria Râșnovului începe cu mai bine de 2000 de ani în urmǎ atunci când pe teritoriul localității trāiau dacii cumidavensi. Numele antic al Râșnovului este „Comidava”, latinizat în „Cumidava“, iar sub această formă apare pentru prima oară menționat pe un monument din piatră din timpul împăratului Alexandru Severus. Sus am postat stema și poza Primăriei din Râșnov.

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură ale orașului, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Primăria

Prefectura

Cercul militar vechi

Hotelul Coroana

Hotelul Vila Kertsch

Primăria

Institutul mecanic

Monumentul Arpad

Bulevardul Republicii

Cartier muncitoresc

Palatul de finanțe

Poarta de pe strada orfanilor

Poarta Șcheilor

Trimiteri poștale

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 kilometri pătrați, numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Brașov, din vremuri diferite, alte frumoase locuri de vizitat în acest județ dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.