1. Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos
celebrează Podul de piatră din Pisek. Moneda prezintă pe avers o compoziție de
animale heraldice din stema mare a Cehiei: leul ceh- deasupra, cu vulturul
Moraviei și vulturul silezian - dedesubt, iar în stânga se află statuia Sf.
Ioan de Nepomuk de pe podul Písek. Pe monedă este inscripionat circular pe
marginea monedei numele statului în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA",
denumirea și unitatea monetară abreviată "5000 Kč" și numele seriei
de monede "MOSTY", adică “poduri”. Reversul monedei redă o imagine a
podului. Pe marginea monedei este aplicată circular inscripția; "GOTICKÝ
MOST V PÍSKU" – “Podul gotic din Pisek”, 2011 – anul baterii și ZF –
inițialele designerului monedei - sculptorul Zbyněk Fojtů.
2. Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos
celebrează Podul de piatră, cu turn, în stil renascentist, de la Stříbro. Moneda
prezintă pe avers o compoziție grafică de animale heraldice din stema mare a
Cehiei și stema renascentistă a orașului Stříbro. În centru este inscripionat
liniar numele statului în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA", denumirea și
unitatea monetară abreviată "5000 Kč" și numele seriei de monede
"MOSTY", adică “poduri”. Reversul monedei redă o imagine a podului cu
turnul său dominant și statuia Sf. Ioan de Nepomuk. Circular este aplicat
inscripția cu numele podului, anul baterii monedei – 2011 și ZF – inițialele
designerului monedei - sculptorul Zbyněk Fojtů.
3. Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos
celebrează Podul de piatră, baroc, de la Náměšť nad Oslavou. Moneda prezintă pe
avers în cadrul unui dreptunghi o compoziție grafică de animale heraldice din
stema națională a Republicii Cehe; leul ceh în mijloc, vulturul silesian pe
dreapta și vulturul moravian pe stânga, o vedere din lateral a podului și
liniar înscrisurile; numele statului "ČESKÁ REPUBLIKA", "MOSTY"
care înseamnă “poduri” și valoarea mondei - "5000 Kč". Reversul
monedei redă o imagine a podului pe lungime și liniar înscrisul: "BAROKNÍ
MOST V NÁMĚŠTI", "NAD OSLAVOU", „2012" și inițialele
designerului monedei - Martin Dašek.
***
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O PASTILĂ DE UMOR
__________xxx__________
CÂTEVA PLACHETE ȘI
MEDALII DIN JUDEȚUL DOLJ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille)
şi spanioli (edala).
Matricea sigilară reprezintă obiectul
confecţionat din material dur care, care are gravată o reprezentare şi un text
ce-l individualizează pe posesor și care servește pentru realizarea amprentei
sigilare. Sigiliul este amprenta rămasă pe suportul
documentului (în ceară, hârtie, soluţie de aur, tuş sau fum) în urma aplicării
unei matrici sigilare. Sigiliul este principalul mijloc de garantare a unor
secrete şi de asigurare a autenticităţii unor acte. Sigilile rotunde reprezintă
autoritatea unei instituții. Gravarea sigiliilor se poate face în adâncime (incizie),
pentru sigilarea în ceară sau cocă, ori în relief (excizie), pentru
sigilarea în tuş sau fum. Sigilografia (nume alternativ - sfragistica) a fost
fondată în secolul al XVII-lea de Dom Mabillon, părintele erudiției moderne și
dezvoltată în secolul al XIX-lea de către Louis-Claude Douët d'Arcq, un mare
arhivist și istoric care, împreună cu echipa sa, a scos lucrarea Collection des sceaux des
Archives de l'Empire. Franceză la origine, această disciplină nu a
întârziat să se extindă în toată Europa, pretutindeni unde, încă din Evul
Mediu, se impunea obiceiul de a valida documentele cu sigiliu. Câmpul sigilar
este suprafaţa pe care se gravează reprezentarea grafică și textul unui
sigiliu. Exerga este spaţiul de la marginea câmpului sigilar, de obicei cuprins
între două sau mai multe cercuri (ce pot fi liniare, şnurate, perlate, etc.),
în care se gravează textul matricei sigilare. Este important de reținut a nu se
confunda sigilografia cu heraldica. Heraldica este disciplina auxiliară a
istoriei care studiază stemele, blazoanele, etc.
Asociația chinologică română
Județul Dolj - EXCELENT
Chinologie (din
greacă: kyn, -"câine"; și logos, -"știință")
este știința care se ocupă cu studiul și creșterea câinilor. Arăt
încontinuare câteva dintre momentele dezvoltării chinologiei românești prin
activitatatea chinologilor arădeni. In anul 1921 au luat fiinta Clubul
Foxterrieri din Arad si Clubul Amatorilor de Caini de Politie din Arad. Aceste
doua cluburi au organizat activitatea chinologica din Arad si din judetele
invecinate, stimuland dezvoltarea miscarii chinologice. Dintre manifestarile
chinologice organizate in acea perioada de chinologii aradeni amintim expozitia
clubului de Fox Terrier din anul 1929 la care au participat peste 200 de
exemplare, aproximativ 100 fiind din Arad. Activitatea
chinologica a fost intrerupta de cel de al doilea razboi mondial. Anul
1969 este un an important pentru chinologia romana, este anul infiintarii
asociatiei chinologice.
La data de 17 noiembrie 1969 s-a infiintat la Arad
Asociatia de Crescut si Dresat Caini din Romania, prima asociatie chinologica din
Romania si care a fost aprobata de Consiliul de Ministri din R.S.R. In anul
1972, cu ajutorul chinologilor maghiari Asociatia Chinologica Romana este
admisa ca membra al Federatiei Chinologice Internationale. Chinologii aradeni
au avut in acea perioada o intensa activitate pentru popularizarea cainilor de
rasa in randul oamenilor. De asemenea sau tiparit mai multe publicatii de
specialitate: revista „Ciinele”, colectia „Totul despre ciini” care cuprinde
patru carti: „Micul ghid canin”, Reproductia speciei canine”, „Eredopatologie
canina” si „Zoopsihologie canina”. Din
anul 1972 pana in anul 1976 Asociatia Chinologica Romana a functionat in cadrul
AVIROM, care a avut sediul central la Arad, organism care includea alaturi de
crescatorii de caini, crescatorii de pasari de curte si porumbei si era sub
controlul direct al Ministerului Agriculturii. Prima expozitie s-a organizat in anul
1971 pe stadionul fabricii arădene de zahar. Expozitiile
incepeau intotdeauna cu parada raselor, demonstratii de dresaj, curse de ogari.
In anul 1976 s-a organizat, pe stadionul Gloria, una dintre cele mai mari
expozitii chinologice din Romania, fiind prezenti peste 800 de caini. În anul 1978, la Arad, s-a infiintat
prima scoala nationala de dresaj si s-a organizat prima tabara de dresaj. De la infiintare anual s-au
organizat la Arad expozitii chinologice. Asociatia chinologica din Arad a
organizat in anul 2002 si anul 2005 Campionatul Europei Centrale si de Est
considerat cel mai important eveniment continental organizat sub egida
F.C.I..
Placheta - TC IND AG - Craiova 1949 - 1984
(Trustul de construcții industriale - Antrepriza generală)
Trusturile de Construcții
Industriale au fost companii de construcții deținute de către statul român.
Acestei trusturi erau organizate la nivelul fiecărui județ și ele erau
împărțite pe antreprize. Antreprizele sunt niște
întreprinderi specializate care execută lucrări industriale, comerciale, de construcții etc.
Placheta - Amintire din Maglavit - 1935
(Maica Domnului cu fiul Isus)
În vara anului 1935, o Românie întreagă n-avea ochi
decât pentru Maglavit-localitatea
din Oltenia în care ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut şi a
vorbit cu Dumnezeu. Foarte repede, societatea s-a împărţit în tabere: unii i-au
zis ciobanului „nebun“, alţii „sfânt“, unii au bănuit că-i vorba de o
escrocherie. Cert e însă că puhoaie de oameni au pornit-o înspre Maglavit,
convinşi de virtuţile tămăduitoare ale locului. Maglavit este o comună din județul Dolj, formată din satele Hunia și Maglavit. Comuna este situată
la 10 kilometri nord de Calafat, denumirea provenind de la;
“moglo vite” care
înseamnă „multe vite” sau „magla vit”, ce semnifică „ceață groasă”. Conform
recensământului din anul 2011, populația comunei Maglavit se ridică la 4875
de locuitori, dintre care: români – 88,96%, romi – 7,02% și restul -
altă etnie sau necunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
ortodocși - 95,82%) iar restul – altă religie sau nedeclarată. La acea vreme în
zonă existau oameni cu pregătire sumară, ușor naivi și foarte influiențabili.
Dacă Averescu și Zelea Codreanu se impun,
din punct de vedere politic, pe fondul unei crize morale profunde a societăţii
româneşti, cazul Petrache Lupu apare în contextul unei calamităţi naturale de
proporţii, care declanşează la rândul său o profundă criză religioasă.
Ciobanu Petrache Lupu - 1935
Talismanu de la Maglavit
Petrache
Gh. Lupu născut la data de 14 octombrie 1907 apare ca un individ, cioban de
meserie, sărac la minte şi ca stare materială, care le apare ţăranilor drept
Alesul Tatălui ce poate comunica mulţimilor însetate de dreptate voinţa
Creatorului. Astfel, între 1930-1935, o secetă puternică reduce dramatic
şeptelul locuitorilor din comuna Maglavit şi le pârjoleşte păşunile. În aceste
condiţii de secetă teribilă, unul dintre ciobanii comunali, Petrache Gh. Lupu, om
de 27 de ani, mut și aproape surd, ar fi fost martor la o apariţie divină, trei
vineri consecutiv, în zilele de 31 mai, 7 şi 14 iunie 1935. Apariţia ar fi fost
de forma unui moş care plutea pe deasupra pământului; moşul nu putea fi văzut
decât de cioban, era impozant, iar părul său îl acoperea în întregime, ca un
veşmânt – încât nu i se vedeau decât degetele picioarelor şi chipul. El i-ar fi
poruncit lui Petrache să le spună oamenilor că dacă nu se pocăiesc, nu merg la
biserică, nu respectă repaosul din zilele de sărbătoare şi de duminică şi nu
postesc miercurea şi vinerea, „are să le rupă muncile”. Prima reacţie a
ciobanului a fost frica, urmată de neîncredere; moşul, însă, a insistat pe
lângă păstor să le vorbească oamenilor despre el şi ameninţările sale, astfel
că, în prima duminică, Petrache Lupu a relatat faptul în faţa oamenilor
prezenţi în biserică la slujbă, în prezenţa preotului paroh Nicolae Bobin; receptivitatea
lor a fost de bun-augur pentru intenţiile reformatoare ale ciobanului insuflate
de Tatăl Ceresc. Șocati de faptul că acum ciobanul gângav și neputincios putea
să vorbească clar și răspicat, deși fusese respins în armată, ca inapt pe caz
de boală, preoții și autoritățile îl încurajează să-și spună povestea, toata
întâmplarea devenind în scurt timp fenomen național. La punctul numit „La
Buturugi” din afara satului, unde a avut loc prima apariţie, ciobanul a săpat o
fântână alături de care a ridicat o cruce din lemn, pe care a notat numele său
şi amintirea viziunii sale şi îndemnul ca oamenii „să închine, să pupe”.
Ulterior, apa fântânii a fost considerată a fi făcătoare de minuni. În scurtă
vreme, vestea minunii de la Maglavit depăşeşte hotarele judeţului Dolj.
Fenomenul Maglavit poate fi periodizat după cum urmează: anii 1935-1938, în
care acesta cunoaşte limita sa maximă de expansiune, până la proiectul de
ridicare a unei biserici pe locul unde Petrache Lupu l-ar fi văzut pe Dumnezeu,
din fondurile strânse de credincioşi, sub directa îndrumare a regelui Carol al
II-lea; şi anii 1938-1942, în care interesul publicului, sub influenţa
factorilor politici externi, se deplasează dinspre Maglavit spre faptele cu
posibile urmări grave pentru noi din arena politică internaţională, iar astfel
cazul cade de la o zi la alta în desuetudine. Cazul Maglavit, ca orice fenomen
de masă, are două nivele: cel vizibil, închinat, în exclusivitate, exacerbării
liturgicului, pentru atragerea maselor; şi cel invizibil, de care, inevitabil,
profită numai câţiva aleşi. Ca şi în alte cazuri potenţialul său comercial
trezeşte dorinţe de înavuţire; în mod direct sunt comercializate icoane,
broşuri, cruciuliţe, cutiuţe cu tămâie, lumânări etc. de către diverşi
comercianţi ambulanţi, în cantităţi industriale, dar nimeni nu ştie cuantumul
sumelor astfel acumulate. Sumedenie de troiţe se alătură crucii puse de către
cioban la locul minunii, sunt ridicate numeroase altare, iar în faţa unuia
dintre ele Lupu imită în parte gestul sacramental al preotului din timpul
programului liturgic, dar nu e preot să se formalizeze, fiindcă el e Alesul; atinge
oamenii veniţi să se vindece trupeşte, sufleteşte, sau numai să se roage, şi
aceştia se simt vindecaţi. Raportul întocmit în 18 septembrie 1935 de către
comisarul de Brigadă Mobilă, pe numele său Asterian, e reprezentativ în această
privinţă. Astfel, la Maglavit „a fost destul câteva vindecări de bolnavi pentru
ca tot acest lucru să ia aspectul unei opere Dumnezeieşti şi pentru care numele
Sfântului de la Maglavit să se răspândească cu iuţeala fulgerului, atrăgând pe
aceste meleaguri mii de credincioşi. Dacă lucrul ar fi rămas în domeniul pur al
credinţei, valoarea lui ar fi fost nemăsurat de mare, dar la adăpostul lui s’au
ridicat o mulţime de profitori, care în numele bisericii şi pentru preamărirea
acestei minuni, s’au dedat la cele mai înjositoare negustorii. La un moment dat
intră pe fir însuși patriarhul Elie Miron Cristea, ca agent personal al regelui
Carol al II-lea. El trece afacerea de pe numele episcopului pe cel al regelui,
care botează un copil al ciobanului prin generalul Sichitiu din Statul Major şi
oferă păstorului 15000 de lei spre a câştiga încrederea lui şi a
credincioşilor. Episcopul e recompensat moral pentru pierderea afacerii prin
botezul micuţului, care primeşte numele de Mihai, după moştenitorul tronului,
Marele Voievod de Alba Iulia. Regele îşi arogă titulatura de ctitor al
aşezământului, dar problemele de politică externă se acutizează şi această
jucărie nouă a sa nu va mai prezenta interes. Se face totuşi un deviz şi un
proiect, în valoare de 5800000 de lei pentru ridicarea unei biserici de 2500 metri
pătrați la Maglavit.Deja în toamna lui 1938, la Maglavit, totul e în părăsire,
şi un jurnalist scrie că frunzele uscate, în mari cantităţi, au năpădit locul
de închinăciune şi fundaţiile viitoarei biserici. Pelerinii, perindaţi pe la
Maglavit între 1935 şi 1938 în număr de circa 2000000 nu au văzut nimic
palpabil în urma donaţiilor masive. Calcule bazate pe o serie de sume
menţionate în documente indică delapidarea sumei de 10000000 de lei între anii,
de maximă expansiune, ai minunii, respectiv 1935-1938. N-a fost efectuată nicio
anchetă, oalele sparte le-au plătit credincioşii păcăliţi şi primii profitori.
În cazul Maglavit, credinţa, stimulată de persuasiune, a servit formării şi
alimentării unor averi dubioase, şi câştigării, necesare, de capital politic,
necesar în viitoarele alegeri, cruciale pentru ţară. În timpul războiului, Petrache Lupu a fost dus cu avionul până la cotul
Donului pentru a sfinți trupele romane, din ordinul personal al lui Antonescu,
se spune. Acolo ciobanașul a prorocit spre spaima celor care l-au ascultat
sfârșitul: “Războiul ăsta va fi pierdut!“. Venirea comuniștilor a însemnat și
izolarea ciobănașului de la Maglavit. Oamenii mai veneau la Maglavit doar pe
ascuns, iar omul îi primea în casa lui și le dadea binecuvântare. Petrache Lupu
a fost închis o perioadă în beciurile Securității, dar și-a trăit până la urma
o bătrânete demnă la Maglavit.“Omul care l-a vazut pe Dumnezeu” s-a
stins din viata pe 14 decembrie 1994, la 87 de ani.
Placheta - Municipiul Craiova
Prefectura
Biserica Sfântul Dumitru
Casa Băniei
Banca națională
Banca Comerțului
Biserica Mântuleasa
Biserica Sfântul Ilie
Biserica Sfânta Treime
Casa Elisei Alexandrescu
Casa Iancu Pleșa
Casa Vorvoreanu
Gara veche
Gimnaziul fiilor de militari
Liceul militar
Hotelul Minerva și Strada Unirii
Hotelurile Minerva și Geblescu
Institutul Arnold
Institutul Sfânta Maria
Institutul Zaharia Mărăcinescu
Monumentul Independenței
Monumentul lui Ion Maiorescu
Muzeul Aman
Palatul Dina Mihail
Școala Madona Dudu
Școala normală
Strada Lipscani
Teatrul Național și Strada Justiției
Turnul din Parcul Bibescu
Trimiteri poștale
Dolj este un
județ în provincia istorică Oltenia din partea sudică a României, aflat în
regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o
zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol,
dintre cele mai prielnice. Județul se întinde pe 7414 kilometri pătrați, numără aproximativ
734000 de locuitori având capitala în municipiul Craiova. Din punct de vedere
administrativ județul se compune din; 3 municipii - Craiova, Băilești și
Calafat, 4 orașe - Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea precum și 103
comune. Sus am postat harta,
stemele comunistă și actuală ale județului Dolj precum și câteva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, din vremuri diferite.
Vedere Băilești
Mănăstirea Sadova
Bulevardul - Calafat
Gara - Calafat
Mănăstirea Jianu - Braniște
Monumentul I.C.Brătianu și Liceul Independența - Calafat
__________ooOoo__________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Tjut Njak Dhien
a fost o eroină națională implicată în lupta pentru independență națională,
care s-a născută în anul 1848 și a decedat în anul 1908.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă haitină
Două detalii vignetă de pe bilete spaniole de loterie
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 22.06.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu