Mai jos am postat și alte fotografii din orașul francez NISA
(în limba franceză NICE),
departamentul ALPII MARITIMI, provincia ALPI COASTA DE AZUR -
câteva monumente de cultură și arhitectură,
câteva vederi generale, o monedă, o medalie și un jeton locale.
Statuia GARIBALDI
Turnul SAINT FRANCOIS
Palatul de Justiție
Catedrala
Hotel NEGRESCO
Piața MASSENA
FÂNTÂNA SOARELUI
Portul de yahturi
Palatul NIKAIA
Observatorul astronomic
Vederi generale
Vedere din cartierul vechi
Monedă locală - 10 cent 1920
Medalie locală
Jeton local
***
SĂ CUGETĂM!
______________xxx______________
CÂTEVA MEDALII
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
Mihai Eminescu
Brevetul medaliei Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (nume
real Mihail Eminovici)
(născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie
1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de
cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea
politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al
Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la
19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46
de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu
Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de
3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat
la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa,
poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la
umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28
octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Congresul mondial al eminescologilor
Chișinău - Ediția a II-a * 3 - 4 septembrie 2013
Prima ediţie a Congresului Mondial al
Eminescologilor s-a desfășurat la Chișinău în perioada 3 – 5 septembrie 1912 și la acesta au participat
175 de somități din opt țări ale lumii. Evenimentul a
fost consacrat împlinirii a 70 de ani de la naşterea academicianului Mihai
Cimpoi, reputat critic şi istoric literar, eminescolog şi eseist. La congres
a participat însuși Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, care a
declarat că lucrările Congresului vor constitui un important prilej pentru a
trece în revistă activităţile de traducere, studiere, valorificare şi promovare
a operei eminesciene în întreaga lume. Prin decret prezidenţial, s-a conferit academicianului Mihai Cimpoi titlul onorific „Om
emerit", „pentru merite deosebite în dezvoltarea literaturii, contribuţie
la procesul de renaştere naţională şi la promovarea operei eminesciene”.
Pe medalie este reprodusă lucrarea "Arborele Eminescu", a artistului român, de etnie maghiară, Abraham L. Zoltan. Această lucrare este realizată din sârme de cupru, meșteșugit modelate și lipite. Lucrarea are înălțimea de 1,7 metri.
Premiul național
Potrivit
unei hotărâri de guvern, Premiul Naţional al Republicii Moldova, în valoare de
100 mii lei, se acordă cetăţenilor Republicii Moldova pentru realizări
remarcabile care au îmbogăţit substanţial ştiinţa, tehnologia, cultura, arta
şi sportul, au avut un aport deosebit la promovarea imaginii pozitive a ţării
pe plan internaţional, un impact considerabil asupra progresului
tehnico-ştiinţific şi social-economic, asupra culturii naţionale şi mondiale. Anual
se acordă 10 premii naţionale personalităţilor din domeniile:
ştiinţă; tehnologie; cultură, artă și sport. Premiul Naţional se
decernează la 27 august, de Ziua Independenţei.
650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei
Conform Legii Republicii Moldova nr.310
/ 2008, Medalia
jubiliară „650 de ani de la întemeierea
Ţării Moldovei” se conferă pentru contribuţie la afirmarea şi la
dezvoltarea statalităţii moldoveneşti, pentru promovarea consecventă a
reformelor democratice şi social-economice, sporirea potenţialului spiritual şi
intelectual, pentru merite în consolidarea societăţii, pentru activitate
statală, socială şi de binefacere intensă. Medalia
se confecţionează din alamă în formă de medalion circular cu diametrul de 32
mm. Pe aversul medaliei este reprezentat un scut heraldic, cu vîrful în ogivă,
încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu cinci raze. Capul de
bour este flancat în dreapta de o roză heraldică, iar în stînga, de o semilună
conturnată. Scutul este flancat din patru părţi de crini heraldici şi este
încadrat într-un cvadrilob de tip gotic. În
anul 2009 s-au serbat 650 de la întemeierea Moldovei independente, în 1359, sub
sceptrul lui Bogdan I Întemeietorul (1359 - 1365) - voievod român venit din
Maramureş, eveniment cunoscut şi ca al doilea descălecat al Moldovei. Acest eveniment, urmând logic întâiei întemeieri a Moldovei, în 1353, sub
voievodul Dragoş, de asemenea din Maramureş, este unul din cele mai importante
evenimente din istoria românilor. Odată obţinută independenţa de statul ungar,
coagularea politică a românilor dintre Carpaţi, Nistru şi Mare s-a petrecut
fulgerător sub urmaşii lui Bogdan, în mai puţin de 30 de ani, după opinia academicianului
Giurescu. Regele Ludovic al Ungariei a întreprins o serie de incursiuni
militare în Moldova, între 1359 şi 1365, împotriva lui Bogdan, toate fără
succes. Moşiile din Maramureş ale lui Bogdan au fost dăruite lui Balc, urmaş al
lui Sas şi nepot al lui Dragoş - rămas fidel lui Ludovic şi alungat ca atare
din Moldova, printr-un document păstrat până azi şi care punctează naşterea
Moldovei independente. „Noi [...] îi dăm o moşie numită Cuhea, în ţara noastră
a Maramureşului cu satele Ieud, Bascov, amîndouă Vişăiele, Moiseni, Borşa
[...], cu toate pertinenţele sale, anume ape, păduri şi munţi şi orice s-ar
ţine de ele, pe care moşie am luat-o de la Bogdan voievodul şi de la fiii lui,
infidelii noştri notorii. Căci Bogdan şi fiii lui, prin lucrarea diavolului,
duşmanul neamului omenesc, depărtîndu-se de la credinţa ce ne datorau, au
trecut pe ascuns din regatul nostru ungar în ţara noastră amintită a Moldovei
şi s-au silit s-o păstreze, spre ofensa Majestăţii Noastre. ” Anume acest
document de donaţie către Balc, din 1365, este considerat de Giurescu drept
recunoaşterea de către Ungaria a imposibilităţii de a întoarcere Moldova sub
suzeranitate: „În acest moment, al doilea stat românesc independent era deja
întemeiat, fapt foarte important în istoria poporului nostru.”
Set 3 medalii - Cel mai bun contribuabil
Medalia "Cel
mai bun contribuabil" este
o distincţie de ramură a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova,
destinată recompensării agenţilor economici, care au participat şi învins la
concursul naţional pentru conferirea titlului "Cel mai bun contribuabil al
anului" cel puţin cinci ediţii consecutive, înregistrînd la fiecare ediţie
depăşiri ale indicatorilor, prevăzuţi de Regulamentul cu privire la conferirea
titlului "Cel mai bun contribuabil al anului", aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 270 din 5 martie 2002. Aceste medalii sunt confecționate din metal
comun, au diametrul de 6 centimetri și sunt vopsite în nuanțe diferite, pentru
fiecare dintre cele trei grade de prezentare.
Mercurius (sau Mercur) este un zeu din mitologia
romană. Corespondentul său din mitologia greacă este Hermes (ambii fiind
mesageri ai zeilor). Primul său templu a fost clădit în anul 495 Î.Hr. la
Roma. La fel ca și Hermes, Mercur era și zeul comerțului și negustorilor.
După numele Mercur a fost denumită ziua a treia a săptămânii Mercurii (miercuri).
Carateristicile zeului sunt: toiagul, coiful și încălțămintea cu aripi.
________________ooOoo________________
MEDALIE
ROMÂNEASCĂ ȘI BREVET
Medalia "25 de ani de la proclamarea Republicii"
pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului
și Brevetul, semnat de către Președintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România - Nicolae Ceaușescu
Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni maghiare
Detaliu vignetă de pe un certificat american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 9.09.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu