Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură
și arhitectură din localitatea belgiană ARVILLE
(în limba valonă ARVEYE), astăzi cartier al orașului ST.HUPERT,
provincia LUXEMBURG, regiunea VALONIA, precum și
o vedere generală, un jeton, o medalie și două insigne locale.
Primăria
Biserica ST.PAUL
Bazilica ST.HUPERT
Biserica ST:GILLES AU PREUX
Muzeul în aer liber FOURNEAU ST.MICHEL
Palatul abațial ST.HUPERT
Arhitectură locală
Castelul
Vedere generală
Jeton local
Set 2 insigne locale de vânătoare
Medalie locală de vânătoare
***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
DENIS DIDEROT (1713 - 1784)
scriitor și filozof francez
- Mai bine să te consumi decât să ruginești!
- Mi se poate cere să caut adevărul, dar nu să și îl găsesc.
- Omul cel mai fericit este acela care face fericiți pe cât mai mulți oameni.
______________xxx______________
CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII DIN JUDEȚUL DOLJ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte
variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent
metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin
imagini reprezentative sau simboluri
grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există
insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare
societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă,
de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Set 2 insigne - 1750 Pelendava - Craiova 500
În Craiova de azi, cartierul Mofleni, se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al pelilor, Pelendava, care a viețuit aici prin secolul al IV-lea Î.Hr.. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 D.Hr.. Castrul roman Pelendava este situat în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442-1443.
Pelendava 1750 Craiova 1975
La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). În pisania mănăstirii Coşuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatră şi cărămidă de la castru. Datorită protecției castrului
roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață
înfloritoare.
Deasupra am postat două poze cu rămăşiţele castrului roman Pelendava şi mănăstirea vecină Coşuna din Craiova.
Întreprinderea de avioane Craiova * 1972 - 1982
M.I.C.M. - C.N.I.A.R. * A 10-a aniversare
(Ministerul industriei constructoare de mașini)
(Centrala națională a industriei aeronautice române)
Avioane Craiova (fosta Întreprindere de avioane din
Craiova) este una dintre
întreprinderile aeronautice din România. Fabrica
societății este amplasată la Gherceşti, lângă Craiova.
Compania este
constructorul principal al avioanelor IAR-93 şi IAR-99, vezi pozele de mai sus.
Insignă - Liceul Nicolae Bălcescu - Craiova 150 * 1826 - 1976
Liceul Nicolae Bălcescu - Craiova MCMLXXVI (1976) * 1826 - 1976
Clădirea nouă, cu cupolă, era dotată cu mobilier
luxos. Însă și acest local devine spital în timpul primului război
mondial. În anul 1948, cu ocazia centenarului revoluției pașoptiste,
liceul primește numele de Liceul de Matematică - Fizică Nicolae
Bălcescu. În martie 1977, la ora 21:22, profesorii liceului aveau consiliu
în sala de festivități când a început cutremurul. Clădirea a fost
grav avariată. Specialiștii au propus demolarea clădirii susținând că nu
prezintă siguranța necesară. Localul a fost salvat prin intervenția lui Nicolae
Ceauşescu, care a hotărât să fie păstrată și
consolidată. În 1997 colegiul reia vechiul nume de Carol I.
Nicolae Bălcescu (născut
la dat de 29 iunie 1819 în Bucureşti şi decedat la data de 29 noiembrie 1852 în
Palermo, Italia) a fost un istoric, scriitor şi revoluţionar român. S-a născut
într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu sin Petre şi al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele
de familie al mamei sale, originară din Bălceşti-Vâlcea, în locul celui al
tatălui, Petrescu. După doi ani de închisoare pentru o acţiune conspirativă
înfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell organizaţia secretă Frăţia,
călătoreşte prin toate teritoriile locuite de români şi studiind istoria
acestora. Editează alături de August Treboniu Laurian o revistă de istorie
numităMagazin istoric pentru Dacia,
apărută începând cu anul 1844. În Franţa se va implica în revoluţia din
februarie 1848, dar inspirat de această revoluţie se întoarce la Bucureşti
pentru a participa la revoluţia din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru
de externe şi secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de
revoluţionari. Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea ţăranilor
şi vot universal. Arestat la 13 septembrie 1848 de autorităţile otomane
reuşeşte să evadeze, plecând în Transilvania de unde este expulzat. În primele
luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena şi ajunge la Constantinopol. Apoi, la
Debreţin, se întâlneşte cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluţiei maghiare,
încercând un aranjament „pacificator” între revoluţionarii români transilvani
şi cei maghiari. Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună şi este de acord
cu „proiectul” revoluţionarului român. La 2 iulie 1849 se găseşte la
Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu
revoluţionarii unguri. Avram Iancu şi revoluționarii săi se declară de acord să
rămână neutri faţă de acţiunile militare ale maghiarilor, aceştia însă nu îşi
respectă promisiunile şi se ajunge din nou la conflict. În acelaşi timp însă
trupele imperiale contrarevoluţionare habsburgice şi ruse intră în Transilvania
şi revoluţia maghiară condusă de Kossuth este înfrântă. Ca istoric, marea sa
operă a fost „Românii supt
Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849,
rămasă în manuscris şi publicată de Alexandru I. Odobescu în 1861 – 1863. Se
exilează la Paris unde încearcă să coaguleze forţele revoluţionare europene
aflate în exil, pentru întemeierea unei confederaţii europene. Grav bolnav se
stabileşte la Palermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”. Moare de
tuberculoză la vârsta de 33 de ani. Poza lui Bălcescu aplicată aici este un
portret din anul 1851 executat de către pictorul Gheorghe Tătărăscu.
Școala de Fotbal Gică Popescu este o academie de fotbal din Craiova, destinată descoperirii și
pregătirii tinerilor pentru fotbalul de performanță. Școala are în componență
12 echipe de juniori, Complexul sportiv al școlii se întinde pe o suprafață de
50000 de metri pătrați și dispune
de șase terenuri de antrenament, dintre care trei cu gazon natural, un teren cu
gazon artificial și două pentru minifotbal. Baza materială a complexului este
formată din două corpuri de clădiri, în care se regăsesc, printre altele, o
sală de forță, un minihotel cu 12 camere și o bucătărie cu sală de mese.
Municipiul Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reședința județului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, în anul 2009 orașul avea o populație de 298643 de locuitori. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Prima atestare documentară a orașului provine din anul 225, pe documentul istoric Tabula Peutingeriană. Sus este reprezentată stema municipiului Craiova şi joc monumente de cultură și arhitectură ale orașului.
Prefectura
Biserica SF.TREIME
Biserica SF.DUMITRU
Primăria
Universitatea
Facultatea de medicină
Palatul VORVORENI
Vedere poștală
Dolj este un județ în provincia istorică Oltenia din partea sudică a României,aflat în regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Județul se întinde pe 7414 km.p., numără aproximativ 734000 de locuitori având capitala în municipiul Craiova. Din punct de vedere administrativ județul se compune din; 3 municipii - Craiova, Băilești și Calafat, 4 orașe - Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea precum și 103 comune. Sus am postat harta, stemele comunistă și actuală ale județului Dolj precum și câteva locuri de vizitat în acest județ.
Grădina botanică - Craiova
Crama Segarcea
Lacul Bistreț
Rezervația de bujori sălbatici Plenița
Rezervația ornitologică Ciuperceni
Mănăstirea Gura Motrului
_______________ooOoo________________
O DECORAȚIE MILITARĂ
ROMÂNEASCĂ ȘI BREVETUL SĂU
Ordinul "Meritul Militar" clasa a II-a și Brevetul său, conferite
de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
locotenent colonelului Stelian D.Chifu, pentru 20 de ani vechine
în cadrele permanente ale Ministerului Afacerilor Interne.
Baza legală; Decretul nr.340 din 6 octombrie 1971
Pe brevet se distinge semnătura președintelui
Consilului de Stat - Nicolae Ceaușescu.
Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni poloneze
Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american
MOUSAIOS - 28.09.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu