vineri, 12 septembrie 2014

TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE - 64


MARE-I GRĂDINA TA, DOAMNE!
SAU
CULEGEM CE AM SEMĂNAT.

ADRIAN NĂSTASE – PSD;
 
"Băsescu va rămâne o paranteză în istoria României"

CRIN ANTONESCU – P.N.L.; 
"Da, sunt Albă ca Zăpada şi suntem mai multe albe..."

MĂDĂLIN VOICU – P.S.D.; 
"Băi, Fondul ăsta să ne pupe-n fund!"

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
ALBERT EINSTEIN (1879 - 1955)
fizician de origine evreiască, născut în Germania,
stabilit în Elveția, naturalizat în SUA,
deținător premiul Nobel pentru fizică în 1921
  • Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă.
  • Singura cale de a scăpa de efectul coruptibil al laudelor este să continui să lucrezi.
  • Viața însăși este magie, iar dacă nu crezi asta, încearcă să o trăiești ca pe ceva magic!  
__________xxx__________

O PLACHETĂ,
CÂTEVA INSIGNE ȘI 
MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA,  poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

Insignă - Fruntaș în cooperația de consum
Cooperaţia de Consum a fost şi este şi în prezent, un sistem economic, apolitic şi neguvernamental, autonom şi independent, care desfăşoară activităţi de comerţ, producţie şi servicii în interesul membrilor cooperatori asociaţi dar şi al restului populaţiei României. Ea are la bază proprietatea privată asupra patrimoniului din care cca. 2 % este divizibil membrilor cooperatori asociaţi şi cca. 98 % este indivizibil; acumulat în decursul a 150 de ani de activitate neîntreruptă. Cooperativele sunt iniţiative particulare de asocierea a mai multor persoane, de regulă un număr limitat, în vederea desfăşurării unei activităţi economice. Principiile avute la bază erau: libertatea iniţiativei particulare; neintervenţia statulu; libera concurenţă; metoda specifică de repartiţie a productului social, cu eliminarea graduală a oricărui venit obţinut fără muncă. In general existau trei mari ramuri ale cooperaţiei, de credit, de producţie, de desfacere şi consum. Prevederile legale ale cooperaţiei erau foarte largi, fapt ce a permis aplicare cooperaţiei în toate domeniile. Legea din 1935, sintetizandu-le pe cele mai vechi prevedea constituirea de cooperative pentru: înlesnirea creditului necesar asociaţilor şi fructificare economiilor populare (bănci populare); cumpărarea şi arendare de pământ (obştiile săteşti); cooperative de exploatare agricolă; pentru efectuarea în comun a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; pentru organizarea lucrului în comun; pentru utilizarea în comun de maşini şi instalaţii; pentru aprovizionarea asociaţilor cu cele necesare şi valorificare produselor muncii; pentru înlesnirea de construcţii ieftine şi sănătoase de locuit; pentru exploatare de păduri şi pentru industria lemnului; cooperative de pescuit. Intervenţia statului prin legile acordate au modificat însă viitorul multor cooperative. Astfel se prevedea posibilitatea ca acestea să devină societăţi comerciale, ceea ce modifica mult datele problemei. Nu aveau caracter comercial următoarele categorii: obștile de arendare; asociațiile de îmbunătățire a agriculturii; cooperativele pomicole, viticole, grădinărit; asociaţiile de păşunat; asociaţiile pentru ameliorarea pădurilor şi terenurilor degradate. În practică apăruseră şi bănci ale învăţătorilor, cooperative ale elevilor, tipografii, etc. Prima lege a cooperaţiei a fost dată în 1903 pentru a consfinţi o situaţie deja existentă. Până în 1903 în vechiul regat apăruseră peste 700 de bănci populare. Ulterior, pe măsură ce cooperaţia s-a dezvoltat au fost necesare adăugiri şi modificări. Din acest motiv existau cărţi de legislaţie, în mai multe ediţii, pentru corecta informare a celor interesaţi. Legislaţia cooperaţiei româneşti este inspirată din legea franceză din 1865, codul elveţian şi legislaţia anglo-saxonă.

Insignă - Cupa tineretului (schi) 1976
Schiul este un sport de iarnă care constă în coborârea unor pante înzăpezite pe schiuri prinse de ghetele echipamentului individual. El cuprinde mai multe discipline sportive din care amintesc; schi fond, schi alpin, slalom, sărituri cu schiurile etc.

Placheta - C.G.M. (Comitetul General al Muncii)
Comitetele Generale al Muncii (C.G.M.) au fost forme incipiente de organizare a muncitorimii române, care mai târziu s-au transformat în organizații și uniuni sindicale, pe categoriilor de muncitori.  

Spre amintire 1839 - 1866 - 1914 
(Regele Carol I al României)
Această medalie este opera gravorului 
Casei regale a României - RADIVON
Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. 

Carol I - Rege al României
Expoziția de la Constanța - 1898
Din anul 1867 Carol I a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii regale în România. 

Carol I - Rege al României
Ca răsplată muncii pentru învățământul primar
Regele Carol I a construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Patriarhul Iustin Moisescu  1977 - 1986 
Patriarhia Bisericii Ortodoxe române  2001
Iustin Moisescu (născut la 5 martie 1910 în localitatea Cândeşti, judeţul Argeş şi decedat la 31 iulie 1986 în Bucureşti) a fost al patrulea patriarh al Bisercii Ortodoxe Române, pe care a condus-o între anii 1977 - 1986. Sus am postat logo-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. 

__________ooOoo__________

O MEDALIE ROMÂNEASCĂ
ȘI BREVETUL SĂU
Medalia "Centenarului Regelui Carol I" și Brevetul său, conferite
de către Ministerul Afacerilor Străine al Regatului României, 
la data de 9 mai 1939, domnului Constantinescu Virgil,  
Șef Birou Direcția Contencios C.F.R. București 
Baza legală: Decretul regal nr. 1915 din 5 mai 1939

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni englezești

Detaliu vignetă de pe un certificat american

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 12.09.2014

Niciun comentariu: