Epaminonda's Blog.....: BUDAPESTA

Mai jos admiri pozele și altor monumente de cultură

și arhitectură din capitala maghiară BUDAPESTA din

vremuri diferite, un jeton, o monedă, o insignă și

o medalie locale.

Biserica Sfântu Iosif

Podul Libertății

Piața centrală

Piața Baross

Piața Szabadsag

Palatul de justiție

Podul Margareta

Băile termale Szechenyi

Podul Petofi

Piața Kalvin

Strada Andrassy

Opera

Podul Elisabeta

Biserica Maria Magdalena

Monumentul Mileniului

Podul Szechenyi

Hotel Reduta

Clădirea Parlamentului

Bazilica Sfântu Ștefan

Castelul Buda

Gara Nyugari

Biserica Erzebet

Biserica Sfânta Ana

Muzeul național

Bastionul pescarilor

Biserica Matiaș

Muzeul Ackerbau

Hotel Sport

Gara Keleti

Grand Hotel

Templul reformat

Monumentul Sfântul Ștefan

Aeroportul internațional

Monumentul Prinț Eugen

Capela

Hotel Budapesta

Palatele Clotild

Tunelul

Trimiteri poștale

Jeton local

Insignă locală

Medalie locală

Monedă locală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA easte un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Set 2 insigne B.N.R. (Banca Națională a României)

La data de 11 aprilie 1880 Principele Carol I a promulgat legea prin care se înfiinţa Banca Naţională a României, prescurtat B.N.R. Acest eveniment a fost relizat în urma demersurilor făcute de preşedintele Consiliului de Miniştri, I.C.Brăteanu, care la data de 27 februarie 1880, a depus în Parlamentul României proiectul legii constitutive a Băncii Naţionale a României. Banca Naţională a României a emis de-a lungul anilor mai multe insigne, dar ţinând cont de faptul că nu are nicio evidenţă în acest sens, va prezint aici două dintre emisiunile insignografice ale acesteia. Insigna din stânga a fost emisă în anul 1995 cu ocazia aniversării a 125 de ani de la înființarea BNR. Insigna are forma rotundă, având pe margine un cerc și în interior sigla BNR. În partea inferioară se află o bandă de 3 milimetri pe care este aplicat înscrisul “1880 – 1995”. Insigna a fost realizată în patru variante: tombac, tombac vopsit în negru, argint și aur. Reversul este anepigraf și este prevăzut cu ac închis. În perioada următoare a fost emisă insigna din dreapta sub forma unei frunze de arțar, cu dimensiunile 20 x 18 milimetri, având în mijloc, în relief sigla BNR. Și această insignă a fost realizată în patru variante: tombac, tombac vopsit în negru, argint și aur. Reversul este anepigraf și este prevăzut cu ac închis.

Banca Națională a României are sediul central în centrul vechi al Capitalei, fiind compus din două construcţii unite, dar ridicate în perioade diferite având trăsături specifice. Eu prezint aici doar câteva informații despre Palatul vechi al BNR, cu intrarea principală din Strada Lipscani. În ciuda tentativei lui Alexandru Ioan Cuza de a crea o monedă naţională – romanatul – dezvoltarea economică a României s-a conturat după instaurarea monarhie şi mai ales după cucerirea independenţei (1877). În 1874 se construieşte pe Podul Mogoşoaiei (care va fi ulterior redenumită Calea Victoriei) Palatul CEC, o primă puternică instituţie bancară. În aprilie 1880, se hotărăşte înfiinţarea BNR, care va funcţiona pentru câţiva ani în nişte camere improprii. Aceste lucruri, precum şi apropierea de tot centrul economic bucureştean (reprezentat de hanuri, hoteluri, ziare şi tipografii) din zona Lipscanilor, determină statul român să cumpere hanul lui Şerban Vodă pentru a construi o clădire reprezentativă pentru Banca Naţională. La data de 26 februarie 1882, proiectul pentru construcţia acestei clădiri a fost încredinţat arhitecţilor francezi Cassien Bernard şi Albert Galleron, formaţii la Ecole de Beaux Arts din Paris. Decizia se poate explica prin faptul că stilul eclectic cu influenţe franceze reprezenta direcţia urbanistică a Bucureştiului de la sfârşitul sec. XIX. Piatra de temelie a fost pusă la 12 iulie 1884, iar lucrările s-au desfăşurat sub atenta supraveghere a inginerului arhitect Nicolae Cerchez, asistat de arhitectul E. Băicoianu. În ziua de 1 iulie 1890, construcţia a fost, în linii mari, finalizată. Palatul a cunoscut o perioadă de activitate febrilă, polarizând în jurul său multe alte sedii de bănci şi societăţi de asigurări. În sală de marmură, actual Muzeu al BNR-ului, se găsea o masă mare, de lemn masiv, cu călimări, tocuri, sugative, pentru completat titluri, unde clienţii putea să completeze actele necesare şi să obţină banii depuşi. Clădirea adăposteşte şi lucrări de artă de o însemnată valoare, precum tablouri semnate de Nicolae Grigorescu şi Eugen Voinescu. Sala de Consiliu este una din cele mai luxoase încăperi, fiind decorată cu motive florale şi geometrice din stucaturi aurite, dotată cu mobilier în stil Ludovic al XIV-lea cu scaune în piele de Cordoba, candelabre masive din bronz şi draperii de brocart roşu-purpură cu broderii în fir de aur, adăpostind pe pereţi patru picturi monumentale, încastrate în rame masive de stucatură.

Corul german din București

În secolele al XII-lea şi al XIII-lea imigrează în Transilvania germanii din regiunea Mossel-Franconia. În anul 1852 se instalează în București, venind sin Nimfenburg – Bavaria, un grup de Surori Cântăreţe şi învăţători, care făceau parte din Fraţii şcolilor creştine, se aşează în Bucureşti în anul 1852, venind din Nimfenburg Bavaria. În acelaşi an se infiinţează; BUKARESTER DEUTSCHE LIEDERTAFEL (Corul German din Bucureşti), care poate fi considerat prima asociaţie corală germană în acest spaţiu. Dacă traducem ad literam cuvintele: „liedertafel” rezultă masă de cântări. Corul German din Bucureşti a avut iniţial o activitate de socializare, concertele şi spectacolele se desfăşurau în săli mari unde lumea şedea la mese unde se mânca, bea, fuma şi se purtau discuţii. Cu puțin înainte de anul 1900 s-a renunţat la acitvitatea de socializare . Prezenţa la concerte şi spectacole a devenit mai sobră, tot acum apărând aşa zişii „spectatori elevaţi”. În 1900 Corul German din Bucureşti avea sediul în Str. Biserica Enei şi avea următoarea conducere:preşedinte - C.Weinlicht; Vicepreşedinte - Th.Binder; casier - J.A Reprencht; secretar -H.Zeuder; economist - G.Hoph si G.Waber; arhivist - E.O.Zeuner; Profesor de muzică - E.Jakosch; substituţi: A.Dimitriu, E.A.Lessel, C.Mueler şi Rab. Corul a avut o activitate continuă cu mici întreruperi până în 1943, fiind în acelaşi timp o pepinieră pentru muzicieni, cântăreţi, instrumentişti şi alţi artişti. Întrucât asociaţiile corale erau constituite din bărbaţi, totuşi în 1878 la Bucureşti se înfiinţează un cor de dame, mişcare care se definiţează prin 1919, când apar coruri mixte. În 1902 se serbează la Bucureşti 50 de ani de activitate a Corului German din Bucuresti. Istoric în 1867 se constituie Federaţia Corală Germană recomandând constituirea de Federaţii Corale Germane teritoriale. Astfel că în anul 1892 se constituie Federaţia Corală Germană în România, coordonând activitatea artistică a germanilor din Valahia şi Moldova. Această insignă poate fi admirată în colecția Muzeului Brașov, ea existând în cinci variante de culoare.

75 ani de la înființarea clubului sportiv Dinamo București

Onoare prin performață 1948 - 2023

Medalia de mai sus s-a realizat în anul 2023 la Monetăria Statului pentru a celebra existența de 75 de ani a Clubului Sportiv Dinamo București. Medalia s-a realizat în două variante de material compoziție: argint și aliaj de cupru și are următoarele caracteristici tehnice:

Anul emiterii – 2023
Emitent – Monetăria Statului
Tema – 75 de ani de la înființarea Clubului Sportiv Dinamo București
Materiale compoziție – argint cu titlu de 99,9% sau aliaj cupru
Diametrul – 50 milimetri
Greutatea – 47 game cea de argint și necunoscută cea de aliaj cupru
Calitatea – proof
Tiraje – 60 bucăți cea de argint și 40 bucăți cea de aliaj cupru
Prețuri unitare de achiziție de la magazinele bucureștene ale Monetăriei Statului sau magazinului online www.romaninmint.ro, cu TVA inclus – 540 lei cea de argint și 250 lei cea din aliaj de cupru.

La 14 mai 1948, într-o clădire de pe strada Lipscani din Capitală, era semnat actul de naştere al clubului sportiv Dinamo București, iar la începutul anilor 50, Dinamo s-a aşezat în baza sportivă din Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 7-9, locul care o defineşte în aceeaşi măsură ca şi performanţele obţinute de-a lungul celor şapte decenii. Iniţial, Dinamo a pornit la drum cu numai trei secţii, fotbal, şah şi tenis de masă, însă clubul s-a dezvoltat permanent, ajungând în prezent la 34 de secţii (inclusiv cele de la Centrul Sportiv Braşov). În 75 de ani de activitate, Dinamo a îmbogățit vitrina sportului românesc cu 131 de medalii olimpice (38 aur, 44 argint, 49 bronz), cei mai titraţi sportivi olimpici fiind Elisabeta Lipă - 8 medalii (5 aur - 2 argint - 1 bronz), Ivan Patzaichin - 7 medalii (4 aur - 3 argint), Georgeta Andrunache - 6 medalii (5 aur - 1 bronz). La Campionatele Mondiale, sportivii clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare au cucerit 1.288 medalii, iar la Campionate Europene un număr de 1.801 medalii. Dinamo este prima echipă românească de fotbal participantă în Cupa Campionilor Europeni, în ediţia din 1956. Totodată, „câinii” sunt primii din România care s-au calificat în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, ediţia 1983-1984, şi în semifinalele Cupei Cupelor, ediţia 1989-1990. Dinamo a înseamnat și înseamnă o pleiadă de mari campioni români, legende de talie internațională: Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Viorica Chermeș, Doina Ignat, Constanța Burcică, Elena Georgescu, Liliana Gafencu (canotaj), Ivan Patzaichin, Leon Rotman, Vasile Dîba (kaiac-canoe), Nicolae Linca (box), Nicolae Martinescu (lupte), Mihaela Peneș (atletism), Simona Păuca, Marius Urzică, Dan Grecu (gimnastică), Loredana Dinu, Mihai Covaliu (scrimă), Ion Dumitrescu, Ștefan Petrescu, Alin Moldoveanu (tir), Ghiță Licu, Valentin Samungi, Cornel Penu (handbal), Virginia Ruzici, Ion Țiriac, Florența Mihai, Florin Segărceanu, George Cosac (tenis) și mulți, mulți alții.

Set 2 jetoane - Cazinoul Phoenicia București

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Produsele prezentate mai sus sunt piese de joc la Cazinoul Phoenicia din municipiul București.

Cazinoul Phoenicia funcționează în hotelul bucureștean cu același nume situat pe strada Alexandru Șerbănescu, la nr. 87, în sectorul 1. Inaugurat in septembrie 2005, investitie a grupului italian Abrusci Cazinoul Senator a devenit in scurt timp unul dintre cele mai mari si elegante cazinouri din partea de vest a Romaniei. Casino Phoenicia este vizitat zilnic de peste 100 de clienti, care se bucura de „experienta Phoenicia”, o combinatie unica intre diversitatea jocurilor, serviciile ireprosabile si ambianta selecta a cazinoului….

peste 100 de jocuri zilnice, premii atractive in bani
restaurant unic in Romania, servicii ireprosabile
ruleta live si ruleta electronica
diferite tipuri de jocuri de poker: texas holdem, omaha, poker caribean
slots machines pentru pauzele de joc
jocuri de table (backgammon) si relaxare intr-un mediu ambiant de exceptie
receptie si masina speciala pentru clienti

Casino Phoenicia este structurat asfel:

un salon de poker, texas holdem
un salon VIP ruleta
12 slots machines, 11 mese de joc
5 mese de ruleta
4 mese de blackjack
2 mese de poker caraibean

Casino Phoenicia ofera clientilor o ambianta selecta, fiind locul perfect unde va puteti petrece timpul liber avand posibilitatea de a participa si juca la mesele puse la dispozitie de catre cazino: puteti opta pentru o partida de poker – texas holdem, omaha hi/low, 7 stud, carribeam poker – cu amicii sau cunostiintele dvs., sau alte jocuri de carti precum blackjack, 21 cards, sau puteti sa va incercati norocul si numerele favorite la una din mesele de ruleta din incinta cazinoului; daca doriti sa jucati la ruleta electronica, operatorii nostrii vor porni ruleta doar pentru dvs. miza minima pentru inceperea unui joc fiind de 10RON. Pentru pauzele de la jocurile de carti sau de la ruleta, dar si pentru pasionatii de masini electronice, va punem la dispozitie 12 slots machines. La intervale regulate, dar si pentru clientii fideli, Casino Phoenicia organizeaza evenimente de interes local si national, precum turnee de poker, turnee de ruleta, diverse actiuni de interes local, national si international. Data fiind diversitatea clientelei, dar si gusturile acestora Casino Phoenicia dispune de personal calificat, capabil sa satisfaca toate dorintele in materie de jocuri de noroc.

Insigna masonică - Prima societate Fraterna 1858 București

Produsul medalistic de mai sus este o frumoasă insignă masonică realizată în amintirea fondării Primei societăți bucureștene Fraterna, în anul 1858. Insigna are forma ovală, pe fundal email albastru și la exterior un oval perlat. În câmpul insignei sunt redate două mâini împreunate, care depășesc în lateral ovalul perlat, simbolul cel mai cunoscut al masoneriei de pretutindeni. Deasupra mâinilor, pe două rânduri, sunt aplicate inscripțiile: “PRIMA” – curbat și “SOCIETATE” – orizontal. Sub mâini, pe trei rânduri, sunt aplicate inscripțiile: “FRATERNA / 1858” – orizontal și “BUCUREȘTI” – curbat. Vorbind etimologic, Francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi (adjectivul ,,franc” desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale). Cuvântul franc-mason, încetăţenit la noi prin secolul al XVIII-lea de un cleric, vine prin filiera franceză; sensul termenului fiind identic şi în celelalte limbi europene: freemason în engleză, Freimaurer în germană şi liberi muratori în italiană. Situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali – căreia putem să-i spunem : breaslă - vine din faptul că membrii ei erau constructorii bisericilor şi catedralelor. Toate domurile şi catedralele artei gotice au fost ridicate de francmasoni între secolele X -XVII, aceasta fiind principala îndeletnicire a Francmasoneriei. Francmasoneria a fost, ca orice breaslă medievală, o societate secretă. Membrii ei aveau: parole, semne, vestimentaţie specială şi un alfabet secret. Exista de asemenea un ritual simbolic, un simbolism al obiectelor (mai ales al uneltelor de zidărie) şi un mit fundamental – mitul despre uciderea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, care a fost ucis de trei calfe cu uneltele lor: rigla, cleştele (compasul) şi ciocanul de lemn (maiul), devenite apoi simboluri în Francmasonerie. De asemenea locurile în care a fost lovit Hiram au căpătat şi ele o valoare simbolică pentru masoni: gâtul – sediul vieţii materiale, inima – sediul sufletului şi fruntea sediul inteligenţei.

În continuare voi enumera simbolurile masonice întâlnite pe insigne şi anume: ECHERUL şi COMPASUL, sunt simboluri de bază ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile şi drepte. Ele constituie alături de Biblie (simbolul Cărţii Sacre), cele trei Mari Lumini ale Masoneriei. Echerul este simbolul rectitudinii morale în conduită, ale cinstei şi onestităţii iar compasul, simbolul patimilor (lăcomie, mânie, judecată nedreaptă, intoleranţă, egoism), al cunoaşterii şi priceperii. Fără compas nu se poate alcătui un echer, iar fără un echer nu se poate construi un Templu. FIRUL CU PLUMB PENTRU NIVEL, este elementul echilibrului interior şi sugerează ideea ascensiunii stabile, liniare, trasând o linie verticală infinită care conduce la perfecţiune. Semnifică capacitatea de a construi un sistem de referinţă. CIOCANUL şi DALTA, semnifică necesitatea de a uni acţiunea cu gândul. Ciocanul reprezintă forţa voinţei iar dalta discernământul, inteligenţa şi fineţea. Combinarea celor două determină perfecţionarea treptată a operei. RIGLA, este emblema perfecţiunii şi a ordinii, este din timpuri străvechi instrumentul de comparaţie a mărimii de măsurare a armoniei proporţiilor. Este şi simbolul celor 24 de ore ale zilei, dintre care o parte trebuie dedicate gândului, una lucrului, una odihnei şi un celor care au nevoie de ajutor. MISTRIA, simbolizează binefacerea, precum şi dorinţa de al ajuta pe cel care are nevoie, exprimă bunătatea, caritatea dar şi voinţa fiinţei umane. DELTA, numită şi triunghiul lui Solomon. Are forma unui triunghi echilateral şi este reprezentarea geometrică a lui trei (principiul triplicităţii). În tradiţia creştină semnifică trinitatea iar în mai multe filozofii divinitatea ca perfecţiune. În Templu, Delta are în centru fie litera G, căreia i se dau mai multe interpretări (Dumnezeu – God, Cunoaştere – Gnosi, Geometrie, Geneza), fie tetragrama ebraică, fie schema pitagorică, fie ochiul divin – simbol al principiului creator, fie soarele – principiul luminos al vieţii. OCHIUL ATOTVĂZĂTOR, simbol al Divinităţii şi, prin analogie, al atributelor cele mai importante pentru om: iubirea, ştiinţa, dreptatea, şi mila. Una dintre cele mai importante reprezentări ale Ochiului Atotvăzător se găseşte pe bancnota de un dolar. Ea reproduce Marele Sigiliu al Statelor Unite. SOARELE şi LUNA, reprezintă alternanţa şi echilibrul între zi şi noapte între alb şi negru, între activitate şi repaos, dialectica contrariilor. Soarele simbolizează Masculinul, fiind de aceea simbolul Originii, al Începutului, al raţiunii care luminează tenebrele şi iluminează spiritele. Luna simbolizează Femininul, obscurul, intuiţia, caracterul schimbător al formelor. ZODIACUL, după etinomul grecesc, ,,cerc cu figuri animale” , era, conform definiţiei platonice, ,,imaginea cerului”. În masonerie zodiacul este folosit ca sistem simbolic şi nu are caracter divin sau astrologic, ci înfăţişează o viziune cosmologică a universului. ACACIA (SALCÂMUL), este cel mai important dintre simbolurile vegetale ale masoneriei simbolizând principiul nemuririi gradului de Maestru. Salcâmul este simbolul speranţei şi al existenţei sufletului dincolo de moartea fizică şi conservarea energiei indestructibile a vieţii. COLOANELE, simbolizează dualitatea. Prima coloană simbolizează elementul feminin, aerul, suflul ce alimentează viaţa, sensibilitate, înţelepciune iar a doua elementul masculin, focul, căldura vitală devoratoare, activitatea, suflu alchimiştilor. Din duplicitatea celor două se naşte dihotomia între vertical şi orizontal, între valorile terestre şi cele ale aerului, căutarea contrariilor şi principiilor complementare. Coloanele mai înseamnă perpendicularitate, stabilitate, echilibru, joc controlat al dinamicii între urcuş şi coborâşi. MOZAICUL, pavimentul cu dale albe şi negre este simbolul binarului, al opoziţiei între o entitate şi alta, între spirit şi materie, între adevăr şi fals, între bine şi rău, între frumos şi urât, sugerând în acelaşi timp şi dinamica compoziţiei între contrarii. LITERA ,,G”, simbol al geometriei şi unul dintre simbolurile lui Dumnezeu (God în limba engleză). Este asociat adesea cu echerul şi compasul alcătuind simbolul Masoneriei. Marea Lojă Națională din România (M.L.N.R.) a fost înființată în anul 1993 sub patronajul Marelui Orient al Italiei și la inițiativa unor cercuri masonice americane. La momentul înființări, mai exista încă o organizație masonică în România având același nume, înființată pe filieră franceză, care însă în anul 1996 a fost redenumită în Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR) iar în 2010 în Marea Lojă Națională Română 1880 (MLNR 1880). În anul 2001, o parte a MLNUR, s-a unit cu MLNR, dorind să unifice masoneria regulară recunoscută. Pe 24 ianuarie 2008, două mari organizații masonice, Marea Lojă Națională din România și Marea Lojă a României au fuzionat devenind MLNR, aceasta editând revista Atelierul Masonic. Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Municipiul București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură bucureștene de acum sau altădată.