Epaminonda's Blog.....: BOLSWARD

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea olandeză BOLSWARD, provincia

FRIZIA, din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale ilustrate,

un jeton, o insignă și o marcă poștală locale.

Primăria

Intrarea în Primărie

Biserica Sfântu Martin

Strada Dijk

Biserica Broere

Școala

Strada Pieței

Distileria

Trimiteri poștale

Arhitectură locală

Insignă locală

Marcă poștală locală

Jeton local

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL TULCEA

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA easte un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Farul Gura Portiței 1944

Produsul de mai sus este o medalie care s-a realizat în anul 2023 la Monetăria Statului pentru a celebra Farul Gura Portiței din județul Tulcea. Acest far face parte din sistemul de semnalizare maritimă de pe țărmul românesc al Mării Negre, asigurând desfășurarea navigației în bune condiții. Medalia este realizată în două variante de metal compoziție și are următoarele caracteristici tehnice:

Anul emiterii – 2023
Emitent – Monetăria Statului
Seria – farurile României
Tema – farul Gura Portiței
Material (compoziție) – argint cu titlul de 99,9% sau aliaj de cupru
Forma – rotundă
Diametrul – 37 milimetri
Greutatea – 31,1 grame cea de argint, necunoscută cea din aliaj de cupru
Calitatea – proof
Tiraje – 60 bucăți cea de argint și 40 bucăți cea din aliaj de cupru
Prețuri unitare de achiziție cu TVA inclus, de la magazinele bucureștene ale Monetăriei Statului – 2000 lei pentru cea de argint și 950 lei pentru cea din aliaj de cupru.

În anul 1944 a intrat în funcţiune Farul Gura Portiţei. El a fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, farul a fost mutat, în anul 1966, pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei. În anul 1977 a suferit o nouă inundaţie şi a fost din nou mutat pe malul nordic al fostului canal Gura Portiţei. Astăzi el este amplasat în punctul φ = 44º40'31"N, λ = 28º59'14"E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 9 s, vizibilitatea 10 Mm, înălţimea luminii 22 m, înălţimea construcţiei 23 m. Turnul farului este o construcţie metalică cu zăbrele în benzi orizontale albe şi negre şi o cupolă de culoare albă. Până în anul 1994 farul a funcţionat pe acetilenă, an în care a fost racordat la reţeaua electrică naţională.

Gura Portiței este o mică stațiune pe litoralul Mării Negre, situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagră și limanul Golovița din Delta Dunării. Inițial a fost un sat pescăresc și cherhana aflat sub administrația comunei Jurilovca, județul Tulcea. Gura Portiței (Portița) este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și încă relativ liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă, fie de la Vadu, Constanța, pe la Periboina, fie de la Sfântu Gheorghe, Tulcea. Denumirea Gura Portiței desemna comunicarea existentă inițial între limanul Golovița și Marea Neagră, închisă în anii 1970, ceea ce a transformat Golovița într-un lac închis, cu apă în curs de desalinizare și eutrofizare. Lacul comunică la nord (liber) cu lacul Razim, iar la sud cu limanul Sinoe, printr-un sistem de ecluze. Zona este o parte a „Rezervației biosferei Deltei Dunării”.

Jurilovca este o comună din județul Tulcea care include și satele: Sălcioara și Vișina. La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Arganum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Se mai văd și azi o poartă a cetății, zid, străzi, basilici paleocreștine, valuri de apărare din pământ ș.a. Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deși la începuturile sale era un mic cătun, așezarea s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului al XIX-lea un centru important al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și un punct de atracție turistică. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbătoare religioasă lipovenească este Acoperământul Maicii Domnului -"Pokrov" - (14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează și Ziua Peștelui, sărbătoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunității este portul tradițional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică. Casele rușilor-lipoveni prezintă de asemenea anumite particularități, culorile fațadei fiind în general alb și albastru, iar acoperișul este făcut din stuf. La recensământul din anul 2011 comuna număra: 59,82% - români, 37,28% - ruși lipoveni și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Jurilovca astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 51,25%, adventiști de ziua a șaptea – 4,95%, ortodocși de rit vechi – 40,45% și restul – nedeclarată sau altă religie.

Set medalii - Explorer Mountain Bike Challenge Luncavița 2019

Medalie participant și câștigător locul 1 și 3

Cursele maraton de biciclete montane sunt o formă foarte solicitantă de curse de biciclete montane care acoperă cel puțin 40 de kilometri (25 mile) de obicei pe teren montan. Mountain Bike Challenge Luncavița este o competiție de ciclism cross country care se desfășoară zona localității tulcene Luncavița.

Luncavița este o comună din județul Tulcea, care include și satul Rachelu, situată la 52 km de municipiul Tulcea, pe DN 22 (Tulcea - Isaccea). Gospodăria tradițională din Luncavița se înscrie în specificul celorlalte așezări de la Dunărea de Jos, cu „curte închisă” de factură agro-pastorală, cu elemente clare pentru „gospodăria cu curte dublă” (oborul sau ograda animalelor și oborul sau curtea casei). Activitățile predominante sunt comerciale și agricole. În zonă mai activează o carieră de extragere a pietrei. Luncavița formează o importantă zonă meliferă a țării, datorită ecosistemului care include foarte multe exemplare de tei. Datorită zonei, s-a înregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri. Continuitatea este dovedită de așezările epocii bronzului, unde vânătoarea și pescuitul rămân ocupații de bază alături de o agricultură în creștere. În 1898, Primarul Trandafir Iorga (primar între 1890-1912), obținea de la regele Carol I un pașaport diplomatic, prin care avea libera trecere în Franța, pentru a cere ajutor autorităților franceze într-un proiect de aducțiune a apei potabile în interiorul comunei. Astfel, în 1910 Luncavița devenea prima localitate a Dobrogei cu sistem modern de alimentare cu apă potabilă. Comuna Luncavița este amplasată la egală distanță (7 km) de arealul a două mari arii naturale ecologice, Rezervația Biosfera Delta Dunării și situl de importanță comunitară Munții Măcinului. La recensământul din anul 2021 comuna număra 3536 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 4244 locuitori) dintre care: români – 90,47% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei tulcene Luncavița astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,88% și restul – nedeclarată sau altă religie.

Set 2 insigne - Consiliul județean Tulcea - Consilier local

Consiliu județean (CJ) este autoritatea administrației publice locale din România, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Printre atribuțiile consiliului județean se regăsesc stabilirea impozitelor și taxelor județene, elaborarea programelor de dezvoltare economico-socială și de administrare a teritoriului. Șeful unui consiliu județean are nevoie de aprobarea consilierilor pentru a iniția negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului. Instituțiile consiliului județean și a prefectului au fost înființate în anul 1864.

Stema județului Tulcea se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint. Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontați; între cei doi delfini se află o cruce paleocreștină din aur.
Semnificația elementelor:

Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei brațe ale Dunării la vărsare.
Cei doi delfini afrontați simbolizeazã Marea Neagră
Crucea paleocreștină sugerează importanța zonei în apariția și dezvoltarea creștinismului în România.

Insigna sportivă - F.C. (Fotbal Club) Delta Tulcea

FC Delta Dobrogea Tulcea a fost un club de fotbal din municipiul Tulcea apărut pe firmament în anul 2005, iar echipa sa de seniori a evoluat în Liga a III-a, luând startul inclusiv în sezonul 2018 – 2019, dar retrăgându-se în pauza de iarnă. Acesta a fost desființat în luna ianuarie 2019. Alte denumiri ale clubului au fost: FCM Delta Dinamo Tulcea (1973), Asociația FC Delta Tulcea (2005 și 2013), FC Delta Dobrogea Tulcea (2007) sau FC Delta Tulcea (2017). Echipa a fost susținută de Consiliul Județean Tulcea, jucându-și meciurile pe stadionul local – Delta, de 12000 locuri. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei era:

meciurile de acasă: echipament complet alb, tricoul având mâneci albastre
meciurile din deplasare: șort și jambiere negre, tricou albastru
alternativ: echipament complet roșu

Set 4 medalii - Explorer XCO - UCI 2 - Somova - 21 septembrie 2019

Medalie participant și medalii câștigători - locul 1, 2 și 3

Produsul de mai sus este o medalie realizată în anul 2019 de compania privată orădeană Medals Alex Stankovitz, pentru a recompensa pe toți participanții și câștigătorii competiției de ciclism Explorer XCO UCI 2 ce a avut loc în jurul localității Somova din județul Tulcea.

Somova este o comună din județul Tulcea care include și satele: Mineri și Parcheș. La recensământul din anul 2012 comuna număra 4878 locuitori, în creștere față de recensîmântul anterior (anul 2011 – 4388 locuitori), dintre care: români – 89,13% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei tulcene Somova astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,01% și restul – nedeclarată sau altă religie. Există lansată ipoteza că ruinele dintre satele Somova și Parcheș ar fi vestigiile cetății antice Genucla. Dintre personalitățile care s-au născut sau a trăit vremelnic pe aceste meleaguri amintesc:

Traian Coșovei (1921 - 1993) – prozator
Nerone Lupașcu (1907 - 1976) – poet și reporter, ofițer în cel de-al doilea război mondial

Tulcea (în turcă Tulça) este municipiul de reședință și cel mai mare oraș al județului Tulcea, Dobrogea, România. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Prima atestare documentară a orașului este din anul 1506. Între anii 1420 – 1877 a fost sub stăpânire otomană. Orașul de la gurile Deltei Dunării numără în prezent aproximativ 73700 de locuitori. Sus am postat stema actuală și o poză cu Gara feroviară din Tulcea. Dacă dorești să îți faci o părere și mai completă despre orașul Tulcea dă o căutare pe google la....epaminonda's blog Trei zile nu-s de-ajuns…și nu vei regreta. Lectură plăcută! Mai jos am postat câteva fotografii cu monumente de cultură și arhitectură tulceană, din vremuri diferite, dar și o trimitere poștală ilustrată.

Banca de Scont

Bustul Nenițescu - Grădina Publică

Agenția Austriacă Danubiana

Biserica Buna Vestire

Colnicul Hora și Monumentul comemorativ

Muzeul de artă populară

Biserica Sfinții Împărați

Biserica armenească

Biserica Sfântu Gheorghe

Bustul lui Spiru Haret

Tulcea este un județ situat în nordul provinciei istorice Dobrogea, România și are reședința în municipiul Tulcea. Ca subunități administrative județul are în componența sa un municipiu - Tulcea, 4 orașe – Măcin, Babadag, Isaccea și Sulina precum și 46 de comune. Județul Tulcea se întinde pe o suprafață de 8499 kilometri pătrați și în anul 2011 număra 201462 locuitori. Sus am postat stema și harta județului Tulcea iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județ, câteva trimiteri poștale și vederi generale din vremuri diferite.