Epaminonda's Blog.....: SCHEIBBS

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea austriacă SCHEIBBS, bundes landul

AUSTRIA INFERIOARĂ, din vremuri diferite, câteva vechi

trimiteri poștale din aceiași localitate și o insignă locală.

Coloana Sfântului Nepomuk

Turnul castelului

Biserica Sfânta Magdalena

Sediu bancă

Strada Gării

Vedere generală

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

Insignă locală

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

CÂTEVA INSIGNE,

O MEDALIE ȘI O PLACHETĂ

DIN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Primăria municipiul Târgoviște - România

Consiliul Județean Dâmbovița - Sfinxul din Bucegi

Târgovişte, fosta capitala a principatului Ţării Româneşti, este înzestrat cu o pereche de impresionante clădiri publice în stilul Beaux Arts, datând din perioada La Belle Époque: Primăria, împreună cu Muzeul de Artă, unde a funcţionat cândva vechea prefectură. Stilul s-a propagat prin intermediul instituţiei academice École des Beaux-Arts din Paris, având o influenţă uriaşă în lume, fiind în special potrivit pentru edificii publice sau private grandioase. Ambele monumente arhitecturale din Târgovişte, menţionate aici, sunt opera arhitectului (unele surse îl desemnează ca antreprenor constructor) Giovanni Baldassare Vignossa (am găsit, în şase surse, diferite feluri de scriere a acestui nume, optând pentru forma de faţă) şi a artistului decorator Giovanni Battista del Basso. Aceştia au făcut parte din cel de-al “doilea val” de constructori, arhitecţi şi artişti italieni activi în ţară, care au contribuit în mare măsură la ridicarea mediului construit a ceea ce este acum arhitectura României. “Primul val” de italieni (veneţieni în special) a fost activ la sfârşitul sec. 17 – începutul sec. 18, în timpul domniei Prinţului Constantin Brâncoveanu, contribuind la fundamentarea stilului brâncovenesc, precursor şi sursă de inspiraţie al celui neoromânesc din perioada modernă. Un al “treilea val” s-a desfăşurat în perioada interbelică, atunci când companii de construcţii şi birouri de arhitectură italiene au contribuit la realizarea arhitecturii Art Deco a Bucureştiului şi din restul ţării. Cel de-al “patrulea val” a început în timpul ultimei decade, odată cu boom-ul de construcţii şi imobiliar ce a avut loc pe aceste meleaguri, unde antreprenorii de construcţii italieni sunt printre cei mai activi în acest domeniu. Fotomontajul de mai sus şi fotografiile care urmeaza, prezintă din diferite unghiuri primăria din Târgovişte (constructie inaugurată în 1897). Îmi plac proporţiile echilibrate ale clădirii şi aerul de convivialitate al acesteia, caracteristici potrivite rolului primăriei în cadrul comunităţii. Un foarte curios element în cadrul bogatei panoplii decorative a clădirii este tema rozei vânturilor (un detaliu arhitectural ornamental rar folosit în România) de pe vârful turnului, o balenă cu o coroană pe cap, ansamblu redat mai degraba in stil Art Nouveau, care face un contrast captivant cu mediul acestui oraş situat la poalele Carpaţilor Meridionali, departe de mări şi oceane. Ceasul clădirii ocupă frontonul acesteia, avand o excelenta vizibilitate din piata publica, si pare a conserva cadranul şi limbile originale, inclusiv din mecanismul de sec. 19, judecand dupa tureta cu clopot de deasupra arcului de fronton. Este încadrat de doi grifoni din zinc de sorginte clasică, ce simbolizeaza autoritatea. Frontonul este de factură renascentistă, imbinarea celor două tipuri de design, constituind esenţa arhitecturii de stil Beaux Arts. Ceasurile publice de epoca, ce constituie importante puncte de focus pentru comunitate, au fost şi sunt încă printre principalele victime ale valului de renovări şi reparaţii abuzive de clădiri monument din ultima decadă şi ceva, unde, ca o regulă în România, nu se face apel la istorici de arhitectură. Bucureştiul de exemplu fiind vaduvit de un număr important de orologii, înlocuite cu dispozitive electronice fără identitate, atât de pe edificiile de epocă din proprietatea statului, cât şi ale celor ocupate de mari companii. Este meritul edililor din Târgovişte de a conserva acest important element arhitectural şi clădirea primăriei în ansamblul ei, care în interior este un alt capitol fascinant de design Beaux Arts, şi de a păstra din identitatea arhitecturala atat de mult asaltată şi distrusă în alte oraşe în anii de la căderea comunismului.
(articol preluat de la Valentin Mandache). Primăria municipiului Târgoviște este situată pe Bulevardul Revoluției, la nr. 1-3.

Sfinxul din Munții Bucegi este o formațiune geologica alcătuita din conglomerate, rezultată în urma dezagregării și eroziunii diferențiate, situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. Cea mai simplă cale de acces la Sfinx este cu Telecabina Bușteni – Babele, traseu ce are o lungime de 4350 m, o diferență de nivel de 1235 m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Sfinxul din Bucegi a apărut în filmul Dacii (1967), filmul Haiducii lui Șaptecai (1971) și apare promovat in noul documentar Netflix "Flavours Of Romania". Sfinxul din Bucegi a apărut și pe reversul bancnotei de 50000 de lei, emisă în anul 2000. Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute în instanță, între județele Prahova și Dâmbovița.

Sfinxul din Bucegi a fost imortalizat pe reversul bancnotei românești de 50000 lei.

Placheta - Festivalul internațional de teatru "Păpușile vii"

Târgoviște - ediția a IV-a - 2010

Festivalul internațional de teatru “Păpușile vii”, este o amplă acțiune cultură ce are loc anual la Târgoviște, spre sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, cu ocazia zilei copilului, fiind destinat în mod expres copiilor dar și adulților. Festivalul este organizat de Primăria municipiului Târgovişte, Teatrul pentru copii şi tineret „Mihai Popescu” din localitate, Casa de cultură I.G.Vasiliu, Universitatea Valahia și Centrul pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Dâmboviţa, el implicând direct în realizare peste 100 de oameni iar ca public mult mai mulți. Pe lângă teatrul de păpuşi, în cadrul festivalului copiii se pot delecta si cu spectacole de fanfară şi majorete, spectacole de patinaj pe role, proiecţii de filme de desene animate, pictură pe față, “grafitti”, alte jocuri și concursuri, animație stradală realizată de echipe de clovni, parada păpușilor, carnavalul copiilor, etc.

Turnul Chindiei - Târgoviște - România

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, si face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului. Situat in partea de nord-vest a Curtii Domnesti, dominand intregul ansamblu de monumente de aici, Turnul Chindia a devenit emblema orasului Targoviste. Inalt de 27 m, el este alcatuit dint-o baza de forma unui trunchi de piramida, din piatra, din care se ridica un corp cilindric din caramida al carui diametru masoara 9 m.Constructia are 3 etaje, din care ultimele doua sunt marcate la exterior de deschideri in arc frant si de balcoane sprijinite pe console de piatra. Accesul pana la partea superioara a turnului se face cu ajutorul unei scari interioare, in spirala, situata pe axul vertical al constructiei. Turnul Chindia a fost construit peste pridvorul bisericii-Paraclis, ridicata de Mircea cel Batran. La inceput, turnul era alcatuit din doua etaje, iar accesul se facea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alaturata. Modificarile suferite de aceasta constructie impiedica stabilirea cu exactitate a formei sale initiale, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu, care a ordonat restaurarea lui in 1847. Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraş şi totodată simbolul oraşului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui.De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă.

Trofeul Festivalului și Concursului de romanțe

"Crizantema de aur" - Secțiunea creație - Târgoviște 2011

Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur” este un eveniment muzical ce are loc an de an, începând cu anul 1967, în municipiul Târgoviște. Evenimentul este organizat de către Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Local Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul pentru Cultură Tradițională Dâmbovița și Casa de Cultură „I.G.Vasiliu”.

Stema orașului Găești

Stema oraşului Găeşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o gaie de aur, cu ciocul roşu, ieşind, redată din faţă, privind spre dreapta, cu aripile deschise şi cu zborul în sus. Vârful scutului, în câmp roşu, se află 3 fulgi de zăpadă cu câte 6 raze de argint, poziţionaţi 2:1. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt:

Gaia dă denumirea localităţii.
Fulgii de zăpadă simbolizează o importantă unitate economică, în care se produc frigidere şi alte aparate electrocasnice.
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Orașul Găești este situat în partea de sud-vest a județului Dâmbovița, în Câmpia Găvanu-Burdea, între Valea Argeșului la sud-vest și Valea Sabarului la sud-vest. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugăru, care „întărește ocina Găeștilor mânăstirii Râncaciovului”. Despre evoluția economică și administrativă a orașului Găești nu există documente suficiente. O dezvoltare fără precedent cunoaște orașul după 1967, odată cu înființarea întreprinderilor de utilaj chimic (Utchim) și întreprinderii de frigidere (Arctic Găești). Conform recensământului din anul 2011 orașul număra 13317 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 15585 locuitori) dintre care: români - 93,41%, romi – 1,71% și restul – necunoscută sau altă etnie. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%) iar restul – nedeclarată sau altă etnie. După distrugerea orașului Târgoviște de către turci, în timpul războiului turco-austriac din 1736-1739, reședința județului Dâmbovița a fost mutată provizoriu, în Găești. Un timp, orașul a fost reședință a județului Vlașca. La 1832 această funcție este trecută orașului Giurgiu, ca urmare a restructurărilor administrativ din timpul Regulamentului Organic. Enumăr câteva dintre personalitățile care s-au născut sau a trăit vremelnic în acest oraș:

Victor Bădulescu (1892 – 1953-1954) economist membru al Academiei Române
Nicolae Bănescu - membru al Academiei Române
Șerban Cioculescu - scriitor, membru al Academiei Romane
Vladimir Streinu - critic literar, scriitor, profesor universitar
Gheorghe Zamfir (născut 1954) naist, interpret, compozitor, muzician, inovator, inventator.

Municipiul Târgoviște este reședința județului Dâmbovița și numără aproximativ 90000 de locuitori. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița, Coțofeni, apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane și apoi bizantine. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Târgoviște, pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest oraș din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Statuia lui Ienăchiță Văcărescu

Gimnaziul Văcărescu

Cazinoul ofițerilor Regimentului III Dorobanți No.22

Biserica Stelei

Biserica Viforâta

Palatul de Justiție

Vechea Mitropolie

Palatul Diviziei

Administrația fiscală

Mitropolia Nouă și Mormântul lui Tudor Vladimirescu

Liceul de fete Constantin I. Carabella

Bulevardul Gării

Biserica Domnească și Turnul Chindia

Ruinele Palatului Domnesc

Casa de cultură

Vederi

Dâmbovița este un județ în regiunea Muntenia din România, cu reședința la Târgoviște. Județul Dâmbovița are o suprafață de 4054 km² (1,7 % din suprafața țării) și numără aproximativ 542000 de locuitori. Este situat în partea central-sudică a țării, suprapunându-se peste bazinele hidrografice ale râurilor Ialomița și Dâmbovița. Ca subunități administrative județul este compus din 2 municipii; Târgovişte şi Moreni, 5 orașe; Găeşti, Pucioasa, Titu, Fieni, Răcari și 82 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Dâmbovița, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.