Epaminonda's Blog.....: PONTE DE LIMA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea portugheză PONTE DE LIMA,

câteva vechi trimiteri poștale ilustrate și o medalie locală.

Primăria

Biblioteca municipală

Piața centrală

Podul roman

Trimiteri poștale

Medalie locală

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

________xxx________

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL BRAȘOV

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Întreprinderea mecanică Brașov - XXX ani 1950 - 1980

Întreprindera mecanică Brasov, denumire actuală – SC Organe de Asamblare SA Brașov este o unitate economică, intrată în absolvență la cerere, fiind situată pe Strada Zizinului, la nr.13. Acţionarul principal al companiei este SIF 3 Transilvania, care deţine peste 80% din pachetul de acţiuni. Astăzi societatea este specializata in executarea componentelor de asamblare, respectiv: bolturi, suruburi, piulite, nituri executate conform standardelor ISO, DIN, UNI sau dupa desenele beneficiarilor. Productia de componente de asamblare are la baza cele mai inalte cerinte a standardelor de calitate aferente beneficiarilor importanti din urmatoarele domenii: industria constructoare de masini, cai ferate, industria de constructii, industria miniera, constructii metalice etc. In procesul de productie se utilizeaza materia prima de inalta calitate – oteluri carbon si oteluri de calitate – care sunt impuse de caracteristicile mecanice cerute de catre standarde sau de catre beneficiari. Produsele sunt livrate in stare bruta sau acoperite cu strat de protectie, respectiv zincare galbena sau alba.Pentru productia componentelor de asamblare se utilizeaza in general urmatoarele tehnologii:

Tehnologie de procesare prin deformare plastica la rece;
Tehnologie de procesare prin deformare plastica la cald.

Tehnologiile de fabricatie utilizate pentru componentele de asamblare sunt dintre cele mai moderne, produsele fiind fabricate cu o precizie ridicata si eficienta a masinilor, utilajelor si echipamentelor. Mai mult de 50% din producție merge la export in Europa, in special in Germania, Austria, Italia, Ungaria, Olanda, etc. Începând din anul 1920, societatea este specializată în executarea componentelor de asamblare, respectiv bolţuri, șuruburi, piulițe, nituri etc. În prezent întreprinderea are 140 de angajați. Mai jos ofer o prezentare cronolgică a întreprinderii. În anul 1920 s-a înființat Intreprinderile Metalurgice Dumitru Voinea – Societatea Anonimă. În anul 1921 a început aici fabricarea de şuruburi pentru lemn, bolţuri, cuie, cu dotare din Austria. În paralel, s-au construit ateliere de strungărie, fierărie, turnătorie şi presat la cald. În anul 1937 s-au dat în folosință noi ateliere de armament şi frezat şi filetat şuruburi. Din anul 1947 uzina s-a profilat pe productia civila, pe execuţia de şuruburi, piuliţe şi plasă de sârmă. S-au construit noi hale de fabricaţie: sculărie, atelier de reparaţii mecanice şi electrice. După naționalizarea din anul 1948 numele fabricii s-a schimbat Uzinele Breiner Bela, după 1963 s-a numit Fabrica de șuruburi Brașov, iar după 1979 – Întreprinderea mecanică Brașov. În perioada 1980 – 1981s-au construit și pus în funcțiune noi capacitati de productie. În anul 1991 uzina s-a înregistrat cu numele actual S.C. „Organe de asamablare” S.A. Braşov. În anul 1997 uzina s-a privatizat complet, SIF Transilvania devenind actionar principal. În anul 2005 societatea s-a reorganizat pe baza unei strategii noi elaborate in baza unei analize diagnostic, a implementat un nou proiect al structurii organizatorice, concomitent cu un sistem de management strategic prin obiective, proiecte si bugete si a elaborat un nou proiect de plan de afaceri, menit sa asigure redresarea financiara, relansarea economica a societatii. În anii 2008 – 2009 societatea a achiziționat noi și performante utilaje.

Insigna - Oficiul județean de turism Brașov - Predeal

Județul Brașov este unul dintre cele mai vizitate județe din țară, indiferent de timp și anotimp. Aici se găsesc numeroase obiective turistice impresionante, dintre care eu amintesc pe cele mai reprezentative poate:

Stațiunile Poiana Brașov și Predeal
Castelul Bran
Cetățile Brașov, Râșnov, Rupea, Făgăraș, etc
Belvedere – Tâmpa
Bisericile Neagră, Sfântul Nicolae, etc
Piața Sfatului
Cartierul Șchei

Predeal este un oraș, cu statut de stațiune turistică, din județul Brașov, care include și localitățile: Pârâul Rece, Timișu de Sus și Timișul de Jos. Orașul este situat pe Valea Prahovei, la limita dintre istorice Muntenia și Transilvania, la altitudinea de 1059 metri. Orașul este delimitat de 3 masive montane: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. Până la Unirea din 1 decembrie 1918, Predeal a fost localitatea de frontieră a Regatului României cu Imperiul habsburgic, clădirea postului de grăniceri mai existând și astăzi. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal este recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski, snowboard sau săniuș. Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă Mănăstirea Sinaia. În anul 1950, Predealul a devenit parte a orașului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite începând cu 1960 orașul regional Brașov și regiunea Brașov. În 1968, a fost organizat orașul Predeal în cadrul județului Brașov. La recensământul din anul 2011 orașul număra 4755 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5615 locuitori), dintre care: români – 90,62%, maghiari – 1,3% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului brașovean Predeal, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 86,89%, romano catolici – 3,8% și restul – nedeclarată sau altă religie. În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune. Stațiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine și al problemelor de creștere ale copiilor. Principalii factori de cură sunt aerul curat, fără praf sau alți agenți alergici, bogat în ozon și radiații ultraviolete, atmosferă ionizată și presiunea relativ scăzută a aerului. Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: mânăstirea Predeal, cimitirul legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal), vila mareșalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal), statuia eroului-poet Mihail Săuleascu (situată la intrarea în Predeal dinspre Brașov) și biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" (aflată în centrul orașului Predeal).

Insigna - Poiana Brașov

Poiana Brașov, în limba germană – Schulerau, este o localitate, cu statut de stațiunea turistică, componentă a municipiului Brașov, situată la altitudinea de 1020 metri și numărând 386 locuitori permanenți.Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din anul 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în anul 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma anului 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În anul 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2150 metri. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi. Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejează o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României.

Deși întreaga stațiune este obiectiv turistic de renume remarc însă și alte obiective punctiforme:

Biserica de lemn cu hramul „Sf. Ioan”
Masivul Postăvarul (sit de importanță comunitară, desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar).
Colții Corbului Mare - rezervație naturală de tip botanic, cunoscută și sub denumirea de Stejărișul Mare.
Peștera Valea Cetății , situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiană.

Insigna - I.A.B. - (Întreprinderea de autocamioane Brașov)

Roman S.A., (denumirea veche - Steagul) cunoscută și sub numele de Autocamioane Brașov este o întreprindere braşoveană specializată în proiectarea și construcția de autocamioane, autobuze şi autoutilitare. În prezent firma este controlată de omul de afaceri Ioan Nicolae, care deține 91,49 % din acțiunile Roman Brașov prin intermediul Pro Roman Brașov. Întreprinderea a fost înființată în anul 1921 sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare şi automobile. În anul 1948 firma ia denumirea de „Steagul Roșu”. Sus am postat logo-ul actula iar mai jos logo-urile vechi ale întreprinderii brașovene. Linia de producție a Steagului Roșu a fost pornită în anul 1971 cu un model motorizat Diesel sub licență MAN (achiziționată de statul român în anul 1969 din Germania). Cumpărarea acestei licențe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică și umană a Uzinei „Steagul Roșu”. În anul 1989 uzina avea 20000 de salariați și producea 12888 de camioane, din care multe la export. În noiembrie 2008 Roman S.A. Brașov a produs şi primul tractor.

Insigna - Cupa ziarului Steagul Roșu

Schiul este un sport de iarnă care constă în coborârea unor pante înzăpezite pe schiuri prinse de ghetele echipamentului individual. El cuprinde mai multe discipline sportive din care amintesc; schi fond, schi alpin, slalom, sărituri cu schiurile etc.

Steagul roșu a fost numele unor cotidiene teritoriale care făceau apologia socialismului și comunismului. Steagul rosu este considerat, în mod tradițional, un simbol al stângii, fiind mai vechi decât socialismul sau comunismul. Este asociat în principal cu ideologiile mai sus amintite sau cu cele revoluționare de stânga sau de extremă stânga. Se presupune că roșul este simbolul "sângele clasei muncitoare exploatate". Mișcările socialiste, de stânga, radicale sau comuniste folosesc deseori steagul complet roșu sau uneori steagul roșu cu embleme sau texte care să întărească apartenența la respectiva ideologie. Steagul roșu poate fi văzut deseori arborat în timpul demonstrațiilor de protest, sau cu ocazia unor sărbători muncitorești, precum ziua de 1 Mai.

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și a arhitectură brașovene din vremuri diferite.

Vedere Tâmpa

Statuia dorobanților

Sinagoga

Palatul poștal

Școala Madchen

Piața Rudolf

Palatul Czell

Palatul de finanțe

Institutul mecanic

Institutul biblic

Gimnaziul mare greco ortodox

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Neagră

Cartierul muncitoresc Steagul Roșu

Fabrica de celuloză

Restaurantul Cerbul carpatin

Vedere

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, dar și câteva vechi trimiteri poștale ilustrate.