Epaminonda's Blog.....: OELSNITZ

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea germană OELSNITZ, districtul

VOGHTLANDKREIS, landul SAXONIA, din vremuri diferite,

câteva vechi trimiteri poștale ilustrate, un timbru judiciar, o

medalie și o insignă locale.

Școala, Piața și Monumentul Bismark

Conacul Planschwitz

Biserica Sfântul Jacob

Școala secundară din Piața Karl Marx

Conacul Magwitz

Strada Albert

Piața mare

Liceul Julius Mosen

Podul Eister

Castelul Voigtsberg

Cafe Schmidt

Vedere generală

Trimiteri poștale

Timbru judiciar locla

Medalie locală

Insignă locală

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

CÂTEVA JETOANE

DIN JUDEȚUL BACĂU

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Jetonul - Moșia Cerkez - Gârbovana - 20 bani

Piesa de mai sus este un jeton confecționat din bronz, are forma rotundă și diametrul de 24 milimetri. Pe avers, în interiorul unui cerc perlat exterior, este aplicată inscripția orizontală: “GÂRBOVANA” iar periferic circular sunt aplicate inscripțiile: “MOȘIA” (la partea superioară) și: “CERKEZ” (la partea inferioară). Pe revers, în interiorul unui cerc perlat la exterior este marcată valoarea jetonului: ”5 BANI”, cuvântul bani fiind scris curbat. Cifra 5 este înconjurată de trei stele în relief, având câte cinci colțuri. Aceste jetoane au fost puse în circulație de moșia Cerkez din zona localității băcăuane Gârbovana și erau destinate pentru plata țăranilor zilieri care efectuau diferite munci pe moșie. Cu aceste piese metalice cu valoare nominală țăranii puteau face cumpărături de la o băcănie sau cantină care de obicei aparținea tot emitentului jetoanelor. Gârbovana a fost un sat în apropierea singurului pod rămas de la domnitorul Ștefan cel Mare, în partea de sud-est a actualului sat Negoiești. Moșia Cerkez de la Gârbovana a aparținut la începutul secolului al XX-lea lui Nicolae Cerkez. Mai jos admiri conacul de la Gârbovana, anul 1923.

Moșia se întindea pe teritoriul actualelor comune Căiuți și Ștefan cel Mare și cuprindea circa 500 de hectare pădure și 50 hectare teren agricol. Nicolae Cerkez s-a născut la data de 2 noiembrie 1851 la București, fiind fiul celebrului arhitect Grigore P. Cerkez. În viață a fost inginer arhitect dar și politician, senator și deputat al Partidului Conservator- Constituțional. În perioada 1890 -1891 a fost arhitectul șef al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, în 1891 a devenit membru fondator al Societății Arhitecților din România. A fost vicepreședintele Automobil Clubului Român și membru al Societății Geografice. În afară de moșia de la Gârbovana a deținut o moșie și la Buzău. A fost multiplu decorat: Ordinul rus Sf Stanislas clasa a III-a, Coroana României în grad de ofițer și apoi comandor, Steaua României în grad de ofițer, Medalia Jubiliară Carol I și Legiunea de onoare a Franței în grad de cavaler. În anul 1913 a informat Prefectura Bacău cu următoarele aspecte:

Va dărui fiecărui sătean din satele Gârbovana și Mărcești care va fi chemat sub drapel, într-un eventual război, și va fi rănit, două hectare de teren agricol.
Va ajuta văduva ostașului căzut pe câmpul de luptă cu o pensie de 60 lei pe an, plătindu-se până la majoratul celui mai mic dintre copii.

Nicolae Cerkez a murit în data de 22 februarie 1927 și a fost înhumat la cimitirul Bellu. În anul 1949 domeniul boieresc de la Gârbovana este confiscat de comuniști, conacul primind destinația de fermă de stat și apoi Sediu CAP. După retrocedarea din anul 2001, conacul de la Negoiești, monument de patrimoniu al județului, a fost vândut. Se pare că acest jeton a circulat spre sfârșitul secolului al XIX-lea și primele două decenii ale secolului al XX-lea.

Jeton - Costache Palosianu - Bacău - 10

Piesa de mai sus este un jeton confecționat din cupru, are forma rotundă și diametrul de 24 milimetri. Pe avers, în interiorul unui cerc perlat exterior, este aplicată o inscripție orizonată pe două rânduri: “PALOSIANU / 1903” și periferic circular: “COSTACHE” în partea superioară și :”BACĂU” în partea inferioară. Pe revers în interiorul unui cerc perlat exterior este marcată valoarea jetonului: ”10” (probabil bani). Se pare că acest Costache Palosianu, scris în documente vechi și sub forma Paloșanu sau Paloșeanu, ar fi fost un negustor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În anul Anuarul Socec din anul 1902 la categoria băcani apare pe Strada Ocolul Vitelor din Bacău și băcănia “Paloșeanu C.” care deținea și o cârciumă pe Strada Bacău – Piatra. Jetonul a fost emis în anul 1903 pentru a suplini lipsa de monedă măruntă și în același timp și ca o modalitate de a fideliza clienții care puteau utiliza acești înlocuitori de monedă doar la stabilimentele aparținând lui C. Paloșianu. Această băcănie se pare că a existat cam pe locul actualei Curți de Apel din Bacău. Pentru susținerea afacerilor sale acest Paloșianu s-a împrumutat la diferiți creditori și nemaiputându-și achita datoriile a fost nevoit să-și vândă afacerile. Cert este că în Anuarul Socec din anul 1924 nu se mai consemnează niciun fel de activitate comercială pe Strada Ocolul Vitelor.

Jetonul - A.G. Bacău - 5 lei

Piesa de mai sus este un jeton confecționat din alamă, este rotund și are diametrul de 32,8 milimetri. Pe avers, în interiorul unui cerc perlat la exterior, este aplicată pe două rânduri orizontale inscripția: “A G / BACĂU”, iar pe revers și tot în interiorul unui cerc perlat exterior este marcată pe două rânduri orizontale valoarea jetonului: “5 LEI”. Nu am găsit informații despre cam ce ar putea însemna acest A G din Bacău, și implicit asupra modului de folosire a jetonului.

Jetonul - Închisoarea Tg.Ocna - 10

Jetonul de mai sus a circulat în interiorul Închisorii din orașul Târgu Ocna, județul Bacău și era un fel de recompensă pe care o primeau deținuții cu un comportament regulamentar în contul muncii depuse în atelierele închisorii sau în afara acesteia. Jetoanele au aversul identic: în interiorul unui cerc periferic continuu este aplicată inscripția centrală pe două rânduri “ÎNCHISOAREA / TG.-OCNA”; în partea de jos circular este inscripționat numele gravorului: “CARNIOL”, urmat de un ornament format dintr-o stea cu cinci colțuri și litera “F” în interior, apoi inscripția: “FIUL”. Pe revers , în interiorul unui cerc perlat exterior, este trecută valoarea nominală în interiorul unui cerc perlat exterior. Până în prezent se cunosc trei valori nominale (1, 5 și 10 lei). Aceste jetoane sunt confecționate din alamă și au diametrul de 22 milimetri.

Prin ofisul domnesc nr. 46/3 iulie 1851 domnitorul Grigore Alexandru Ghica ia decizia înființării unui penitenciar de muncă silnică în mahalaua Văleni din Târgu Ocna, care sa aibă în componență o manufactură, unde să se lucreze “pânzării, frânghii, ciubotării și fierării”, și un paraclis. Scopul penitenciarului era de a adăposti și trata deținuții condamnați la ocnă, care până atunci au trăit într-o stare de sălbăticie în fundul ocnei, așa cum avea să constate însuși domnitorul în urma unei vizite efectuate aici în același an.

Închisoarea a avut 12 camere în care încăpeau 25-30 de condamnați. Aici își ispășeau pedeapsa deținuți de drept comun, criminali și tâlhari, ziua muncind în ocnă iar noapte odihnindu-se în închisoare. În anul 1907 zeci de răsculați au fost închiși la Tg.Ocna, pentru ca după 1930 să fie aduși și deținuți comuniști.

După 23 august 1944 aici au fost depuși și deținuți contrarevoluționari și chiar și femei. În urma unui control medical efectuat în anul 1931 de generalul dr. Romanescu s-a constatat că majoritatea condamnaților erau grav bolnavi de tuberculoză și s-a decis oprirea muncii la ocnă și transformarea închisorii în spital TBC. În perioada 1936 – 1939 se construiește o clădire nouă cu profil de sanatoriu TBC având 3 nivele. Ulterior se trece treptat la demolarea vechii închisori. (Sursa NET – Dorel Bălăiță, Carpatica XLV)

Jetonul - Restaurantul La frații Vlădescu

Băile Slănic Moldova - No.4 - 30 bani

Jetonul de mai sus a fost emis de Restaurantul Frații Vlădescu din stațiunea Băile Slănic Moldova, județul Bacău. El este confecționat din alamă, are forma rotundă și diametrul de 25 milimetri. În câmpul central al aversului, în interiorul unui cerc perlat exterior, este aplicată inscripția:” LA” și periferic sunt aplicate două inscripții circulare. Inscripția interioară este: „RESTAURANTUL” (sus) și „FRAȚII” (jos), aceste două cuvinte fiind despărțite de câte un punct. Inscripția exterioară este: „BĂILE SLĂNICU MOLDOVA” (sus) și „VLĂDESCU” (jos), aceste două inscripții fiind despărțite de câte un ornament floral. În câmpul reversului, în interiorul unui cerc perlat exterior, în partea inferioară curbat este aplicată inscripția „30 BANI” și puțin mai sus de centru este aplicată inscripția „No 4” (litera o este subliniată, iar cifra 4 se pare că a fost poansonată ulterior emiterii jetonului). Acest jeton a fost utilizat pentru plata anticipată a unor servicii (de masă în general), dar erau și instrumente de marketing, de reclamă și de fidelizare a clienților. Jetonul a fost pus în circulație de patronii restaurantului „La Frații Vlădescu” undeva între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și a circulat probabil până în primul război mondial. Nuvela „Două zile la Slănic” a scriitorului, omului politic și academicianului Nicolae Gane, descrie atmosfera dintr-un restaurant al acelor vremuri din Slănic Moldova. El scrie clar că aici se putea mânca: soupe brunoise, cotlettes de veau, pannes; croquetes de volaille dar și varză cu slănină sau sardele de putină, iar de băut se găsea vin de Cotnari și cafea turcească. Trei sardele de putină costau 50 de bani iar o cafea turcească 20 de bani. Deci cu un astfel de jeton îți puteai cumpăra o cafea turcească și îți mai rămânea și rest.

Municipiul Bacău, în latină Bacovia, în maghiară Bako, în germană
Barchau şi în poloneză Bakow, supranumit orașul lui Bacovia, este reședința și totodată cel mai mare oraş din judeţul Bacău, provincia Moldova, România, fiind situat pe râul Bistriţa. Suprafața municipiului este de 43 kilometri pătrați, iar populația este de aproximativ 177000 de locuitori. Bacăul își are stramoșii până în comuna primitivă, mai precis în paleoliticul superior cam 5000 de ani în urmă. În perimetrul Pieței Revoluției s-a descoperit un racloir de silex negru-vinețiu de formă trapezoidala, obiect folosit la vânătoare. Acest obiect de silex mărturisește primele exemple de comerț, deoarece acest material nu se gasea prin aceasta zona, deci era adus din depărtări. O altă prezență umană în vatra localității, s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a bronzului - Cultura Monteoru. Cu puțin timp în urmă se știa că prima atestare documentară a localității este de pe tipul lui Alexandru cel Bun, 6 octombrie 1408. Însă pe baza unei indelungate cercetări de arheologie, Bacăul a mai îmbătrânit. Cercetătorul Ștefan S. Gorovei demonstrează că Bacăul are actul de naștere între anii 1391 - 1432 pe timpul domniei lui Petru Mușat. În anul 1399, orașul este menționat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeșii satului Brătila, din ținutul Bacăului. La 15 aprilie 1400 aflăm ca în Bacău se află o parte a Cavalerilor Ioaniți, numiți mai târziu Cavalerii de Malta. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Bacău, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură băcăuane, din vremuri diferite.

Moara de Aur

Grădina Publică

Banca Românească

Biserica catolică

Marele hotel imperial M.V.Kogălniceanu

Școala normală de fete

Gara

Hotelul Decebal

Palatul Camerei de Comerț și Industrie

Cazarma artileriei

Fabrica de cherestea Bicazul

Clădirea Filarmonicii

Hotelul Athene Palace

Institutul pedagogic

Vederi

Bacăul este un judeţ în regiunea Moldova din România, care are suprafața de 6603 kilometri pătrați, numără aproximativ 700000 de locuitori, având reşedinţa în municipiul Bacău. Principalele cursuri de apă sunt: Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău, Berheci, Zeletin, iar principalele lacuri sunt: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Șerbănești și Lilieci (hidroenergetice). Ca subunităţi administrative judeţul Bacău are 3 municipii - Bacău, Moinești, Onești, 5 oraşe - Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova, Târgu Ocna şi 85 de comune. Sus am postat harta și stemele veche, interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Bacău, din vremuri diferite, dar și unele cărți poștale ilustrate.