Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D'ALE POLITICENILOR NOȘTRI

SAU

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

TRAIAN BĂSESCU:

"Toată ţara asta a devenit

o ţară de mămicuţe şi bebeluşi"

CORNELIU VADIM TUDOR - PRM:

"La urma urmei, pot să mă duc în Cişmigiu,

şi vin ca muştele oamenii"

ROBERT NEGOIȚĂ:

"Îmi plac fetele şi fac dragoste cu ele,

nu cu minore şi nu le plătesc"

***

SĂ CUGETĂM!

PAULO COELHO

scriitor brazilian, născut 1947

__________xxx__________

CÂTEVA MEDALII

DIN JUDEȚUL VASLUI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Societatea numismatică română - 1903

Al XVI-lea simpozion național Bârlad 28 - 29 mai 1999

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (S.N.R.) Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul .de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent S.N.R. are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Numismatica (gr. numisma și lat. nummus, - monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate și raporturile dintre diferitele categorii de monedă. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Monedele au apărut din timpuri străvechi, ca obiecte din materiale nemetalice folosite pe rol bani. Neștiutorii includ și studiul bancnotelor lumii în numismatică, ceea ce este greșit. Pentru lămuriri citește mai jos!
Notafilia este denumirea pasiunii de a colecționa, cerceta și studia bancnotele lumii. Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Prima mențiune occidentală a unei forme de bancotă a fost făcută de către Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în anul 1658.

Ștefan cel Mare - Domn al Moldovei 1457 - 1507

Societatea numismatică română - Secția Bârlad

5 ani de activitate 1985 - 1990

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (născut în anul 1433 la Borzeşti şi decedat la 2 iulie 1504 în Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi turcii, polonezii, ungurii şi chiar muntenii. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar şi sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cântat în balade: Ştefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare. Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: "Fost-au acest Ştefan, om nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospeţe omora fara giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia şi unde-l biruiau alţii nu pierdea nădejdea că ştiindu-se cădzut gios se ridica deasupra biruitorilor."

Aici am postat o monedă moldovenească din timpul domniei lui Petru Mușat, reprezentată și pe reversul medaliei de mai sus.

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt este un monument de bronz sculptat de către Mircea Ștefănescu și dezvelit în data de 25 octombrie 1975 pe teritoriul satului Băcăoani, comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt - Vaslui (la 10 ianuarie 1475) a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Pentru realizarea acestei opere, sculptorul a fost recompensat în anul 1975, cu Premiul Academiei Române "Ion Andreescu". Pe fațada principală a soclului statuii se află următoarea inscripție în relief, cu litere din bronz: "Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504". La 4 iunie 2004, în fața statuii a fost amplasată o făclie arzătoare, alimentată cu gaz metan. Pe făclie a fost așezată o placă metalică cu următoarea inscripție: "La 500 de ani de la pășirea în odihnă veșnică a marelui nostru voievod Ștefan, săvârșit-am această faptă de luminare a veșniciei sale, întru aducere aminte a gloriei, credinței și mărinimiei pe care ne-a lăsat-o el astăzi. Marea flacără de mândrie și recunoștință ce pornește din toate inimile noastre se înalță biruitoare deasupra întregii țări, pentru a lumina mereu întreaga biserică a conștiinței neamului românesc, așa cum candela nestinsă de la Putna își boltește flacăra într-o desăvârșită pace pe cerul românimii. - GAZ EST Vaslui România 4 iunie 2004". Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone. Ea este așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care duc la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean.

Într-unul din basoreliefuri este prezentată o scenă în care voievodul primește solia turcilor, iar în celălalt este o scenă în care Ștefan se află în mijlocul oamenilor de rând. Cele două basoreliefuri sunt realizate de sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu.

Bârlad este un municipiu din judeţul Vaslui, Moldova, România, Regiunea de dezvoltare de SE, care la recensământul din 2002 avea o populație de 69066 locuitori. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de Țara Berladnicilor ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria papală). În anul 1174 este datată prima mențiune documentară a orașului Bârlad, centrul unei formațiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc și de sud a Moldovei. Sus am postat stemele comunistă şi actuală ale municipiului Bârlad, precum și o poză a clădirii Primăriei din localitate.

Ioan Vodă cel Viteaz 1572 - 1574

Societatea numismatică română Secția Bârlad

10 ani de activitate 1985 - 1995

Ioan al III-lea sau Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanu sau Ioan Voda cel Viteaz (născut în anul 1521 şi decedat în anul 1574), a fost un domnitor al Moldovei. Este fiul lui Ştefăniţă Vodă cel Tânăr cu armeanca. A domnit din luna februarie 1572 până în luna iunie 1574. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorităţii domneşti, lovind în boierime, care l-a poreclit "Ioan Vodă cel Cumplit". Pe reversul medaliei, dar și mai jos, este reprezentată moneda denumită accea, bătută în timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz.

Aceasta este o monedă din Moldova - 1573 - denumită accea - din vremea domniei lui Ion Vodă cel Cumplit (Viteaz) - din aramă, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de circa 24 mm şi greutatea de aproximativ 8 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci sau şase raze, flancat la stânga şi la dreapta de anul de emisie, scris cu chirilice, cerc perlat exterior şi inscripţia circulară prezentată în imaginea de mai jos.

Textul de pe avers este: AKCE·G(ospod)HEREGIE·MOLDOVEI·

Pe revers se distinge efigia domnitorului, cu plete, barbă şi purtând pălărie, privind spre stânga heraldică, în cerc liniar interior; cerc liniar exterior şi inscripţia din imaginea de mai jos. Textul de pe revers este: OTEŢ·MOLDOVEI·

În cuvintele de azi, textele ar fi ACCEA, MONETĂRIA DOMNEASCĂ A MOLDOVEI şi TATĂL MOLDOVEI. Deşi inscripţia include şi un evident conţinut slavon, moneda este socotită prima monedă românească având text în limba română. Moneda a fost bătută în anul 7081 de la facerea lumii, adică în 1573 după numărătoarea folosită azi. Literele chirilice - foarte multe - au aproape toate un corespondent numeric. Sunt simbolizate prin litere cifrele de la 1 la 9, apoi zecile şi sutele. De exemplu, pentru numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 se foloseau literele A, V, G, D şi E. Utilizând litere chirilice, anul 7081 se scrie ZPA. Z (care arată cam ca un 3) înseamnă 7, P este 80 iar A este 1. Nu s-a folosit nici o cifră pentru a indica sutele, fiindcă nu era cazul. Z fiind în faţa lui P şi A, înseamnă că se referă la mii. În scris, spre a se deosebi de litere, numerele aveau o bară deasupra, eventual puncte înainte şi după (sau cam aşa ceva). Acceaua era o monedă echivalentă cu un aspru, avâd valoare mică. Moneda lui Ion Vodă este amintită de cronicarul Miron Costin în lucrarea "De neamul moldovenilor", unde oferă o descriere a piesei cu toate nu a putut spune care domn a bătut-o. Menţiunea se află în capitolul al cincilea, în care sunt amintite cetăţile Moldovei: Iar banul ce au aflat mai gios de Roman, iar la năruitura unii cetăţi, de care cît şestacii cei de patru bani leşeşti şi mai gros, de aramă roşie şi chipul domnului suptu pălărie nemţască şi-n pregiur slove sârbeşti: „oteţ moldavskii“: „tatăl Moldovei“; iar într-altă parte scrie: hereghia de Moldova. Acii hereghiia lătineşte să dzice: hereditas, adecă strămoşie. Şestacul era moneda poloneză de şase groşi, care are cam acelaşi diametru cu acceaua lui Ion Vodă.

Acad. prof.dr.Gheorghe Țițeica 1873 - 1939 - 1989

Marelui matematician român

unul din creatorii geometriei diferențiale,

animator și creator al școlii matematice românești

Societatea numismatică română - Secția Bârlad

Gheorghe Țițeica (născut la data de 4/17 octombrie 1873 la Drobeta Turnu-Severin și decedat la data de 5 februarie 1939 la București) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia. Gheorghe Țițeica este creatorul unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafețe, curbe și rețele, care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România. Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista Gazeta matematică, cu G.G.Longinescu publicația Natura, iar cu D.Pompeiu a editat revista Mathematica. Enumăr două din principalele sale lucrări: Geometria diferențială proiectivă a rețelelor – 1924 și Introducere în geometria diferențială proiectivă a curbelor – 1931.

Deasupra am postat o marcă poștală și un plic editate de poșta română, care celebrează marelui matematician român.

Vaslui este un municipiu situat în estul României, reședința județului Vaslui din regiunea istorică Moldova, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Orașul are o populație de aproximativ 70000 de locuitori. Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în amintirea trecerii lor în Dacia Orientală, ocazie cun care i-au dat numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (o descriere a lui Macarie, în călătoria sa, de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30000-8000 Î.E.N.). Precizez că în perioada comunistă reședința județului a fost orașul Bârlad, asta și deoarece aici s-a născut liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deasupra am postat stema interbelică și actuală a municipiului Vaslui, iar dedesubt fotografiile câtorva monumente arhitectonice vasluiene.

Clădirea Primăriei

Clădirea Prefecturii

Gara

Biserica romano catolică

Casa de cultură Constantin Tănase

Hotelul Racova

Muzeul

Parcul Copou - Vaslui (da!)

Casa Mavrocordat

Cercul militar

Județul Vaslui este situat în partea de est a țării, provincia istorică Moldova, întinzându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad. Județul face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Județul Vaslui mai face parte și din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din anul 2002. Județul se întinde pe o suprafață de 5318 kilometri pătrați, numără aproximativ 455000 de locuitori și are capitala în orașul cu același nume. Ca subunități administrative județul este compus din; 3 municipii - Vaslui, Bârlad, Huși, 2 orașe - Negrești, Murgeni și 81 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Vaslui, iar jos fotografiile câtorva clădiri reprezentative și alte locuri de vizitat în acest județ.