Epaminonda's Blog.....: AUBEL

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură

și arhitectură din localitatea belgiană AUBEL,

regiunea VALONIA, și câteva trimiteri poștale ilustrate

Piața centrală

Piața Nicolai

Biserica St.Hubert

Piața Antoine Ernst și monumentul

Piața Antoine Ernst

Abația Val - Dieu

Intrarea în abația Val - Dieu

Abația și ferma Val-Dieu

Abația Val-Dieu

Restaurantul Val - Dieu

Moara Val - Dieu

Piața Foire

Strada Baltice

Strada Gării și hotelul Nord

Castelul Strovenbosch

Gara și strada gării

Arhitectură locală

Trimiteri poștale ilustrate

***

SĂ CUGETĂM!

____________xxx____________

CÂTEVA

INSIGNE ȘI MEDALII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Moldova, cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat situat în sud- estul Europei care are doar doi vecini, România la vest și Ucraina la est.

Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o lungime de 340 de metri la extremitatea sa sudică. Se întinde pe o suprafață de 33843,5 kilometri pătrați, la o populație de aproximativ 3,5 milioane de locuitori, având capitala în orașul Chișinău. Statul este o republică parlamentară, membrul cu drepturi depline a ONU. Sus am postat steagul, stema și harta Republicii Moldova.

Emblema Armatei Naţionale a Republicii Moldova

Emblema Armatei Naţionale a Republicii Moldova este insemnul heraldic militar unic al Armatei Naţionale a ţării. Elementele ei sint inspirate din Stema de Stat a Republicii Moldova şi din tradiţia naţională. Elementul principal al emblemei este acvila crucială. Acvila a fost una din principalele embleme adoptate de strămoşii noştri romani pentru a fi purtat de stindardele din capul legiunilor. Culoarea ei de aur, aceeaşi ca şi in antichitate, apropie şi mai mult tradiţia antică cu sensul ei militar din zilele noastre. Acvila poartă in cioc o cruce, care prin acest element al spiritualităţii poporului nostru s-a individualizat pe parcursul secolelor de acvila altor popoare ce au moştenit acest simbol roman. Acvila poartă in gheara dreaptă o spadă. Spada este arma nobilă care simbolizează, in primul rind, starea militară, exprimind vitejia – virtutea sa principală – şi puterea – funcţia sa cu dublă semnificaţie. Puterea spadei poate fi distrugătoare in raport cu răul, nedreptatea, agresiunea, dar şi constructivă atunci cind se află in paza păcii, dreptăţii şi onoarei. Buzduganul din gheara stingă a acvilei – altă armă militară, folosită in lupta corp la corp – şi-a adăugat cu timpul la inţelesul său militar şi un inţeles al demnităţii şi puterii suverane. Buzduganul, spada şi coroana erau cele trei atribute heraldice ale Domnitorului Ţării Moldovei, care intruchipau puterea lui suverană supremă militară şi laică in stat. Scutul de pe pieptul acvilei repetă prin forma, compoziţia şi smalturile sale scutul principal din Stema de Stata Republicii Moldova, avind aceeaşi semnificaţie şi constituie un fir clar de legătură intre stat şi unul din cele mai importante instrumente ale lui – armata. Cununa peste care broşează acvila cruciată are de asemenea origini antice, găsindu-şi rădăcinile in cununile militare romane. Ramura de laur vine din coroana triumfală (corona trimphalis) coroană purtată pe cap de generalii distinşi cu triumfuri in cadrul acestor ceremonii. Astfel laurul era şi a rămas simbolul gloriei nemuritoare cucerite cu arma şi mintea. Ramura de stejar vine din coroana civică, coroană care se acordă drept recompensă luptătorului care salva un cetăţean in timpul unei bătălii. Pentru a o obţine nu era destul să salvezi un legionar aflat in pericol, ci şi să ucizi agresorul , păstrind totodată terenul pe care avea loc acţiunea. Simbolismul stejarului consta in faptul că el intruchipa forţa, atit morală, cit şi cea fizică, puterea, soliditatea, rezistenţa, longevitatea, inălţimea, din nou atit in sens spiritual, cit şi material. Simbolistica romană s-a suprapus peste simbolistica dacică autohtonă şi cea celtică atestă aici in ce priveşte rolul mitic al stejarului. Codrul, in care stejarul este arborele dominat şi cel ce simbolizează noţiunea insăşi, din cele mai vechi timpuri a fost un adăpost armat in vremuri restrişte, cetate naturală impotriva cotropitorilor. Astfel stejarul işi accentuează semnificaţia de simbol al rezistenţei militare. Aici nu trebuie să uităm că Moldova dintre Prut şi Nistru a fost cindva zonă de codru. Funda tricoloră ce uneşte cele două ramuri este drapelul nostru naţional şi individualizează pe plan etnic semnificaţia laurului şi stejarului cunoscută şi la alte popoare.

Serviciul Grăniceri

Simbolul corporativ medalia „Serviciul Grăniceri ”, prezintă emblema Trupelor de Grăniceri ale Republicii Moldova (o acvilă cruciată aurită, cu aripile desfăcute, ţinând în gheara dreaptă o secure, iar în cea stângă – o cheie, ambele de argint, şi purtând pe piept un scut tăiat, roşu şi albastru, încărcat cu un cap de bour de aur, cu o stea cu opt raze între coarne şi flancat jos în dextra de o roză heraldică, iar în senestra de o semilună conturnată.

Îndată ce Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent, la 3 septembrie 1991 s-a emis Decretul Preşedintelui Republicii Moldova (RM) nr. 190 „Cu privire la frontiera de stat a RM”, în care s-a stipulat că sectorul de Vest al frontierei trece sub jurisdicţia totală a RM, iar toate edificiile, armamentul, muniţiile si alte bunuri ale detaşamentului de grăniceri nr.22 „Nijnednestrovschii'’ au fost anunţate drept proprietate a RM şi au trecut sub jurisdicţia ei. Conform Hotărârii Guvernului RM, paza frontierei de stat a RM a fost încredinţată Ministerului Securităţii Naţionale al RM cu subordonarea întregului efectiv al subunităţilor Trupelor de Grăniceri ale URSS, dislocate pe teritoriul RM. Acesta a constituit primul pas pe calea creării Trupelor de Grăniceri ale Republicii Moldova. Ulterior, Preşedintele Republicii Moldova a emis la 10 iunie 1992 Decretul nr. 139 privind măsurile urgente de organizare a pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, în baza căruia au fost primite: sectorul frontierei de stat cu România cu lungimea de 683, 968 km, 413 semne de frontieră de la nr. 923 până la 1335 și 27 pichete de grăniceri care organizau 4 comenduiri. În conformitate cu Decretul nominalizat la 15 iunie 1992 prin Hotărârea Guvernului RM s-a declarat crearea Trupelor de Grăniceri ale R.M.. Potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova din 29 decembrie 2000 “Cu privire la Frontiera de stat a Republicii Moldova", începând cu iulie 2001, grănicerii moldoveni au primit sub pază sectorul moldo-ucrainean al frontierei de stat. Odată cu instalarea noilor pichete de grăniceri pe sectorul de frontieră moldo-urcainean a fost reformată şi structura organizatorică a Departamentului Trupelor de Grăniceri. S-au format 3 Detaşamente de grăniceri şi 9 comenduiri; Detaşamentul de grăniceri “Edineţ" cu comenduirile de grăniceri “Costeşti", “Briceni" şi “Otaci’; Detaşamentul de grăniceri "Ungheni" cu comenduirile “Ungheni", “Leova" şi Centrul de instruire; Detaşamentul de grăniceri “Cahul' cu comenduirile “Cahul”, “Vulcăneşti” şi „Basarabeasca”; comenduirea independentă “Ştefan-Vodă”.

Conform unei dispoziţii şi al unui plan de acţiuni semnat de Prim-ministrul RM la 9 ianuarie 2010 a demarat procesul de scoatere a sârmei ghimpate de la frontiera cu România. Astfel, până la sfârşitul lunii martie 2010 au fost scoşi 360 de kilometri de sârmă ghimpată. În dispoziţia semnată de premierul V.Filat se precizează că scoaterea sârmei ghimpate s-a făcut în „scopul aducerii situaţiei de la frontiera de stat a Republicii Moldova cu România în concordanţă cu prevederile cadrului legislativ naţional privind frontiera de stat, precum şi cu practicile europene în domeniu". În decembrie 2011 Cabinetul de Miniştri a aprobat un proiect de lege conform căruia de la 1 iulie 2012 Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova s-a transformat în Poliţia de Frontieră. Pe lângă atribuţiile Serviciului Grăniceri, noua instituţie a preluat și competenţe în domeniul combaterii criminalităţii transfrontalière, urmăririi penale, expertiza actelor de călătorie, etc.

Insignă - F.C.Zimbru 1947 (Fotbal club)

F.C. Zimbru Chișinău (Fotbal club) este un club de fotbal din Chișinău. Clubul a fost fondat în anul 1947, fiind unul din cele mai vechi cluburi din țară. Zimbru Chișinău este de 8 ori campion al Moldovei la fotbal, de 6 ori câștigator al Cupei Moldovei și a unei supercupe. Sus este postată o fotografie cu stadionul acestei echipe de fotbal.

Insignă - F.C.Zimbru Chișinău

În cursul istoriei clubul a fost cunoscut sub mai mai multe nume: Dinamo (1947 - 1949), Burevestnic (1950 – 1957), Moldova (1958 – 1965 și 1967 – 1971, Avântul (1966), și Nistru (1972 – 1990) Stadionul clubului se numește Zimbru și numără 10500 locuri pe scaune. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc ale clubului sunt galbenul și verdele.

Insigna - Congresul al XII-lea al Comsomolului din Moldova

Comsomol (Комсомол) este o abreviere silbaică a denumirii în limba rusă a organizației de tineret al Partidului Comunist al URSS - "Uniunea Tineretului Comunist" - Kоммунистический Союз Молодёжи.

Insigna - Comsomolist

Organizația a fost fondată pe data de 29 octombrie 1918. Până în anul 1922 numele oficial a fost "Uniunea Tineretului Comunist Leninist din întreaga Uniune". Comsomolul a fost organizația de tineret a PCUS, cei mai tineri membri având 14 ani, limita superioară de vârstă fiind 28 de ani, cu excepția funcționarilor organizației care puteau fi mai în vârstă. Copii de până la 14 ani erau înscriși în organizațiile de pionieri.

Vladimir Ilici Lenin, nume real Ulianov, a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic. A fost primul premier al U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) și a trăit în perioada anilor 1870 - 1924.

______________ooOoo______________

INSEMENE MILITARE STRĂINE