Epaminonda's Blog.....: NEUWIED

Mai jos am postat şi alte fotografii cu vederi generale

şi monumente de arhitectură specifice culturii germane

din localitatea germană NEUWIED, districtul rural NEUWIED,

landul RENANIA - PALATINAT precum şi o medalie,

o insignă şi două monede locale din perioade diferite.

Banca RHIN

FRIEDRICHSTRASSE

Gara

Beserica MATHIAS

Palatul LANDGERICHT

Palatul AUGUSTE VICTORIA

Faleza pe RHIN

Vederi generale

Palatul WIEDSCHES

Podul REIFFEISEN de peste RHIN

Biserica evanghelică

Castelul ENGERS

Clubul de golf

Hotelul GARNI

Turnul PEGEL

Poarta castelului

Trimitere poştală

Monedă - 0,25 stuber 1752

Monedă - 10 pfenning 1917

Insignă - vânătoare

Medalie aniversară

***

SFATURILE COPACULUI

ADRESATE OMULUI

Tinde spre înălţimi, bucurându-te de ceea ce faci acum! Tot timpul vei mai avea ce să înveţi şi ce să realizezi pentru a ajunge mai mare, mai puternic, mai frumos.
Compară-te cu tine însuţi! Nu contează că unii copaci au frunzele roşii, anumiţi oameni preferându-i. Eu sunt un alt soi, însă în anul acesta am cele mai frumoase frunze de până acum, de un verde crud.
Lasă-te îmbrăţişat! Aşa poţi primi o bucăţică de energie şi iubire, dăruind în schimb acelaşi lucru sau orice îţi doreşti.

___________xxx___________

CÂTEVA INSIGNE

ŞI MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Festivalul naţional "Cântarea României" - Locul I

Festivalul naţional "Cântarea României" - Locul II

Festivalul naţional "Cântarea României" - Locul III

Festivalul național "Cântarea României" a fost un ansamblu de manifestări culturale din perioada regimului comunist, organizate sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost inaugurat în anul 1976, după primul Congres al culturii și educației socialiste din 2 - 4 iunie, același an. Denumirea a fost inspirată de eseul omonim „Cântarea României”, al lui Alecu Russo. Cântarea României era definită ca un „festival al educației și culturii socialiste…, amplă manifestare educativă, politico-ideologică, cultural artistică de creație și interpretare, menită să îmbogățească și să diversifice viața spirituală a țării, să sporească aportul geniului creator al poporului român la patrimoniul cultural național și universal.” Implicația directă era că orice creație artistică, dar și tehnică, orice manifestare culturală, spectacol de amatori sau folcloric, reprezentație teatrală, etc. trebuiau să obțină aprobarea „activiștilor” responsabili cu Cântarea României, prezenți în fiecare întreprindere și în fiecare sat. Motivul real al înființării festivalului a fost promovarea artiștilor „populari” și înlocuirea artei culte cu arta populară, singura care, în viziunea conducătorului, ar fi trebuit sprijinită. Sus am postat un steag cu logo-ul Festivalului naţional "Cântarea României".

Insignă - Comandant instructor (pionieri)

Organizația Pionierilor a fost o organizație comunistă a copiilor români de vârstă școlară (8-14ani). Era precedată de apartenența la organizația Şoimilor Patriei și succedată de apartenența la Uniunea Tineretului Comunist. La sfârșitul celui de al doilea război mondial ia naștere organizația „Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista „Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER - Uniunea Asociațiilor de Elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giuleşti (pe-atunci Palatul Cultural Gh. Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier. În perioada 1949-1966 mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist. CC al PCR va adopta, la plenara din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu Consiliul Național al organizației). În luna noiembrie a aceluiași an, a avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România”. În 1984, la aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2.695.000 membri. În Statutul Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România era foarte clar stipulat faptul că este o organizație revoluționară de masă a copiilor, uniunea tuturor detașamentelor și unităților de pionieri din Republica Socialistă România, care îi ajută pe pionieri să cunoască și să înțeleagă politica Partidului Comunist Român, îi mobilizează să participe, după puterile lor, la înfăptuirea acesteia. "Organizația Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în construcția socialismului." Intrarea în cadrul organizației se făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor.” Imnul (neoficial al) organizației era "Am cravata mea, sînt pionier". În orașele mari s-au constituit case ale pionierilor. La București Palatul Cotroceni a fost Palat al Pionierilor în perioada 1949-1976, iar în 1985 a fost inaugurată noua clădire a Palatului Pionierilor (astazi Palatul Naţional al Copiilor). Organizația Pionierilor acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament fruntaș” și „Grupă fruntașă”.

Deasupra poţi vedea ecuson, şnur, trese, cravată, centură, uniformă şi steaguri pioniereşti.

Insignă - concursul pe meserii al elevilor

_______________ooOoo_________________

PERSONALITĂŢI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

10 leva 1951- Bulgaria

Gheorghi Dimitrov a fost un politican comunist bulgar care a trăit în perioada anilor 1882 - 1949 şi care îndeplinit funcţia de Prim ministru al guvernului bulgar între anii 1945 - 1949.