Epaminonda's Blog.....: INFO NUMIS MONDO

1. Autoritatea bancară naţională a Republicii Moldova a emis o bancotă jubiliră (cea de deasupra) de 200 de lei pentru celebra trecerea a 20 de ani de la obţinerea independenţei de stat , prin destrămarea URSS (Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste).

Bancnota este aproape identică cu cea aflată deja în circulaţie (cea de jos) emisă în anul 1992. Pe aversul ambelor bancnote este reprezentat chipul lui Ştefan cel Mare, iar pe revers este reprezentată Clădirea Primăriei din capitala Chişinău.

Pe cea nouă apare în plus chipul domnitorului Ştefan, în filigran, pe ambele feţe, şi înscrisul "20 de ani", la partea de jos, pe centrul aversului.

Ștefan al III- lea, supranumit Ștefan cel Mare a fost un domnitor al Moldovei, care s-a născut în anul 1433 la Borzeşti şi a decedat la 2 iulie 1504 la Suceava. Alexandru cel Bun a avut mai mulţi fii şi nepoţi, iarŞtefan cel Mare este nepot de fiu al lui Alexandru cel Bun. Însă, după obiceiul ca marii boieri să aleagă succesorul la tron între fiii şi nepoţii fostului voievod, a fost uns Ştefan domn, punându-se capăt unei perioade de lupte interne. Iar Ştefan cel Mare nu era nici măcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, şi prin urmare i-afost mai greu să acceadă la tron. Totuşi avea calităţi excepţionale, nu numai de vitejie, dar şi de chibzuinţă şi de organizare, şi, spre fericirea Moldovei, în general a românimii, a avut o domnie lungă de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie înainte de cea a regelui Carol I în veacurile noastre. Se urcă pe tron în 1457, deci la un an după Vlad Ţepeş în Muntenia, şi domneşte până în 1504. Moşteneşte o ţară în plină organizare, dar care din punct de vedere economic începea să se dezvolte mai cu seamă datorită împrejurării că reprezenta o regiune de tranzit între Europa centrală, Polonia şi porturile de la Marea Neagră. Iar faptul că Moldova avea două porturi importante, Chilia şi Cetatea Albă, îi aducea o substanţială sursă de venituri, prin vămi. Chilia — după cum am spus — fusese a domnilor munteni, în înţelegere cu regii unguri. Ştefan cel Mare e cel care o cucereşte de la munteni, atrăgându-şi prin aceasta duşmănia lui Matei Corvin. Ştefan cel Mare este, pentru mica lui ţară, un voievod bogat prin vămile pe care le ia de pe urma comerţului internaţional. Vom vedea şi tragedia care va decurge din pierderea, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, a acestor două cetăţi, Chilia şi Cetatea Albă. Se tot spune că Ştefan cel Mare s-a bătut mereu cu turcii. Nu e chiar adevărat. S-a bătut împotriva tuturor celor care voiau să-i ştirbească relativa independenţă. Astfel s-a bătut şi cu Matei Corvin care, supărat că Ştefan luase Chilia de la munteni şi unguri, a venit să-l silească să redevină vasal al regelui Ungariei, îl bate pe Matei Corvin la Baia, şi-l sileşte să treacă îndărăt Carpaţii. Mai târziu va avea să lupte şi împotriva polonezilor. Dar, bineînţeles, ce a rămas mai viu în memoria populară au fost luptele sale cu turcii, în special în 1475, când Moldova este invadată de o mare armată otomană condusă de Soliman paşa, cel mai mare general al turcilor. Nu uitaţi că suntem sub domnia lui Mahomed (sau, în turcă, Mehmet) al II-lea care a cucerit Constantinopolul, deci momentul de maximă putere pe care o atinge Imperiul Otoman. Iar mica armată a lui Ştefan cel Mare învinge armata turcă la Vaslui. Faima lui Ştefan trece peste graniţe; cronicarul polonez Dlugosz spune că este cel mai mare domnitor din toată Europa, iar Papa îl proclamă „Athleta Christi”, adică „Atletul lui Cristos”. Din păcate, turcii, furioşi din pricina acestei înfrângeri, revin după un an cu însuşi Mehmet al II-lea în fruntea lor. În plus, îi îndeamnă pe tătarii din Crimeea şi din actuala Ucraină să atace Moldova de la răsărit. De data asta, pentru a se putea apăra împotriva năvalei tătarilor, mai toţi răzeşii din actuala Basarabie părăsesc armata lui Ştefan cel Mare pentru a se duce să-şi apere vetrele. Ştefan cel Mare rămâne cu mica lui armată formată aproape numai din boieri, slujitorii lui, şi din câteva cete din oraşe. Este învins la Războieni, în 1476. Totuşi, se retrage mai la nord, iar Mehmet al II-lea nu reuşeşte să cucerească cele două puternice cetăţi, din care mai puteţi vedea şi astăzi ruine, la Suceava şi la Cetatea Neamţului. După ce a pârjolit ţara, pentru ca turcii să nu se mai poată aproviziona, Ştefan cel Mare rămâne voievod al Moldovei, iar Mehmet al II-lea se retrage. După această aventură — ca să zic aşa —, Ştefan cel Mare îşi dă seama că trebuie să se înţeleagă cu turcii, dar, din păcate, lucrurile se înrăutăţesc, căci câţiva ani mai târziu, în 1484, o nouă campanie a lui Baiazid al II-lea are drept scop, de data aceasta, cucerirea celor două porturi despre care am vorbit, Chilia şi Cetatea Albă. Şi cele două cetăţi cad, probabil printr-o trădare a genovezilor care erau înăuntru şi care şi-au dat seama că nu se mai putea lupta împotriva Imperiului Otoman, nefiind suficient de bine ocrotiţi de un mic voievod creştin. Pierderea, prin trădare, a Chiliei şi a Cetăţii Albe a reprezentat o catastrofă pentru dezvoltarea ulterioară a Moldovei. Au început să sărăcească oraşele mari, şi Moldova nu s-a mai putut dezvolta cum s-a dezvoltat Transilvania, cu cetăţi, cu târgoveţi bogaţi, cu comerţ de tranzit etc. Anul 1484 reprezintă un moment, economic şi politic, crucial pentru dezvoltarea ţărilor române. Ştefan cel Mare rămâne pe tron până la bătrâneţe. Se mai bate cu regele Poloniei, iar legenda Dumbrăvii Roşii povesteşte că, în urma luptelor, au murit atâţia polonezi din şleahtă, încât se făcuse câmpia roşie, şi prizonierii au fost puşi să are trăgând ei înşişi plugurile. Aceste întâmplări se pare că sunt adevărate. Deci chiar pe vremea lui Ştefan cel Mare, domnul şi dregătorii din sfatul lui îşi spun că nu sunt ajutaţi cu adevărat de regii creştini, turcul e departe, promite ocrotire împotriva altor duşmani, nu vine să construiască moschei la noi în ţară, ne lasă să fim autonomi, adică să avem regimul nostru, cu boierimea noastră, cu bisericile noastre — şi-atunci ne înţelegem cu turcul, plătindu-i doar un tribut pe an. La început acest tribut a fost uşor, şi în Muntenia şi în Moldova, dar foarte curând tributul a crescut, pe măsură ce turcii, opriţi în fructuoasele lor cuceriri, au avut mai mare nevoie de bani. Aici începe nenorocirea celor două principate. Prima jumătate a veacului al XVI-lea este într-adevăr perioada când Imperiul Otoman îşi atinge, cu o repeziciune uimitoare, întinderea maximă: în anii 1516-l517 otomanii au cucerit Siria şi Egiptul, apoi Arabia, iar sub Soliman zis Magnificul (1520-l566) turcii cuceriseră Ungaria, şi în Africa ajung până la graniţa Marocului. Cu vremea însă, aceste cuceriri, exploatate cu nemiluita, nu mai sunt „rentabile”, ci se transformă într-o povară. De aceea ţările române, cu pământul lor rodnic, cu mari turme de oi şi cirezi de bovine, au devenit indispensabile vistieriei împărăţiei, şi mai cu seamă aprovizionării capitalei Constantinopol. Ştefan cel Mare se zice că a clădit o biserică în fiecare an sau după fiecare izbândă, astfel încât s-au numărat 47 de biserici clădite de el. Între frumoasele mânăstiri din Bucovina câteva sunt ctitoria lui, însă majoritatea zugrăvelilor, picturilor exterioare aparţin unei epoci imediat următoare, când pe tronul Moldovei se află un fiu al său, Petru Rareş.(Sursa - Net - Horia Dumitru Oprea)

Clădirea Primăriei din Chişinău, fosta Dumă orăşenească este un important monument de arhitectură şi istorie. La sfârşitul secolului al XIX-lea primarul oraşului, K. Schmidt a înaintat iniţiativa construcţiei unui sediu nou pentru Duma orăşenească, pe locul ocupat de depoul de pompieri. Proiectarea a fost încredinţată arhitectului oraşului de atunci, Mitrofan Elladi. În ajutorul său a fost invitat A. I. Bernardazzi. Arhitectura clădirii este inspirată din arhitectura renaşterii italiene. Construcţia sediului Dumei a fost terminată în 1902. În timpul celui de al doilea război mondial, clădirea a fost deteriorată puternic, fiind reconstruită în anii postbelici după fotografiile clădirii, responsabil fiind arhitectul oraşului din acest timp R. Kurtz.

2. Continui să îţi prezint aici alte monede euro test, probă sau de încercare emise de către statul european Franţa.

Prin această monedă s-a dorit celebrarea renumitului monument parizian - Turnul Eiffel.

Turnul Eiffel este o construcție faimoasă din oțel din capitala franceză, Paris, măsurând 324 m înălțime. Turnul a devenit simbolul Franței cel mai răspândit la nivel mondial. A fost conceput de către Emile Nouquier, Maurice Koechlin şi Stephen Sauvestre, angajaţi ai societăţii Eiffel și Co. Gustave Eiffel, inițial reticent cu privire la proiect, a devenit ulterior un mare susținător al său și a cumpărat brevetul. Turnul, care poartă numele său, este una dintre principalele destinații turistice ale Parisului și lumii, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Structura a fost construită între anii 1887-1889. Aceasta urma să servească drept arc de intrare la Expoziția Universală (1889), un târg mondial ce sărbătorea centenarul Revoluţiei francize. A fost inaugurat la 31 martie 1889 și deschis pentru public la 6 mai. 300 de muncitori au unit 18038 de piese de oțel, folosind două milioane şi jumătate de nituri. Luând în considerare standardele de siguranță din acel moment, este remarcabil faptul că un singur muncitor a murit la construcția turnului, și anume în timpul instalării. Întreținerea turnului include utilizarea a 50 de tone de vopsea maro închis, la fiecare 7 ani. La început, Eiffel a primit permisiunea de a lăsa monumentul în viață timp de 20 de ani, dar ținând cont că oferea o serie de beneficii în domeniul comunicațiilor, s-a renunțat la demontarea sa. Turnul are 3 nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Clădirea, unde lucrează 500 de persoane, este deschisă publicului pe tot parcursul anului. Turnul Eiffel este înscris ca monument istoric din data de 24 iunie 1964 și face parte din patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, împreună cu alte monumente pariziene.

Contribuţia României la realizarea Turnului Eifel;

Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de către inginerul Gheorghe Panculescu. Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata Bucuresti-Predeal. In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice.

Astfel, datorita metodei sale de montare a sinei pe traverse, Panculescu a reusit sa termine lucrarea concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani. Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel. Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane. Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate. In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti.

Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia Universala din 1889. Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Cunoscut in Franta, anonim in Romania profesorul Eugen Stanescu de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Ploieşti s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit episod. A fost special in Franta pentru a studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului luminii. Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti-Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta decit in tara unde s-a nascut. Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie: "Made in Resita - Romania" (Sursa – Net – România pozitivă; Formula As – Nr. 926 – 2010)

Alexandre Gustave Eiffel (1832 - 1923) a fost un inginer francez, cunoscut în special pentru realizarea turnului parizan care îi cinsteşte numele.

În România Eiffel a realizat Podul de peste Prut, de la Ungheni, inaugurat 14 martie 1877, care leagă România de Republica Moldova precum şi Hala centrală din Iaşi, demolată la începutul anilor ‘60.

Prin această monedă s-a dorit celebrarea monumentului parizian - Arcul de Triumf.

Arcul de Triumf este un monument situat în capitala franceză, Paris, în Place de l’Etoile, la extremitatea vestică a bulevardului Champs-Elysees, la intersecția cu marile bulevarde Grande Armee şi Wagram. Comandat de către Napoleon Bonaparte în anul 1806, a fost inaugurat în anul 1836. Inspirat de arhitectura romană și înalt de cincizeci de metri, poartă patru statui, câte una pe fiecare stâlp; Triumful din 1810, Rezistența, Pacea şi Marseieza. Pe zidurile interioare sunt înscriși cei 558 de generali ai Imperiului. Numele celor care au murit în luptă sunt subliniate. Arcul face parte acum dintre monumentele naționale franceze cu o mare însemnătate istorică. La picioarele sale se află Mormântul Soldatului Necunoscut din Primul Război Mondial; sistemul care alimentează flacăra care îl comemorează a fost pentru prima dată folosit aici. Soldatul este sărbătorit anual, în data de 11 noiembrie, ziua armistițiului semnat între Franţa şi Germania în anul 1918.

Prin această monedă s-a dorit celebrarea personalităţii lui Robert Schuman.

Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman (1886 - 1963) a fost un jurist şi mare om politic şi de stat francez. Este considerat drept unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene. În mai multe rânduri a fost ministru, inclusiv ministru al Afacerilor Externe, apoi, în două rânduri, președinte al Consiliului de Miniștri al Franței, Robert Schuman a exercitat și funcția de Preşedinte al Parlamentului European, în periaoda anilor 1958 – 1960.

Prin această monedă s-a dorit marcarea trecerii a 10 ani de la introducerea monedei comune (euro) în Europa.

3. Autoritatea bancară naţională a statului nord-african, Tunisia, a emis o nouă bancnotă de 10 dinari (cea de sus).

Pe aversul noii bancnote este reprezentat chipul lui Aboul El Kacem Chebb, iar pe revers arcadele Şcolii Medesa Bacchia din Tunis. Aboul El Kacem Chebb este poetul naţional tunisian, care a trăit în perioada anilor 1909 - 1934.

Dedesubt este prezentată vechea bancnotă de 10 dinari din anul 2005.

Pe aversul bancnotei este prezentată Moscheea El Abidine din Tunis şi Prinţesa feniciană legendară Elisa (Didona) intemeietoarea orasului Carthage, iar pe revers Ruinele cetăţii romane Dougga.

Didona este fondatoarea si prima regina a Cartaginei (oraşului Tunis de astăzi), după cum spune Vergiliu în opera sa Eneida. Prinţesa feniciană Didona este sora lui Pygmalion, cel care i-a ucis soţul, pe Siharbas. Ea fuge împreună cu fratele său, luând şi averea soţului. Didona se va refugia în nordul Africii, unde localnicii îi oferă "tot atăta pământ cât poate cuprinde o piele de taur". Didona taie însă pielea în fâşii subţiri cu care înconjoară viitorul teritoriu al Cartaginei. Astfel, ea va întemeia cetatea Cartagina, a cărei regină devine. Didona se îndrăgosteşte de Eneas, eroul troian şi viitorul părinte al Romei. Atunci cănd este părăsită de către acesta, ea se sinucide.

Moscheea Malik ibn Anas, numită inițial El Abidine, situată în capitala tunisiană Tunis, deasupra oraşului Cartagina, a fost constrută între anii 2000 – 2003, de către arhitectul Ayad Sriha. Moscheea are o sala de rugaciune care poate găzdui 1000 de credincioși, o curte care acoperă 1500 metri pătraţi, o esplanadă de 2500 metri pătraţi și un minaret cu baza de 9 metri şi înalţimea şi 55 de metri

Dougga sau Thugga este un vechi oraş roman, întins pe 65 de hectare, în nordul Tunisiei. În anul 1997 a fost inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO, ca fiin cel mai bine conservat antic monument din Tunisia şi toată Africa de nord, în comparaţie cu Cartagina care a fost distrusă în nenumarate rânduri, în scurgerea timpului.

***

DOUĂ PILULE

DE UMOR ROMÂNESC

Ţăranii dintr-un sat din Ardeal se plâng primarului:

Domnule primar, de câteva săptămâni a aparut un om la noi în sat şi toate femeile sunt înnebunite după el.
Şi… nu aţi luat măsuri?
Ba da, dar oricum am măsura, tot a lui e mai mare!

Un ardelean şi un matematician în tren. După un timp trec pe lânga o stână. Ardeleanul numără;

1,2,3,4,5,...425 de oi.

Se uită şi matematicianul, scoate un pix şi o foaie, calculează... nimic. După o oră mai trec pe lângă o stână. Ardeleanul numără rapid;

1,2,3,4,5,6,...281 de oi.

Matematicianul scoate notebook-ul calculează, dar nimic. După înca câteva ore trec pe lângă altă stână. Ardeleanul imediat;

1,2,3,4,5,...892 de oi.

Matematicianul scoate mobilul, sună un prieten, se conectează la internet, caută, dă mail-uri, şi… tot nimic.

Domnule, nu vă supăraţi, dar eu sunt matematician, membru al Academiei, cu diplome multe, şi nu am putut afla. Cum faceţi?
No, d-apăi simplu, domnul meu, numeri picioarele şi împarţi la patru.

___________xxx___________

CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEŞTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă sportivă - F.C. Ripensia - Timişoara

Fotbal Club Ripensia este un club de fotbal din Timişoara, care evoluează în prezent în Liga a V-a. Ripensia este primul club de fotbal cu statut profesionist din România. Echipa a fost înființată în noiembrie 1928 și a dispărut în anul 1948. Ripensia Timișoara a fost înființată de Dr. Cornel Lazăr, unul dintre cei mai faimoși promotori ai fotbalului bănpţean și care fost președinte al unei alte echipe legendare din România, Chinezul Timişoara. Din cauza statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în campionatul național până în 1932. Prima participare, în sezonul 1932-1933, a adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor 1934-1935, 1935-1936 și 1937-1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale României în anii 1934 și 1936. Sus am postat logo-ul Clubului de fotbal FC Ripensia Timişoara.

Insignă comunistă - Educatoare evidenţiată

Pe această insignă se disting simbolurile comuniste; cartea educaţiei, culorile steagului naţional, laurii victoriei şi făclia cunoaşterii.

Insignă sportivă -Federaţia română de oină

Oina (sau hoina) este un joc sportiv tradițional românesc practicat continuu cel puțin din secolul al XIV-lea conform cronicilor și hrisoavelor timpului, fiind menționat prima dată documentar la anul 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Oina este un joc sportiv practicat în aer liber, pe un teren dreptunghiular, preferabil acoperit cu iarbă, între două echipe de câte 11 jucători. Jocul solicită calități sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mișcările de autoapărare față de loviturile mingii, precizie în aruncarea și lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Sus am postat logo-ul Federaţiei Române de Oină şi o carte poştală cu jocul de oină, din perioada comunistă a României.

Insignă sportivă - F.R.M.

(Federaţia Română de Motociclism)

Federaţia română de motociclism (FRM) este forul naţional sportiv românesc care doreşte să revigoreze un sport vechi românesc care în perioada regimului comunist a cunoscut o perioadă neagră şi care a început să devină ceea ce a fost, abia după Revoluţia din Decembrie 1989. Cine deţinea o motocicletă în regimul comunist era desigur un privilegiat al soartei. FRM este responsabilă de organizarea calendarului sportiv în motociclismul românesc. Sus am postat logo-ul Federaţiei Române de Motociclism.

Insignă sportivă - F.R.J.

(Federaţia Română de Judo)

Judoul este o artă marţială japoneză modernă. În anul 1882, pornind de la principiile tradiționalului jujutsu și păstrând tehnicile de aruncare și prize ale acestuia, profesorul Jigoro Kano și-a format propriul său stil, care a devenit cunoscut sub denumirea de Kano-ryu, iar mai târziu s-a numit Kodokan Judo. Principiile sale se bazează pe folosirea supleței în locul forței brute, fiind eliminate loviturile și unele luxări periculoase, cum ar fi luxarea degetelor. În judo se folosesc proiectări, secerări, fixări la sol, strangulări și luxări. Sus am postat logo-ul Federaţiei Române de Judo.

____________ooOoo_____________

PERSONALITĂŢI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII