Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 51

CELE MAI RECENTE

MONEDE JUBILIARE

ROMÂNEŞTI

În data de 1 iulie 2013 Banca Naţională a României a emis 3 monede jubiliare, cu valori diferite, dedicate aniversării a 140 de ani de Telecomunicaţii militare. Pe aversul acestora se prezintă imaginea unor militari transmisionişti din Primul Război Mondial realizând legături telefonice, telegrafice şi radio pe un câmp de luptă - reproducere după o metopă de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală şi anul de emisiune „2013”. Reversul prezintă furgonul unui telegraf de campanie, reprodus după un desen din 1877 de Sava Henţia, un soldat transmisionist din Primul Război Mondial, reprodus după statuia de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţiile „1873” şi „140 DE ANI”, iar la exterior, inscripţia în arc de cerc „TELECOMUNICATII MILITARE”.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoarea nominala - 100 lei, metal – aur, puritatea 99,9%, greutatea – 6,452 grame, diametrul – 21 mm, marginea – zimţată, calitatea – proof, tiraj - 250 de exemplare.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoarea nominala - 5 lei, metal – argint, puritatea 92,5%, greutatea – 15,55 grame, diametrul – 30 mm, marginea – zimţată, calitatea – proof, tiraj - 250 de exemplare.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt; valoarea nominala – 1 leu, metal – tombac, puritatea 100%, greutatea – 23,5 grame, diametrul – 37 mm, marginea – zimţată, calitatea – proof, tiraj - 250 de exemplare.

***

DOUĂ EPIGRAME
DIN VIAŢĂ,

DE LA AUTORUL BLOGULUI

O POSIBILĂ EXPLICAŢIE

Ceea ce mă bagă-n draci

În ţara cu mulţi buimaci,

Condusă de un Păcălici,

E că se-nvârt şi mulţi ...Mitici!

CELOR DE LA PUTERE

(Etichetă dură)

Ei se jură că nu fură,

Și ades iau anafură.

Ca să nu mai fim netoți,

Le zicem direct …mari hoți.

_________xxx_________

CÂTEVA MEDALII

ŞI INSIGNE

DIN JUDEŢUL BRAŞOV

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Fiii satului Felmer - Braşov - România

775 - 1206 - 1981

Neolitic - Bronz - Hallstadt

Daci, romani, daco-romani, români

Cuptor de ars oale - sec. III-IV

Satul Felmer aparţine comunei Şoarş din judeţul Braşov, fiind situat în Podişul Hârtibaciului. Prima atestare documentară a satului este 6 septembrie 1206, într-un act de donație emis de către regele Andrei al II-lea al Ungariei către contele local Johannes Latinus. Sus am postat o fotografie cu ruinele Bisericii fortificate din Felmer, datată secolul al XIII-lea.

Insignă - 210 ani de la târnosirea Bisericii Sf. Arhangheli

Satulung - Săcele.

Biserica Sfinţii Arhangheli din Satulung, sau cum i se mai spune de către localnici “Biserica Veche”, este una dintre cele mai vechi biserici săcelene, fiind clădită pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe locul uneia mai vechi. Documentele atestă că la 1733, când s-a făcut o statistică a tuturor locuitorilor şi bisericilor, unite şi neunite (ortodoxe), Satulung număra vreo 800 de suflete ortodoxe, având trei preoţi şi o biserică de lemn, pe locul căreia s-a ridicat mai târziu altă biserică, de cărămidă. În bisericuţa aceea de lemn, ani de-a rândul, poate câteva sute de ani, s-au rugat mocanii şi au adus jertfă lui Dumnezeu pentru grija ce le-a purtat-o atât lor, cât şi turmelor. Pictura bisericii este în frescă, în stil bizantin, executată de zugravii “ Ioan Bărbuc şi Iosiv Bărbuc”. Pe icoanele mari de pe tâmplă apare numele Ion Boghiciu (mare negustor din Şcheiul Braşovului de la sfârşitul sec al XVIII-lea), şi anul 1803. Ele sunt originale. Pictura bisericii din interior a fost restaurată de pictorul Ioan Dobre între anii 1994-1999.

Insignă - Societatea numismatică română - 1903

Secţia Braşov * 1978 - 2008

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România."

Insigna - Al 3-lea Festival al tineretului

Regiunea Stalin (Braşov) - 1957

Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva clădiri frumoase din oraș.

Primăria Brașov și statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus

Biserica Sf.Nicolae

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva clădiri reprezentative pentru județul Braşov.