Epaminonda's Blog.....: NEUSTADT BEI COBURG

Mai jos am postat şi alte fotografii cu monumente arhitectonice specifice culturii germane din localitatea NEUSTADT BEI COBURG, landul BAVARIA, precum şi un ecuson local.

Castelul ROSENAU

Hotelul

Gimnaziul ARNOLD

Biserica evanghelică a ÎNVIERII

Biserica evanghelică SF.GHEORGHE

Vechea fabrică HAUSSER

Vedere generală

Arhitectură locală ...Atunci şi Acum

Ecuson local

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

Gheorghe Burduşel - Filiaşi

COABITARE

Caloriferul meu e tare

Iarna-mpreună o vom trece

Eu cu temperatură mare

Iar el „nemuritor şi rece”.

PLĂŢI RESTANTE

I-am dat unei dudui versate

Avansul, pentru-o noapte rară

Azi, o plătesc din nou, în rate,

Cu pensia... alimentară!

___________xxx____________

O INSIGNĂ, O PLACHETĂ

ŞI CĂTEVA
MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - 25 ani *1969 - 1994

A.N.D. (Administraţia Naţională a Drumurilor) - Bucureşti

D.R.D.P.(Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri )- Braşov

S.D.N. - (Secţia Drumuri Naţionale) - Sfântu Gheorghe

În teritoriu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, fostă Administraţia Naţională a Drumurilor are in subordine 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri şi anume DRDP Bucureşti, DRDP Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Iaşi, DRDP Constanţa , DRDP Braşov precum şi un centru de studii tehnice rutiere si informatica. Fiecare DRDP este compusă din mai multe secţii drumuri naţionale. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA este o companie de interes strategic naţional ce funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Aceasta are ca responsabilităţi administrarea, exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi de pe teritoriul României. Sus am postat logo-ul CNADNR.

Plachetă - Pelendava - Craiova - România

1750 - 500 - 1975

La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare. Localitatea atestată documentar, în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriană, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla. Vestigiile Pelendavei se gasesc și azi în Craiova, cartierul Mofleni. În pisania mănăstirii Coşuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatră și cărămidă din fundaţia castrului.

Deasupra am postat o coliţă filatelică emisă de către Poşta Română pentru celebrarea trecerii a 500 de ani de la atestarea documentară a municipiului Craiova.

Craiova (în germană Krajowa) este reședința județului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului recensamant din anul 2011 orașul avea o populație de 243765 de locuitori, fiind al șaselea oraș ca populație din România. Orașul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al râului Jiu, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc râul Jiu. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400 - 350 Î.E.N.. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 EN. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale Craiovei precum și două frumoase clădiri emblematice pentru arhitectura oltenească - Clădirile Primăriei și Muzeului de artă din Craiova.

Întreprinderea de avioane Craiova

M.I.C.M. - C.N.I.A.R. - IAR 99 - 1985

Primul zbor al avionului IAR 99

Avioane Craiova (fosta Întreprindere de avioane din Craiova) este una dintre întreprinderile aeronautice din România. Fabrica societății este amplasată la Gherceşti, lângă Craiova. Compania este constructorul principal al avioanelor IAR-93 şi IAR-99, vezi pozele de mai jos.

IAR - 93

IAR - 99

Epureni - Vaslui - 1980

Întâlnirea cu fii satului

Comuna Epureni este atestată documentar în martie 1493, într-un uric emis de Ştefan cel Mare către Cneaghina Dumitra. Situată în sud-estul judeţului Vaslui, pe drumul naţional 24 A, comuna Epureni numără în prezent 3016 locuitori cu cele 4 sate din compunere; Epureni - 892 locuitori, Bârlăleşti - 689 locuitori, Bursuci - 1011 locuitori şi Horga - 424 locuitori. Teritoriul comunei este de 6532 ha, din care 1575 ha paduri, 3300 ha teren agricol şi 365 ha păşuni. Sus am postat 2 fotografii cu Monumentul eroilor locali şi Sediul Primăriei Epureni.

Expoziţia filatelică omagială

"Olimpiada '76" - Montreal - Bucureşti

Comitetul Olimpic Român

Filiala A.F.R. Bucureşti

(Asociaţia Filateliştilor din România)

A XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat la Montreal, Quebec, Canada în perioada 17 iulie - 1 august 1976. Au participat 6028 sportivi din 92 state în 198 probe sportive din 21 de sporturi distincte. Sus am postat logo-ul jocurilor. Principala bază sportivă a fost Stadionul Olimpic din Montreal, vezi imaginea de mai jos.

Clasamentul pe medalii a fost următorul; locul 1 - URSS = 125 medalii (49 aur, 41 argint, 35 bronz), locul 2 - RDG = 90 medalii (40 aur, 25 argint, 25 bronz) şi locul 3 - SUA = 94 medalii (34 aur, 25 argint, 35 bronz). România s-a clasat pe locul 9 în clasamentul pe medalii și a obținut 27 de medalii dintre care 4 de aur, 9 de argint şi 14 de bronz.

Nadia Comăneci, gimnasta de 14 ani, a obținut șapte note de 10, pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale când nota 10 a fost acordată unui gimnast. Din cele 4 medalii de aur ale României, 3 au fost obținute de Nadia Comăneci.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român - COSR (denumit inițial Comitetul Olimpic Român - COR), fondat în anul 1914, este o unitate autonomă, nonprofit, cu personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice și ale statutului propriu. Organizația acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice din ţară, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice. Sus am postat logo-ul şi sediul COSR din Bucureşti.

_________ooOoo________

MARI PERSONALITĂŢI

PE BANCNOTELE LUMII

10 euro 2013 - România - fantezie

Prea Fericitul Părinte Daniel, pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, (născut 22 iulie 1951 în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș) este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu data de 30 septembrie 2007.