Epaminonda's Blog.....: PIACENZA

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din orașul italian PIACENZA, regiunea EMILIA

ROMAGNA, din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale

ilustrate, o insignă, un jeton și o medalie locale.

Biserica Sfântu Sisto

Biserica Sfântu Antonio

Catedrala

Castelul Montalbo

Piața Gării

Piața Domului

Strada 20 Septembrie

Muzeul civic (Palatul Farnese)

Monumentul Garibaldi

Palatul provincial al economiei corporative

Domul

Palatul Gotic

Piața Cavalli și Palatul Prefecturii

Castelul Paderna

Restaurantul Albergo Rangoni

Statuia lui Francesco Mochi

Bulevardul C. Battisti

Podul de fier

Trimiteri poștale

Insignă locală

Medalie locală

Jeton local

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINATAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

UN CAREU

DEFINIȚII - REZOLVAT

__________________xxx_________________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL ILFOV

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

F.C. Voluntari

F.C. Voluntari este un club profesionist de fotbal din Voluntari, județul Ilfov, ce evoluează în prezent în Liga a II-a. Clubul a fost fondat în 2010, în urma deciziei Consiliului Local de a dezvolta comunitatea prin intermediul fotbalului. Primul trofeu obținut de club a fost Cupa României în 2017 după ce au învins pe Astra Giurgiu în finala Cupei României la loviturile de departajare. În același sezon FC Voluntari a reușit să câștige și Super cupa României împotriva echipei FC Viitorul cu scorul de 1-0. Clubul își joacă meciurile de acasă pe Stadionul Anghel Iordănescu din localitate, având o capacitate de 4600 de locuri. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei sunt:

șort –alb, tricou și jambiere – bleumarin – în meciurile de acasă
tricou – crem, șort și jambiere negre – în meciurile din deplasare

Voluntari (în trecut - Cetatea Voluntărească) este un oraș din județul Ilfov, aflat în vecinătatea nord-estică a municipiului București, la ieșirea către Urziceni, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Orașul este situat între două cursuri de apă: Colentina și Pasărea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit și Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat și satul Voluntari, sub numele de Cetatea Voluntărească, pe care au fost împroprietăriți luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Până în 1936, satul Cetatea Voluntărească a aparținut comunei Colentina. În 1950, satele Voluntari și Pipera au fost incluse în raionul 1 Mai al orașului republican București, din care au făcut parte până în 1968. Atunci, ele, comasate într-un singur sat, cu numele de Voluntari, au alcătuit o comună suburbană a municipiului București. În 1981, comuna a trecut în Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În 2004, comuna Voluntari a fost declarată oraș. La recensământul din anul 2021 orașul număra 47366 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 42944 locuitori) dintre care: români – 70,94% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a orașului ilfovean Voluntari astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 66,18%, musulmani – 1,43% și restul – nedeclarată sau alt religii. Singurul obiectiv din orașul Voluntari inclus în lista monumentelor istorice din județ este Biserica Sfântu Ilie din localitatea Pipera, datând din secolul al XVIII-lea - monument de arhitectură.

Set 2 insigne - F.C.Clinceni

Club Sportiv LPS HD Clinceni - fost Academica Clinceni, cunoscut sub numele de Clinceni, este un club profesionist de fotbal din comuna Clinceni , județul Ilfov, care evoluează în Liga a III-a. Academica Clinceni a fost fondată la Buftea în 2005, în urma unei fuziuni între două cluburi, și s-a înscris direct în Divizia C. A promovat în Liga a II-a la sfârșitul sezonului 2007 – 2008, dar a participat în competiție doar un an după ce și-a vândut locul și a revenit în a treia divizie. După câțiva ani, Buftea a promovat din nou, dar după retragerea sprijinului financiar, clubul a trebuit să se mute de trei ori - prima dată în 2013, când a fost cumpărat de autoritățile din Clinceni, tot din județul Ilfov, un an mai târziu, când s-a mutat la Pitești și, în cele din urmă, când s-a întors la Clinceni și s-a stabilit cu numele actual în 2015. În 2017, Academica a început un parteneriat cu FCSB, împrumutând un număr de jucători de tineret din academia echipei din urmă și a obținut o promovare surprinzătoare în Liga I în 2019. Echipa reprezintă cea mai mică localitate care a participat vreodată în prima ligă românească, comuna din Clinceni având doar o populație de aproximativ 5.000 de persoane. Pe parcursul sezonului 2021 – 2022 al Ligii I, echipa se confruntă cu dificultăți financiare și este depunctată succesiv, totul concluzionându-se cu retrogradarea și intrarea ulterioară în faliment. Alte denumiri ale clubului au fost:

C.S. Buftea – 2005 - 2009
A.C.S. Buftea – 2009 – 2013
F.C. Clinceni – 2013 – 2014
Academica Argeș - 2014 – 2015
Academica Clinceni – 2015 – 2022
L.P.S.H.D. Clinceni – 2022 - prezent

Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei sunt:

complet albastru – pentru meciurile de acasă
complet alb - pentru meciurile în deplasare
complet negru – echipament rezervă

Clinceni (în trecut - Slobozia-Clinceni) este o comună din județul Ilfov. care include și satele: Olteni și Ordoreanu, aflată în sud-vestul județului, malurile râurilor Ciorogârla și Sabar. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ401A (Domnești - Bragadiru). La recensământul din anul 2021 comuna număra 9480 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6808 locuitori) dintre care: români – 87,09%, romi – 1,64% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a comunei ilfovene Clinceni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 85,64% și restul – nedeclarată sau alte religii. Apărută ca urmare a reorganizării administrative după apariția Legii comunale din 31 martie 1864, comuna Slobozia făcea parte din plasa Sabar a județului Ilfov și era formată din satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordorenu și Ciorogârlă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Slobozia-Clinceni, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov, și era formată din satele Clinceni, Olteni, Ordoreanu și Slobozia (reședința), totalizând 1981 de locuitori și 416 case. În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. În 1981, la o reorganizare administrativă a județelor din zonă, comuna Clinceni a fost transferată județului Giurgiu, până în 1985, când a trecut la Sectorul Agricol Ilfov, aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Trei obiective din comuna Clinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județ. Două sunt clasificate ca situri arheologice: punctul potecii Ciurari-Slobozia, pe malul drept al râului Ciorogârla și punctul Biserica lui Ramadam Paleologu precum și monumentul eroilor căzuți în primul război mondial, aflat în fața bisericii.

F.C.Snagov

Asociația Sportivă Voința Snagov, cunoscută în mod obișnuit ca Voința Snagov, a fost un club de fotbal profesionist cu sediul în Snagov, județul Ilfov. Fondat în 1997, inițial sub numele de Clubul Sportiv Snagov, clubul a jucat cinci sezoane în Divizia B, înainte de a fi desființat în 2012. Reînființat în 2013 sub numele de Voința Snagov, clubul a fost desființat din nou în 2016. De-a lungul vremii clubul a purtat următoarele denumiri:

C.S. Snagov 1997-2003
F.C. Snagov 2003-2012
A.S. Voința Snagov 2013-2016

Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei au fost: complet roșu (în meciurile de acasă) și complet alb (în meciurile din deplasare).

Snagov este o comună din județul Ilfov care inslude și satele: Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești și Vlădiceasa, fiind situată la 40 kilometri nord de capitala țării, București. Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București-Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. La recensământul din anul 2011 comuna număra 7272 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6041 locuitori) dintre care: români – 91,98% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei ilfovene Snagov astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,48% și restul – nedeclarată sau altă religie. Insula și malurile lacului Snagov sunt locuite din neolitic. Comunitățile care s-au dezvoltat în timp în jurul lacului sunt în prezent parte a comunelor Snagov, Gruiu, Ciolpani. Comunitatile din jurul lacului Snagov (viitoarele sate) au fost influențate de dezvoltarea centrului religios de pe insula Snagov – Mănăstirea Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Astfel, primele atestări documentare despre satele din zona Snagov aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-le la Târgoviște. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județului Ilfov. Nicolae Ceaușescu și anturajul său au folosit Snagovul ca reședința și stațiune. Peste 50 de șefi de stat, prim-miniștri, politicieni de top din peste 40 de state s-au plimbat pe lacul Snagov cu vaporașul de lux "Snagov 1" (astăzi numită "Leader"). La Snagov au fost produse și peste 250 de filme de către Castel Film România și alte case de producție. În Colecțiile Muzeale Snagov sunt prezentate circa 130 de personalități legate de Snagov. Atracțiile turistice ale acestei comune sunt:

Ansamblul fostei Mănăstiri Snagov
Palatul Snagov
Colecțiile muzeale - Snagov
Șase situri arheologice: sudul pădurii Scroviștea lângă Tâncăbești, altul chiar în Tâncăbești și încă patru la Vlădiceasa
Rezervații naturale: Lacul Snagov (100 – 150 ha) și Pădurea Snagov (10 ha)
Biserica “Sfântu Nicolae” din Ciofliceni – sec. 19
Biserica “Sfântu Nicolae” din Ghermănești – datată 1790
Hanul Tâncăbești – sec.19

C.S.Otopeni

C.S. Otopeni a fost o echipă de fotbal din orașul Otopeni, județul Ilfov. Înființat în 2001, clubul a evoluat după 2008 în Liga a II-a, având și un sezon în Liga I. După retrogradare, a mai rezistat doar câțiva ani în Liga a II-a, și s-a desființat în 2013 din cauza datoriilor. Toamna anului 2003, a consemnat o performanță notabilă a fotbalului din orașul Otopeni, obținându-se cea mai mare realizare din scurta istorie a clubului: calificarea în "optimile de finală" ale Cupei României. După ce a reușit să elimine din competiție echipe mult mai valoroase (Sportul Studențesc și Farul Constanța) a fost învinsă de campioana României-Dinamo București cu scorul de 5-1, echipa având o evoluție apreciată și aplaudată la scenă deschisă de spectatori. În 2008, echipa de la marginea Bucureștiului a reușit cea mai mare performanță din istoria clubului, și anume promovarea în Liga I. Deoarece stadionul din Otopeni nu întrunește condițiile de licențiere pentru Liga 1, echipa a jucat în sezonul 2008-2009 pe stadionul Astra din Ploiești. Echipamentul de joc al echipei era colorat tradițional în alb-albastru.

Otopeni este un oraș în județul Ilfov care include și satul Odăile, aflat
în vecinătatea nordică a municipiului București, la ieșirea către Ploiești, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Cele mai vechi așezări omenești descoperite în regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea aeroportului s-au identificat fragmente de ceramică veche și alte obiecte care au aparținut unei importante asezări omenești existentă înca din prima perioadă a epoca fierului. Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu — voievodul Țării Românești - dăruiește mănăstirii Sfânta Troiță jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. În 1925 comuna Otopeni, era arondată plășii Băneasa, având 1938 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al orașului regional București, până în 1968. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul. Comuna Otopeni a fost declarată oraș în 2000. La recensământul din anul 2021 orașul număra 21750 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011) dintre care: români – 79,41% și restul necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a orașului ilfovean Otopeni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 73,71%, romano catolici – 1,04% și restul – nedeclarată sau alte religii. În orașul Otopeni se află:

Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie “Ana Aslan”
Aeroportul Internațional Henri Coandă
Sediul social TAROM
Sediul social Țiriac Air
Centrul Cultural Ion Manu

Easy, Fun, Safe Izvorani - Trisport.ro - Winter Tri

Produsul de mai sus este o medalie aparte realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits, ce se conferă participanților și/ sau câștigătorilor competiției Easy Fun Safe din localitatea ilfoveană Izvorani – Complexul Olimpic Sidney 2000. Înscrierea se realizează în urma achitării unei taxe de participare Se organizează probe speciale și diferite pentru adulți și copii cu vârsta mai mare de 14 ani, după cum urmează: triatlon individual și triatlon ștafetă. Concurenții trebuie să parcurgă următoarele distanțe: alergare – 5 km, ciclism – 15 km și înot – 500 m (probele sunt prevăzute la ambele categorii de triatlon). Izvorani este un sat al comunei Ciolpani din județul Ilfov, care numără aproximativ 732 locuitori.

Ciolpani (în trecut - Țigănești) este o comună din județul Ilfov, care include și satele: Izvorani, Lupăria și Piscu, aflată află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Prahova, pe malul drept al Ialomița. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1 (București – Ploiești). La recensământul din anul 2021 comuna număra 4830 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 4811 locuitori) dintre care: români – 81,61% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a comunei ilfovene Ciolpani astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 79,73% și restul – nedeclarată sau alte religii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Țigănești, și era arondată plășii Snagov din județul Ilfov. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de locuitori și făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați al regiunii București și apoi (după 1960) din raionul Buftea al aceleiași regiuni. În 1968, comuna și-a luat numele de Ciolpani (de la satul de reședință) și a fost inclus în județul Ilfov, satul Țigănești fiind desființat și inclus în satul Ciolpani. În 1981, comuna a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Șapte obiective din comuna Ciolpani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județ, toate ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — patru la Ciolpani, (din care două în zona fostului sat Țigănești) și unul la Izvorani. Celelalte două sunt Mănăstirea Țigănești datând din secolul al XVIII-lea, și biserica „Adormirea Precistei” din satul Ciolpani.

Jeton - B.S. Cantina fabricilor sat Buftea - 50

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Produsul de mai sus are valoarea de 50 (nu este precizat dacă sunt bani sau lei) și fost realizat la comanda proprietarului B.S, a Cantinei fabricilor din Buftea. Nu există informații precise despre acest B.S., cantina sa și modul de folosire la jetonului dar se poate presupune că era folosit ca mijloc de garantare a veselei ori tacâmurilor folosite de clienți. În momentul în care un client comanda ceva de mâncat sau băut el achita în plus suma de 50 (bani - lei)ca garanție pentru vesela (tacâmurile) primite. După ce servea el își preda la casă toate tacâmurile sau vesela folosită, reprimindu-și banii. Se manifesta astfel o mai mare grijă față de veselă (tacâmuri), aceste obiecte nemaifiind lăsate pe oriunde, sparte sau sustrase.

Buftea este un oraș satelit al capitalei, situat în județul Ilfov, care mai include și satul Buciumeni. Localitatea Buftea se află în câmpia Vlăsiei, în lunca râului Colentina, la 20 kilometri nord de București. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN1A care leagă între ele orașele Ploiești și București. Localitatea a primit statutul de oraș în anul 1968, fiind singurul oraș din fostul sector agricol Ilfov și cel mai vechi oraș din actualul județ Ilfov. Localitatea Buftea este atestată documentar pentru prima dată la 20 iulie 1752. Datorită Prințului Barbu Știrbei, aici s-a realizat Fabrica de Conserve (1903), Fabrica de Vată (1900), Școala profesională (1902), Liceul (1924), Biserica Sfânta Varvara (1934), Ateneu Popular (1934) și Biblioteca Populară (1924). La recensământul din anul 2011 orașul număra 22178 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 88,84%, romi – 6,81% și restul – necunoscută sau altă etnie. Structura confesională actuală a populației orașului se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 93,64% și restul – nedeclarată sau altă religie. Pe malul lacului Buftea se află Studiourile cinematografice Buftea, la care s-au produs de-a lungul timpului mai multe filme românești, și care acum este în proprietatea trustului Media PRO. În Buftea se află ansamblul fostului palat Știrbei, datând de la jumătatea secolului al XIX-lea, monument istoric de arhitectură de interes național. El cuprinde palatul propriu-zis, capela, parcul, turnul de apă și pavilionul de poartă. Palatul a reprezentat locul de reședință al lui Barbu Știrbei, fost domnitor al Țării Românești. În oraș sunt și alte obiective turistice de interes major.

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov înainte de anul 1997) este un județ din România, care înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo, deși orașul însuși nu face parte din teritoriul administrat de județ. Ca subunități administrative județul are 8 orașe - Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Buftea, Bragadiru, Chitila, Otopeni, Popești-Leordeni și 32 de comune. Județul se întinde pe o suprafață de de 1583 kilometri pătrați și numără aproximativ 365000 de locuitori. Sus admiri harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Ilfov, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Ilfov, dar și alte locuri de vizitat pe aceste meleaguri.