Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO GERMANE DE COLECȚIE

1. Moneda de mai jos comemorează personalitatea lui Konrad Zuse.

În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc liniar continuu, este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană, iar periferic circular pe părțile stângă și dreaptă sunt dispuse grupuri de câte șase stele, fiecare având câte cinci colțuri. Sub pajură este aplicată inscripția: “2010 10 EURO” – anul emiterii și valoarea monedei și mai jos este marcată litera G – simbolul monetărie germane care a realizat moneda. Periferic circular la partea superioară și inferioară este aplicată inscripția: ”BUNDESREPUBLIK” – sus “DEUTSCHLAND” – jos – numele țării în limba germană. În câmpul central al reversului monedei și tot în interiorul unui cerc liniar continuu, este marcat un pătrat în interiorul căruia este redat bustul lui Konrad Zuse privind spre dreapta sa, și peste chipul său sunt aplicate mai multe cifre de unu și zero. Deasupra pătratului este aplicată o bandă perforată de calculator, dedesubt este aplicat înscrisul: “KONRAD ZUSE” (numele personajului) și mai jos anii săi de viață: “1910 - 1995”. În stânga și dreapta pătratului sunt marcate numele mai multor mașini de clacul inventate de către acest personaj (sub forma Z și un număr). Moneda are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 10 iunie 2010
valoarea – 10 euro
forma – rotundă
diametrul – 32,5 milimetri
greutatea – 18 grame
metal compoziție – argint
titlu - 99,9 %
calitate - proof și UNC
simbolul monetăriei – G
tiraje – 1,706 milioane UNC și 200000 proof.

Konrad Zuse a fost un inginer, inventator, pionier al informaticii și antreprenor german, care s-a născuta la data de 22 iunie 1910 și a decedat la data de 18 decembrie 1995. Cea mai mare realizare a sa a fost primul calculator funcțional programabil și Turing-complet Z3, care a fost pus în funcțiune în mai 1941. Mașina de calcul S2 a lui Zuse este considerată a fi primul calculator controlat de proces. În 1946 el a proiectat un limbaj de programare de nivel înalt, Plankalkul. Zuse a înființat una din primele sale afaceri în domeniul calculatoarelor la 1 aprilie 1941 (Zuse Ingenieurbüro und Apparatebau). Această companie a construit apoi mașina de calcul Z4. Prima influență documentată a activității sale asupra unei companii americane a fost interesul dat de IBM patentelor lui în anul 1946. La început pentru o vreme, a lucrat la compania Ford, folosindu-și talentul artistic pentru compunerea de reclame. A lucrat apoi ca inginer proiectant la fabrica de avioane Henschel din Berlin. Acolo, munca sa implica efectuarea manuală a unui volum mare de calcule de rutină, ceea ce el considera a fi extrem de plictisitor, și l-a condus la a se gândi la construirea unei mașini care să efectueze calculele. Lucrând în apartamentul părinților săi în 1936, prima sa încercare, denumită Z1 a fost un calculator mecanic cu unitate binară în virgulă mobilă, cu o programabilitate limitată, care își citea instrucțiunile de pe un film de 35 mm perforat. Între anii 1987 și 1989, Zuse a recreat Z1, proces care a costat 800.000 mărci germane, și a trebuit să fie asamblat de trei persoane. Finanțarea acestui proiect a fost furnizată de Siemens și de un consorțiu de cinci companii.

Activitatea lui Zuse a fost efectuată întru totul independent de alți oameni de știință și matematicieni ai zilelor sale. În 1940, guvernul german a început să-l finanțeze prin Aerodynamische Versuchsanstalt (AVA, Institutul de Cercetări în Aerodinamică), ce se ocupa cu producerea de bombe planoare. Zuse a construit mașinile de calcul S1 și S2, dispozitive dedicate pentru calculul corecțiilor aerodinamice ale aripilor bombelor zburătoare controlate prin radio. În totat el a proeictat și realizat 43 modele de mașini de calcul (Z1 – Z43)
2. Moneda de mai jos marchează trecerea a 200 de ani de la nașterea lui Franz Liszt.

În centrul câmpului aversului, în interiorul a două cercuri liniare continui, este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană, iar periferic circular sunt dispuse 12 stele, toate având câte cinci colțuri, întrerupte la partea de jos stânga de inscripția: “10 EURO” – valoarea monedei. Deasupra numărului 10, este marcată litera G – simbolul monetărie germane care a realizat moneda. Periferic circular între cele două cercuri liniare sunt aplicate inscripțiile: ”BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND”- numele țării în limba germană și anul emiterii monedei: “2010”. În câmpul central al reversului monedei și tot în interiorul două cercuri liniare continui, pe fundalul unor figuri geometrice neregulate este redat portretul lui Franz Liszt privind spre dreapta sa, sub portret fiind gravată iscălitura sa indescifrabilă. Între cele două cercuri periferice continui sunt aplicate inscripțiile: “200. GEBURTSTAG FRANZ LISZT – (200 ani d ela nașterea lui Franz Liszt) și: “1811 - 1886” (anii de viață ai personajului). Moneda are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 3 februarie 2011
valoarea – 10 euro
forma – rotundă
diametrul – 32,5 milimetri
greutatea – 18 grame
metal compoziție – argint
titlu - 99,9 %
calitate - proof și UNC
simbolul monetăriei – G
tiraje – 2,17 milioane UNC și 200000 proof.

Franz Liszt (născut la data de 22 octombrie 1811 în localitatea Raiding - în limba maghiară Doborjan, Imperiul austriac, astăzi Burgenland, Austria şi decedat în data de 31 iulie 1886 la Bayreuth, Bavaria), a fost un compozitor maghiar din Regatul Ungar, unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor. În perioada 2 noiembrie 1846 - 24 ianuarie 1847, celebrul artist Liszt, la vârsta de 35 de ani, în plină efervescenţă creatoare, a susţinut nu mai puţin de 19 concerte în săli de festivităţi şi palate din Timişoara, Lugoj, Arad, Sibiu, Cluj, Aiud, Bucureşti şi Iaşi. Publicul l-a aclamat îndelung şi l-a tratat ca pe un rege. Pianistul însuşi era uimit: „am fost atât de fantastic sărbătorit cum nu poate visa niciun artist”. După triumful celor trei concerte bucureştene, la sfârşitul primei decade a lunii ianuarie 1847, însoţit de Guido de Karácsony, Franz Liszt a luat drumul Moldovei şi a Iaşilor. Ajuns acolo, va fi găzduit în casa vistiernicului Alecu Balş, boier cu vederi liberale, loc unde tinerimea începuse a se aduna în fiecare lună, ca să petreacă seara în convorbiri şi critici literare. În această casă va avea Liszt ocazia să-i cunoască pe Gheorghe Asachi şi pe Costache Negri şi tot în acest loc va susţine el primul concert, la 18 ianuarie, celelalte două, din 21 şi 24 ianuarie – dată simbol – fiind susţinte în sala Teatrului Nou. În cursul primei sale reprezentaţii repertoriul abordat a fost cel obişnuit, în vreme ce repertoriul celorlalte două concerte a cuprins lucrările: Uvertura operei Wilhelm Tell, Invitaţia la vals, Fantezie pe motive din Somnanmbula, Serenadă, Regele ielelor, Galopul cromatic, elementul de noutate reprezentându-l piesa lui Alexandru Flechtenmacher, dirijorul orchestrei simfonice a Teatrului Naţional, Uvertura moldavă, piesă figurând în programul celei de a treia reprezentaţii. Comentariile revistei „Albina românească” sunt mai mult decât elogioase, autorul cronicilor muzicale, nimeni altul decât Gheorghe Asachi, prezentându-l pe Liszt drept „un meteor din cele mai briliante ce se înfăţoşează pe orizontul artistic şi ţinteşte în ist moment toată a noastră luare aminte şi admiraţie... Manevrele claviaturii sale sunt non plus ultra al acestui instrument. În salturile sale cele mai sumeţe, în păşirile şi trecerile cele mai grele şi sunetele cele mai delicate, mâna stânga rivalizează cu cea dreaptă, se confundă cu ea şi fără o vederată opinteală aşa-i nasc sunetele care răpesc pe ascultători, spre durere, bucurie şi duioşie, după pornirea sentimentelor acestui mare maestru”.
3. Moneda de mai jos marchează trecerea a 300 de ani de la nașterea lui Friedrich II.

În centrul câmpului aversului, în interiorul uni cerc liniar continuu, este reprezentată o pajură stilizată, cu aripile deschise, după modelul pajurii de pe stema națională germană, iar periferic circular sunt dispuse 12 stele, toate având câte cinci colțuri. Periferic circular sunt aplicate inscripțiile: ”BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND”- numele țării în limba germană, anul emiterii monedei: “2011”, valoarea monedei: “10 EURO” și litera A – simbolul monetiei germane care a realizat moneda.În câmpul central al reversului monedei și tot în interiorul unui cerc liniar continuu redat portretul lui Friedrich II, privind ușor spre dreapta sa. Sub urechea stângă a personajului sunt marcate literele XY – simbolul gravorului care a desenat moneda. Pe riferic circular, pe două rânduri, pe părțile stângă, superioară și dreaptă sunt aplicate inscripțiile: “300. GEBURTSTAG FRIEDRICH II. 1712 - 1786” – pe exterior (300 ani de la nașterea lui Friedrich II și anii de viață). Pe interior este aplicată inscripșia: “IN MEINEM STAATE KANN JEDER NACH SEINER FACON SELIG WERDEN” – (toți cetățenii țării mele fiți binecuvântați!) în traducere aproximativă. Moneda are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 9 februarie 2012
valoarea – 10 euro
forma – rotundă
diametrul – 32,5 milimetri
greutatea – 18 grame
metal compoziție – argint
titlu - 99,9 %
calitate - proof și UNC
simbolul monetăriei – A
tiraje – 1,727 milioane UNC și 230000 proof.
designer – Erich Ott Munchen

Frederic al II-lea, cel Mare a fost regele Prusiei (1740 – 1786) din dinastia de Hohenzolern, care s-a născut la data 24 ianuarie 1712 și a decedat la data de 17 august 1786. . A devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große) și a fost poreclit Der Alte Fritz ("Bătrânul Fritz"). Frederic a fost educat de o doamnă franceză, Madame de Montbail, care mai târziu a devenit Madame de Rocoulle; el și-a dorit ca ea să-i educe și copiii. Frederic a învățat franceza și germana simultan. În ciuda dorinței tatălui său ca educația sa să fie în întregime religioasă și pragmatică, tânărul Frederic, cu ajutorul tutorelui său Jacques Duhan, și-a procurat 3000 de volume de poezie, clasici greci și romani, filosofie franceză pentru a-și suplini lecțiile. În timp ce regele se relaxa bând cu prietenii săi, fiul său căuta alinare în muzică, istorie și filosofie. Pentru militărosul său tată, el era "un băiat efeminat, care nu posedă nici o singură înclinație bărbătească, nu călărește și nu vânează, ba mai mult, se poartă murdar, nu se tunde niciodată și își buclează părul ca un idiot". Din anul 1730, prințul începe să ducă împreună cu prietenul său Hans Hermann von Katte o viață boemă, încercând să scape de sub controlul tatălui său printr-o încercare de a fugi în Anglia, care eșuează. Este arestat și închis în fortăreața Küstrin timp de doi ani de zile. După eliberarea din închisoare, Frederic, în calitate de colonel al Regimentului Goltz, a căutat să-și dezvolte abilitățile militare. În 1733 s-a căsătorit cu Elisabeth Cristine de Brunswich – Wolfenbuttel, fără a exista dragoste sau prietenie între ei, mai mult împinși de familie. Căsnicia a rămas fără copii. Prin sângeroase campanii militare a urmărit extinderea teritorială a Prusiei. Ca tânăr monarh el a atras atenția regilor și principilor europeni asupra Prusiei prin reformele sale. Printre altele a interzis interogarea prin schingiuire (iunie 1740) și a acordat libertatea religiei. Lozinca lui era eu sunt primul supus statului meu. A contribuit și la dezvoltarea principiilor de drept. În agricultură, pe timpul său s-a introdus cultura cartofului, s-au introdus reforme în educația militară și s-a trecut la alcătuirea unei structuri stabile de funcționari de stat, fiecare cetățean indiferent de obârșie fiind tratat la fel. Prusia a fost primul regat european unde s-a introdus libertatea (cu anumite limitări) a presei, ceea ce, într-un sistem feudal, era până atunci de neconceput. Încercarea lui Friedrich de a desființa iobăgia a eșuat în fața rezistenței masive a nobilimii latifundiare. În timpul domniei lui au fost clădite sute de școli dar, fiind lipsă de cadre didactice, de multe ori erau aduși suplinitori din rândul subofițerilor trecuți în rezervă.

xxx

O CARICATURĂ

DE COSTEL PĂTRĂȘCAN

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Emblema de onoare a Armatei Române

Pro Patria Semper (Pentru patrie împreună)

Emblema de Onoare a Armatei României reprezintă cea mai înaltă distincţie militară onorifică din sistemul de distincţii şi însemne militare. Emblema Onoarea Armatei României şi atestatul se conferă de către ministrul apărării naţionale, din proprie consideraţie sau la propunerea secretarilor de stat, a şefului Statului Major al Apărării ori a şefilor celorlalte structuri centrale ale Ministerului Apărării Naţionale sau subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, pentru fapte deosebite, care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei României, personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, rezerviştilor, veteranilor de război, altor persoane fizice române, precum şi militarilor şi persoanelor fizice străine. Emblema se prezintă sub forma unor piese circulare, cu diametrul de 45 mm, fiind confecţionate din tombac auriu. Pe aversul Emblemei este reprezentat însemnul heraldic al Armatei României, aşezat pe scut, înalt de 35 mm, înconjurat de o cunună deschisă, lată de 10 mm, de lauri pe partea dreaptă şi de frunze de stejar pe partea stângă. În deschiderea cununii este dispus central un coif, iar în partea inferioară a cununii, pe o bandă de culoare auriu, este înscris "PRO PATRIA SEMPER", cu litere negre. De coif este ataşat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. Pe reversul Embleme este înscris cu litere înalte de 3 mm, pe două rânduri, EMBLEMA DE ONOARE A ARMATEI ROMÂNIEI. Panglica emblemei, lată de 35 mm şi cu înălţimea aparentă de 50 mm, este din rips moarat de culoare albastră, cu o bandă de 5 mm, de culoare galbenă, dispusă central.

Armata Română este formată din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale, aflate sub comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Pe timp de război, Președintele României este comandatul suprem al Forțelor Armatei. Astăzi Armata Română este formată din 73350 personal activ (locul 52 în lume) și 79900 personal în rezervă. Anual pe data de 25 octombrie este marcată Ziua Armatei Române.

Matei Corvin

Matei Corvin, cunoscut si sub numele de Matia Corvinul, s-a nascut la data de 23 februarie in anul 1440, in Cluj – Napoca si a murit la data de 6 aprilie, in anul 1490, in Viena. El a fost unul dintre cei mai apreciati si mai mari regi ce a condus Ungaria, intre anii 1458 si 1490. A fost cel de-al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, nascut in casa lui Stefan Kolb, tatal sau fiind un foarte cunoscut conducator al armatelor, fiind si cel care a demarat o serie de campanii militare impotriva Imperiului Otoman, campanii care au fost foarte reusite sub conducerea sa in calitate de regent. Mama lui Matei Corvin a fost Elisabeta, pe numele ei intreg Erzsebet Szilagyi, facand parte dintr-o familie de nobili maghiari, ce avea la vremea respectiva o foarte mare influenta, tatal ei fiind Laszlo Szilagyi de Horogszeg, mai exact Ladislau, capitan al cetatii de la Bradics. Fratele sau a fost Mihai Szilagyi, acesta de asemenea un conducator cunoscut, fiind voievod de Transilvania si apoi regent ungar. Era imposibil ca, avand radacini atat de bune, Matei Corvin sa nu fi avut calitati de foarte bun lider, care a ajutat la prosperitatea tarii sale. Acesta a primit la nastere numele de Matei sau Matia, dupa ziua nasterii sale, avand in vedere ca la 24 februarie, in calendarul roman se sarbatoreste Sfantul Apostol Matia, care este trecut in calendarul din rasarit la data de 9 august. Avand in vedere ca pe plaiurile mioritice, numele Matia nu era tocmai comun si nici in prezent nu este, romanii i-au dat numele de Matei, motiv pentru care probabil regele este sarbatorit si la data de 21 septembrie, data in care, conform calendarului roman universal se sarbatoreste ziua Sfantului Apostol Matei, respectiv la data de 16 noiembrie, asa cum este sarbatorit in calendarul ortodox crestin. Numele de Corvin provine mai exact de la stema familiei sale care centra un corb, numit in latineste Corvus, motiv pentru care s-a creat si acest epitet de Corvinus. Dupa ce a murit Iancu de Hunedoara, intreaga oligarhie maghiara a luat din nou conducerea in mainile sale iar regele tanar – Ladislau Postumul a fost ales ca si conducator, nominal, desi realii conducatori erau cei care faceau parte din familiile maghiare, numite Cillei, Garai si Ujlaki. Insa grija acestora, comuna de altfel, a fost aceea de a combate influenta pe care o exercita familia Hunyadi, reusind astfel sa-l convinga pe tanarul Ladislau sa comande uciderea prin taierea capului lui Laszlo, mai exact a lui Ladislau Corvin, acesta fiind fiul cel mare a lui Iancu de Hunedoara. Fiul cel mic, si anume Matei Corvin, a fost in cele din urma aruncat in spatele gratiilor, din cauza intrigilor, si asfel a inceput un adevarat razboi civil. Regele adolescent a fugit in Boemia, insa nu singur, l-a luat si pe Matei de Hunedoara cu el, iar vaduva lui Iancu, Erzsebet a reusit sa organizeze armatele sotului ei, punand intr-un final capat razboiului civil, invingand si armatele nobilimii. Regele Ladislau Postumul a fost omorat, iar alaturi de el au fost ucisi si sustinatorii lui sau cei care l-au influentat sa-l omoare pe Iancu de Hunedoara. In tot acest context istoric a fost ales ca si rege in urma Dietei Nationale de la Buda, nimeni altul decat Matei Corvin, care la acea vreme avea doar 18 ani, insa el trebuia sa fie rascumparat si adus inapoi de la Praga. Insa tanarul a avut o domnie destul de lunga, mai exact de 32 de ani si astfel a ajuns sa devina unul dintre cei mai straluciti conducatori ai Ungariei, aducand tara la prosperitatea necesara vremurilor respective. Desi a intampinat multe obstacole, avand in vedere ca nobilimea din Ungaria, mai ales aristocratia de cel mai inalt rang a vrut sa-l detroneze, acesta planuri nu au fost duse la sfarsit. Desi legendele sunt de parere ca sotia sa Beatrice a complotat impotriva lui, ajutandu-i dusmanii, avand in vedere ca medicul sau il trata cu plumb, otravindu-i corpul, iar in cele din urma regele Matei Corvin a murit la varsta de numai 50 de ani, de saturnism, avand o moarte lenta si progresiva. Domnia sa este cu siguranta una dintre cele mai glorioase dintre care a avut ocazia sa intalneasca Ungaria, avand in vedere ca intinderea cea mai mare a tarii a fost in perioada sa de conducere, a avut campanii pline de victorie alaturi de armata sa neagra, in perioada renasterii a inceput sa promoveze si cultura italiana, a stabilit un sistem de educatie si de sanatate publica, sisteme ce au ajutat cetatenii in mod constant, a instalat un nou sistem juridic, foarte prolific, a promovat si sustinut arta ungureasca si multe altele. Tot Matei Corvin este si cel care a ordonat ca domnitorul Munteniei de atunci, Vlad Tepes, sa fie intemnitat, avand in vedere ca acesta era urmarit de otomani, astfel oferindu-i un real ajutor si in recucerirea tronului Tarii Romanesti.

Lamura - Cenaclul scriitorilor țărani

Cenaclul “Lamura” al scriitorilor țărani a fost un for de cultură fondat în regimul comunist în județul Arad. A fost o mișcare literară promovată din inițiativa Partidului Comunist ea existând în toate statele lagărului socialist. Fenomenul în ansamblu a fost unul complex, cuprinzând întreaga sferă de creație, inclusiv cea tradițională. Ca urmare au fost înființate și finanțate ansambluri mari de cântece și dansuri, după modelul Moscovei, iar repertoriile și-au schimbat conținutul. În cazul României, ideea de creator nou, a cărui datorie era aceea să cânte frumusețile patriei, realizările comuniste, munca în fabrici, uzine și pe ogoarele ţării, a apărut în prelungirea ideii de om nou. Răspunzând noii politici culturale, de prin anii 60 în România încep să apară mai multe culegeri de cântece noi, editate de Casele regionale ale creației populare. De referință rămâne însă anul 1971, când în România a avut loc un moment de cotitură ideologică în interiorul PCR, prin “tezele din iulie” şi prin cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu la plenara CC al PCR din noiembrie, care a dus, printre altele, la politizarea accentuată a culturii. Se crede că mișcarea aceasta literară s-a înfiripat prin anii 1965-1968, și a început să se dezvolte odată cu înființarea Casei Creaţiei Populare a Judeţului Arad, adică în perioada imediat următoare ieșirii de sub influența moscovită, când în țară a început să se manifeste naționalismului românesc promovat de Ceaușescu. Una din atribuțiile angajaților acestei instituții a fost depistarea în teritoriu a versificatorilor țărani, urmată de antrenarea lor în scrierea de poezii patriotice. O schimbare importantă în activitatea acestor creatori amatori care au intrat în evidențele nou înființatului Centru de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă al Județului Arad a avut loc în anul 1976, când sub coordonarea prof. Teodor Uiuiu, a fost înființat special Cenaclul creatorilor ţărani „Lamura”. Semnificativ este și faptul că oficializarea cenaclului a coincis cu anul lansării Festivalului Național „Cântarea României”. Vreme de trei decenii, scriitorii țărani au fost încurajaţi, stimulaţi, organizaţi, publicați. Producțiile literare au fost citite la ședințele cenaclului, au fost recitate de autorii lor, de șoimii patriei și de elevi la serbări și spectacole, au fost publicate în ziarul arădean „Flacăra Roșie”, difuzate la Radio, puse pe melodii și cântate, etc. Conform unei listei, care s-a păstrat în arhivă, la un moment dat, din această mișcare literară au făcut parte 57 de persoane. Acești „scriitori” erau vizitați în satul lor de ziariști și chiar de reporteri de la Radio București. Li se luau interviuri, erau puși să recite, li se solicitau poezii. De pildă unei poete i s-a solicitat de către Revista „Femeia” să trimită două poezii închinate „Tov. Nicolae Ceaușescu”. O parte din acești scriitori, îmbrăcați în portul popular din satul lor, au reprezentat Aradul la fazele interjudețene și la faza națională a Festivalului Național „Cântarea României” de la București, unde au fost premiați. Unii dintre ei, au apărut în antologii sau în seria intitulată semnificativ Scriitori țărani, publicate de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă al Județului Arad. Cenacliștii au scris de toate, poezie, proză, montaje pentru brigăzile de agitație şi piese de teatru. Privită în ansamblu, această creaţie a fost însă una inegală, fiind scrisă după cum s-a priceput fiecare. Tematica a fost și ea foarte diversă, în funcție de inspirație, de solicitări și de evenimente.

Cenacliștii au scris poezii cu conținut istoric, poezii închinate partidului, poezii despre dragostea de ţară, poezii de atitudine faţă de cei ce plecau din ţară, poezii despre satul sau ținutul lor, chiar poezii lirice, de dragoste. Anul 1989 a produs însă schimbări majore și în cultură. Centrul de creație a fost reorganizat, a fost numit alt director, atitudinea față de acest tip de producții literare s-a schimbat parțial și ea. La aceasta s-a adăugat dispariția prematură a mentorului cenacliștilor, îmbătrânirea sau moartea generației de țărani de succes etc. Din inerție, activitatea a mai continuat câțiva ani însă înlocuitorii fostului președinte al Cenaclului n-au mai avut energia și entuziasmul acestuia. Ședințele cenaclului în perioada 1992-1994 s-au desfășurat cu câte 5 membrii, toți din Arad și împrejurimi, ca în cele din urmă să înceteze. Să nu uităm că a fost un cenaclu care s-a constituit la comandă politică și a fost finanțat de o instituție a statului comunist. Desființarea a produs în rândul membrilor regrete și chiar o undă de tristețe. Și astfel membrii cenaclului Lamura, ca grup au dispărut din peisajul cultural județean și național.

Placheta - F.S.S.R. (Federația Societăților Sportive din România)

LVDVS PRO PATRIA (Jucăm pentru țară)

F.S.S.R. (Federația Societăților Sportive din România) a fost o formă de organizare și conducere a sportului românesc. Ea s-a înființat în anul 1912, și a reunit toate societățiile (asociațiile sportive) existente la acea dată. Federația a avut o viață scurtă, fiind înlocuită după numai doi ani de către Comitetul Olimpic Român.

Autism 24 - Synevo și Minifarm farmacie

Autism24h este un ultramaraton de alergare pe nisip timp de 24 de ore, care se desfășoară anual începând din anul 2017. Evenimentul Autism 24h este organizat de Asociatia Centrul de Autism Marea Neagra, organizație non profit. Evenimentul Autism 24h este o manifestare sportivă pentru amatori, profesioniști și copii și are ca scop promovarea mișcării în aer liber si promovarea cauzei persoanelor cu nevoi speciale.

Autismul este o tulburare de dezvoltare caracterizată prin dificultăți de comunicare și interacțiune socială, precum și prin comportamente repetitive. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncționalități de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Simptome obișnuite ale autismului includ acțiuni repetitive/monomane, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte restrânse. Cauzele specifice sunt încă necunoscute. Răspândirea afecțiunii cognitive este cam de 6 la 1000 de persoane, și este de trei sau patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete. Autismul este prezent încă de la naștere și se păstrează pe durata întregii vieți. Intervențiile comportamentale timpurii sau terapia prin vorbire îi pot ajuta pe copiii cu autism să obțină abilități de grijă față de sine, sociale și de comunicare. Deși nu există un leac cunoscut, au fost cazuri în care copiii s-au recuperat. Anual în data de 2 aprilie omenirea marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.

40 (ani) 1939 - 1979

Nu există informații precise despre această insignă dar se poate presupune ca ea amintește posteriorității despre Invadarea Cehoslovaciei de către trupele germane conduse de Hitler. Atunci, în data de 15 martie 1939, și România s-a simțit amenințată și a declarat mobilizare generală. Insigna s-a realizat în anul 1979, la 40 de ani de la nedoritul eveniment.

_______________ooOoo_______________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII