Epaminonda's Blog.....: COMINES

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea belgiană COMNEIS, municipalitatea

COMINES-WARNETON, provincia HAINAUT, regiunea

VALONIA, din vremuri diferite și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Vedere de pe râul Lys

Spitalul

Monumentul morților

Podul

Biserica Sfântul Chrysole

Strada Faubourg

Gara

Strada Gării

Strada Hurlupin

Biserica

Marele pod

Podul peste râul

Muzeul Pionnier

Trimiteri poștale

xxx

O CARICATURĂ

DE COSTEL PĂTRĂȘCAN

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

CÂTEVA

INSIGNE ȘI MEDALII

DIN JUDEȚUL BOTOȘANI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Mihai Eminescu

Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu" 2013

Botoșani - 15 ianuarie 2013

Insignă realizată de colecționarul Stelian Brânzei - Botoșani

Mihai Eminescu, nume real Mihail Eminescu, a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. El s-a născut la data de 15 ianuarie 1850 în localitatea Ipotești din județul Botoșani și a decedat la data de 15 iunie 1889 în București.Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În ziua de 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Mihai Eminescu

Zilele "Mihai Eminescu" Botoșani - Ipotești - 15 iunie 2014

Insignă realizată de colecționarul Stelian Brânzei - Botoșani

Ipotești este satul de reședință al comunei Mihai Eminescu din județul Botoșani care numără 571 de locuitori. Principalele obiective turistice ale acestui sat sunt:

Casa memorială Mihai Eminescu
Biserica de lemn ce a aparținut familiei Eminovici
Biserica Sfinți Voivozi, construită în anul 1939
Lacul cu nuferi din apropiere
Observatorul de la Ipotești

Insigna - Fotbal Club Botoșani

Fotbal Club Botoșani, cunoscut sub numele de F.C. Botoșani, este un club profesionist de fotbal din municipiul Botoșani, care evoluează în prezent în Super Liga României. Clubul a fost înființat în anul 200, fiind singurul club din județul Botoșani care a jucat de-a lungul istoriei în primul eșalon al fotbalului românesc, promovând în anul 2013. În 2005, Valeriu Iftimie, președintele Consiliului de Administrație, a preluat clubul moldovean, având suportul Consiliului Local Botoșani și al Primăriei. FC Botoșani a reușit în sezonul 2014-2015 să se califice în Europa League, sezonul următor fiind eliminați în calificări de polonezii de la Legia Varșovia. Culorile tradiționale ale clubului sunt roșu, alb și albastru, clubul disputându-și meciurile de acasă pe Stadionul Municipal din Botoșani, care are o capacitate de 7782 de locuri. După ce a asistat în 1999 la o înfrângere cu 5 la 0 a Flăcării Flămânzi, Ioan Sălăvăstru, om de afaceri și avocat botoșănean a înființat Fotbal Club SA și a preluat formația din Flămânzi. În sezonul 2000-2001 clubul a fuzionat cu FCM Dorohoi și a jucat meciurile din retur la Botoșani. Așa a apărut ideea creării FC Botoșani, idee materializată în 2001 când Sălăvăstru înființează Asociația Fotbal Club Botoșani. Prima participare a acestui club în Divizia C, Seria I, sezonul 2001 – 2002 a dus la ocuparea unui onorabil loc doi la finalul campionatului. Următorul sezon, 2002-2003 FC Botoșani se clasează pe locul 6, iar în sezonul 2003-2004 clubul botoșănean reușește să promoveze în Divizia B după ce a depășit cu un singur punct în clasament echipa FCM Bacău II. În 2005 Ion Sălăvăstru cedează echipa Consiliului Local, deoarece nu a mai reușit să susțină financiar echipa. Valeriu Iftimie, președintele Consiliului de Administrație, a preluat clubul. După această preluare a apărut FC Botoșani II, formată din juniori ce juca în Liga a IV-a și prima echipă ce juca în Liga a II-a, iar clubul a înființat un centru de copii și juniori care să asigure viitorul primei echipe. În primul sezon (2004-2005) echipa a terminat pe locul 8, în sezonul următor (2005-2006) echipa a terminat pe locul 4, iar în al treilea (2006-2007) echipa a terminat pe locul 11. În sezonul 2007-2008 FC Botoșani a terminat pe locul 9 cu următoarea linie de clasament :34 13 8 13 34 41 47 pct. După un tur de campionat dezastruos, a fost numit ca antrenor Cristian Popovici. Acesta din urmă a reușit să redreseze echipa ducând-o pe locul 5. Sezonul 2008-09 a adus echipei probleme financiare, s-a decis reorganizarea clubului, și afilierea,pentru sezonul 2009-10, la FRF ca Asociație Sportivă și nu ca Societate pe Acțiuni. Această transformare se va realiza pentru a putea permite echipei să fie sprijinită financiar de CJ și CL Botoșani. În sezonul 2012-2013, FC Botoșani a terminat turul pe locul 4 la trei puncte de liderul din acel moment. Clubul reușește să își asigure matematic pentru prima dată promovarea în prima ligă a fotbalului românesc la data de 18 mai 2013, când învinge cu 4-0 pe Sportul Studențesc într-un meci contând pentru etapa a XXVII-a. La debutul în prima ligă FC Botoșani a egalat recordul all-time al unui start de sezon pentru o nou-promovată, stabilit de Locomotiva București în 1956 când a reușit șapte meciuri consecutive fără eșec în campionat. În sezonul 2015-2016 s-a introdus sistemul play-off și play-out, iar echipa botoșăneană a terminat sezonul regular pe poziția a 10 cu 26 de puncte. După prima lor calificare în play-off-ul campionatului, FC Botoșani a încheiat sezonul 2019 – 2020 pe locul 4, obținând astfel cea mai bună performanță din Liga I și, din nou, calificându-se în UEFA Europa League, după 5 ani de la ultima lor participare, fiind eliminată de o echipă macedoneană. Principala rivalitate a Botoșaniului este cea cu ACS Foresta Suceava, dar recent au dezvoltat o rivalitate și cu FC Politehnica Iași.

Expoziția filatelică România - Polonia - Botoșani

România - Polonia 23 - 25 august 1997 - Botoșani '97

Mihai Eminescu - George Enescu

Adam Bernard Mickiewicz - Frederic Chopin

- gravor medalie Maximilian Fetița -

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.

Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea.. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.

George Enescu (născut 19 august 1881 în localitatea Liveni-Vârnav, azi George Enescu, județul Botoșani și decedat la data de 4 mai 1955 la Paris) a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor. Este considerat cel mai important muzician român. Din creația sa amintesc; opera Oedip, Poema română, Rapsodiile române nr.1 și 2, Suitele orchestrale nr.1, 2 și 3, Simfoniile nr.1,2 și 3, Cvartetele pentru coarde nr.1 și 2, Sonatele pentru vioară nr.1, 2 și 3, Sonatele pentru violoncel nr.1 și 2, Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, Cvintetele pentru pian nr.1 și 2, Sitele pentru pian nr. 1, 2 și 3, etc.

Adam Bernard Mickiewicz a fost un poet, scriitor polonez și luptător pentru independența și reîntregirea patriei natale, care s-a născut la data de 24 decembrie 1798 și a decedat la data de 26 noiembrie 1855. Este considerat unul dintre cei mai buni poeți romantici polonezi din secolul al XIX-lea. A luat lecții cu mama sa și în particular cu profesori, iar între anii 1807-1815 a urmat o școală administrată de Ordinul Dominican. Adam a fost un elev mediocru, dar se implica în numeroase activități școlare, cursuri de teatru, sau alte programe asemănătoare. În septembrie 1815, Mickiewicz a fost admis la Universitatea Imperială din Vilnius, beneficiind de o bursă din partea guvernului. Dupa absolvire, obține o bursă din partea universității pentru a studia la Kaunas între 1819–1823. Urmare a vederilor sale politice a fost exilat în Rusia după care a călătorit mult prin Europa (Berlin, Praga, Roma, Geneva, Paris, Constantinopol, etc). Primele volume de poezie îi apar în anii 1822-1823. Cea mai valoroasă creație a sa este poemul Pan Tadeusz, dedicat Poloniei, pe care îl termină în 1832. Alte poezii cunoscute sunt Farys, cu tematică orientală, odele despre Tinerețe ori cele dedicate lui Joachim Lelewel, inițiatorul mișcării de eliberare poloneze de sub ocupația rusă.

Frédéric Chopin (născut la data de 1 martie 1810 la Zelazowa Wola şi decedat la data de 17 octombrie 1849 la Paris) a fost un important compozitor polonez de muzică pentru pian în perioada romantismului. Este considerat drept unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică ai lumii, pentru acest instrument. Toate compozițiile lui Chopin includ partituri pentru pian. Predominant, pianul este folosit ca instrument singular, însă există și lucrări muzicale unde apar și alte instrumente, precum vioară, violoncel, voce sau orchestră. Peste 230 de lucrări ale compozitorului au supraviețuit timpului. Din creația sa amintesc concertele pentru pian:

Opus 33, nr.2; Mazurca nr.23 în Re major
Opus 57; Berceuse
Opus 64, nr.1; Vals de Minut

Amiciția - Orașul Mihăileni

Produsul medalistic de mai sus este o medalie masonică de lojă emisă la comanda Lojei “Amiciția” din orașul Mihăileni-Bucovina, astăzi în județul Botoșani. În centrul câmpului aversului sunt redate câteva simboluri masonice (două mâini împreunate, o carte, un echer, un compas și un pentaclu la partea superioară). Periferic, în interiorul a două ceruri liniare continui sunt aplicate inscripțiile: “ * AMICITIA * OR.MIHĂLENY”. În fața cuvintelor AMICITIA și MIHĂLENY sunt aplicate câte trei puncte echidistante – simbolul general acceptat de lojă. Pe revers, în interiorul unui cerc perlat exterior sunt redate două crengi de accacia, legate la partea superioară de un fir cu plumb. În interiorul coroanei de accacia sunt reprezentate încrucișat un ciocan și o mistrie – simboluri masonice foarte des folosite. Piesa este confecționată din bronz, are inel de prindere, este de formă rotundă cu diametrul de 49 milimetri, putând fi admirată și astăzi în colecția Muzeului Național de Istorie a României. Loja masonică “Amiciția” a apărut ca urmare a schimbării denumirii Lojii “Menscheliebe” (Dragostea de oameni), care se afla în adormire sub obediența Marelui Orient al Italie. O altă informație precizează că Loja „Amiciția” s-ar fi format în anul 1904 când a emis prezenta medalie.

Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:

Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.

Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Mihăileni este o comună din județul Botoșani, care include și satele: Pârîu Negru și Rogojești, fiind situată în partea de Nord-Vest a județului Botoșani, la granița cu Ucraina, într-o regiune deluroasă, pe malul stâng al râului Molnița și pe malul râului Siret. Târgul Mihăileni a luat ființă în anul 1792 ca urmare a deschiderii unui punct de vamă între Moldova și Bucovina. La recensământul din 1860, Mihăilenii erau oficial a 22-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (3653 locuitori). La recensământul din anul 2011 comuna număra 2326 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2808 locuitori), dintre care: români – 81,51%, romi – 1,93%, ucrainieni – 13,8% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei botoșenene Mihăileni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,095, penticostali – 6,92%, adventiști de ziua a șaptea – 1,07% și restul- nedeclarată sau altă religie. Atracțiile turistice ale comunei sunt:

Casa George Enescu
Școala veche, construită în anul 1850
Biserica Sfântul Nicolae, ctitorită în anii 1839-1842.

Insigna - Botoșani 550

Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Botoşani. La 20 februarie 2009 se estima că municipiul Botoşani ar avea o populație stabilă de 116110 locuitori. Oraşul este așezat în partea de sud-vest a județului şi este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sf. Maria ce datează din anul 1350. Amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, de-a lungul vremii, Botoşaniul a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești româneşti. Orașul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta Maria care datează din anul 1350. Sus am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură botoșenene din vremuri diferite.

Calea națională

Catedrala Uspenia

Banca națională

Biserica Sfântu Gheorghe

Casa C. Ankele - Calea națională

Camera de Comerț

Casele Văsescu

Azilul Sofian

Biserica catolică

Biserica Sfântu Nicolae - Popăuți

Județul Botoșani este situat în nordul regiunii Moldova din România, care face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Judeţul are suprafaţa de 4986 kilometri pătrați și numără aproximativ 450000 de locuitori şi are capitala în municipiul cu acelaşi nume, Botoşani. Ca subunităţi administrative este compus din 2 municipii - Botoșani, Dorohoi, 5 oraşe - Bucecea, Darabani, Flămânzi, Săveni, Ștefănești 71 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ din vremuri diferite.