Epaminonda's Blog.....: REDONDO

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea portugheză REDONDO,

districtul EVORA și o trimitere poștală ilustrată.

Piața centrală

Biserica

Cetatea

Castelul

Arhitectură locală

Trimitere poștală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL BRAȘOV

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Cercul de turism "Carpați" Brașov

Cupa Cerbului carpatin 1988 - Ediția a 5-a

Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei“ — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este „Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

În legătură cu stema municipiului Brașov circulă o interesantă legendă. “Încă înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război cu sălbaticii cumani şi i-a alungat victorios până la teritoriile de graniţă. Totuşi, aici duşmanii îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi şi îi puseră în mare pericol. Dintr-un ascunziş sigur, cumanii trăgeau săgeţi către armata regală, care se micşora treptat. Săgeţile şuierau cel mai mult în jurul regelui, căci coroana de pe coif îl dădea de gol duşmanilor. Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful său şi o aşeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege şi credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat şi înaintară cu forţă”, ne spune istoricul brașovean. Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar fi ucis cu siguranță. Regele Solomon s-a salvat prin sacrificarea coroanei sale. Aceasta a rămas neobservată mulţi ani pe trunchiul de copac, până când o găsiră saşii, spune legenda. „Se spune că saşii fondară o comunitate şi construiră primăria pe locul unde fusese găsită coroana. În cinstea coroanei, numiră noul oraş Kronstadt („Oraşul Coroanei”). Toate clădirile orăşeneşti, drapelele, scuturile etc. s-au decorat ori cu stema cu coroana, ori cu stema cu coroana pe trunchiul de copac și rădăcinile copacului”, precizează Nicolae Pepene. Mai târziu s-a încercat interpretarea stemei: rădăcinile reprezintă cele 13 comunități rurale din Țara Bârsei, ale căror locuitori, asemenea rădăcinilor, lucrează pământul și își duc produsele la oraș. Așa cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni, așa ajută și comunitățile din Ţara Bârsei orașul și îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu sunt observate, așa e trecută cu vederea și munca tăcută a țăranilor. Trunchiul puternic simbolizează orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile orașului și bastioanele. Coroana se aseamănă cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta în siguranță, așa cum și regele se poate baza pe susținerea și loialitatea orașului Brașov.

Cerbul Carpatin, denumirea științifică - Cervus elaphus, este un mamifer ierbivor, trǎieşte aproximativ treizeci de ani şi face parte din familia cervidae şi categoria rumegǎtoare, fiind cel mai mare reprezentant al copitatelor. Este un animal sǎlbatic, timid, sfios care este vânat pentru carne, coarne şi piele. Cerbul carpatin este animalul cu înfǎţişarea mândrǎ, elegantǎ dar puternicǎ. Cerbul mascul este de talie mare, greutatea lui variazǎ între 150-300 kilograme, pe când greutatea cuitei este de numai 80-150 kilograme. Deşi cerbul are o greutate mare aleargǎ în trap cu gâtul lungit sau în galop cu capul pe spate, astfel cǎ poate alerga mai iute decât calul. Pieptul cerbului este lat, puternic, cu umeri rǎsǎriţi, gâtul mare niţel îndoit şi turtit lateral. Capul cerbului este lung cu ochi blânzi şi pǎtrunzǎtori, iar picioarele subţiri şi uşoare. Coarnele sunt mai mult sau mai puţin ramificate , cu o lungime de 2 metri, cu crengi, vârfurile lor fiind albe, strǎlucitoare asemǎnǎtoare fildeşului, cântǎrind 16 kilograme, iar la cerbul adult coarnele pot avea şi şapte ramificaţii. Greutatea coarnelor nu-l împiedicǎ la fuga prin pǎdure, ele nu sunt numai podoaba bǎrbǎteascǎ dar sunt şi o armǎ de apǎrare. Cornele se schimbǎ anual la masculi începând din luna februarie,la cei mai bǎtrâni, iar în luna aprilie la cei tineri. Aşa cum se ştie coarnele cu mai multe ramificaţii sunt vestite şi reprezintǎ decoraţia muzeelor. Cerbul carpatin coabiteazǎ în cârduri, aceste cârduri se formeazǎ dupǎ boncǎnit, adicǎ dupǎ împerechere, cârdurile de masculi sunt conduşi de un cerb tânǎr, iar cele de ciute merg separat şi sunt conduse de ciuta cea mai bǎtrânǎ. În cârdurile ciutelor se aflǎ viţeii şi cerbii de doi ani. Ciutele nasc dupǎ patruzeci de sǎptǎmâni de sarcinǎ la mijlocul verii câte unu sau doi viţei. La viţei primul rând de coarne sunt ca nişte suliţe lungi de douǎzeci-patruzeci centrimetri fǎrǎ rozete, care cad în luna mai a anului urmǎtor, adicǎ la vârsta de doi ani. Cerbii mai vârstnici sau cei mai Cerbii mai vârstnici sau cei mai puternici trǎiesc solitari. Cerbul trǎieşte în interiorul arcului carpatic, în zone bine împǎdurite dar cu multǎ linişte şi bǎlţi de apǎ pentru scǎldat. Hrana este formatǎ din muguri sau lǎstare tinere, scoarţǎ de copac, copaci tineri, sau frunze verzi acoperite de zǎpadǎ, ceea ce face sǎ deterioreze mult pǎdurea.Cel mai mare duşman al cerbului este omul care prin vânat a reuşit sǎ rǎreascǎ specia sau chiar sǎ-o stârpeascǎ, dar sǎ nu iutǎm şi de duşmanii de temut ca lupul, râsul şi ursul. În Germania cerbul a dispǎrut, iar în Scoţia şi Irlanda mai trǎiesc câteva exemplare. La noi în ţarǎ mai trǎiesc aproximativ treizeci şi şapte mii de exemplare de cerbi. Coarnele unui cerb din munţii Carpaţi cu o greutate de treizeci şi trei de kilograme şi patruzeci şi patru ramuri au fost arǎtate de lordul Powercourt Societǎţii Zoologice din Londra.

Insigna - Corul uzinelor de tractoare 1947 - 1957

Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost o companie braşoveană specializată în producția de tractoare. Înființată în anul 1925 ca fabrică de avioane (IAR Braşov), după venirea în anul 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost IAR 22. În anul 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, cu începere din anul 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1999 compania a fost divizată în şase societăţi comerciale, scoase ulterior la vânzare. Sus am postat logo-ul şi o poză cu ce a fost și ce a ajuns Uzina Tractorul Braşov.

Cupa Dezrobirea - Brașov (ciclism)

Ciclismul este, în sensul larg al cuvântului, deplasarea pe sol folosind mijloace de transport puse în mișcare de mușchii omului, cu precădere bicicletele. Ciclismul se împarte în două categorii: de plăcere și disciplină sportivă de sine stătătoare. Ciclismul sportiv este condus de Uniunea Ciclistă Internațională, cu sediul în Elveția. Sportul ciclism înseamnă organizare riguroasă dar și investiții însemnate în echipamentele de concurs. Printre primii locuitori ai Capitalei, care au folosit bicicleta ca mijloc de locomotie, se numarau si cateva personalitati ale vremii: N. Velescu, dr. V. Urechia, Al. Vlahuta, B. Delavrancea si Al. Macedonski. In aceasta perioada, ciclistii care doreau sa organizeze concursuri dupa modelul occidental au importat biciclete cu roata mare in fata, numite bicicle. In ultimul deceniu al secolului trecut, sporeste numarul societatilor de ciclism, apar primele curse, primele velodromuri. Inca din 1886 fusesera infiintate cluburile cicliste ”Velocitas” si ”Huniade”, iar in anul 1889 “Asociatia de ciclism” din Arad. Cursa de debut din Bucuresti, care are loc in 1891 pe distanta Otopeni – Baneasa de 10 km, este castigata de D. Dumitrescu, unde se inalta astazi Arcui de Triumf. O data cu inmultirea societatilor cicliste, se impune necesitatea coordonarii si organizarii ritmice a activitatii cicliste. In consecinta, in 1891 se infiinteaza ”Clubul velocipedistilor” din Bucuresti care va organiza un concurs oficial. In 1893, se fac intreceri pe velocipede in cadrul unei serbari de binefacere, destinate ajutoarelor oferite sinistratilor inundatiilor de la periferia Capitalei. De acum, ciclismul romanesc fusese confirmat ca o activitate sportiva, motiv pentru care se infiinteaza ”Clubul ciclistilor” in 1896 si ”Uniunea velocipedica a Romaniei” in 1897, care se dorea sa detina prerogativele unei federatii nationale. In 1900 ia nastere ”Uniunea Ciclistilor Excursionisti” si apare prima revista ciclista lunara din tara noastra, intitulata ”Bicicleta”. Inca din 1894 functiona prima scoala de invatare a mersului pe bicicleta, in spatiul pietei Victoria si al soselei Kiseleff din zilele noatre. Pe campul acestei scoli va fi amenajata o pista pe pamant lunga de 250 m, cu o turnura usor ridicata la inaltimea de cca 1,50 m. Apare, asadar, primul, velodrom din Romania, denumit ”Victoria”, proprietatea lui Alois Pucher, langa atelierul de reparat biciclete. In aceste conditii, pe langa ciclismul de sosea, apare si cel de velodrom. Pentru ca tribunele velodromului erau neincapatoare si ciclistii evoluau invaluiti de praful pistei, a aparut nevoia de a construi un nou velodrom, mai incapator si cu anexe sanitare. Initiatorul acestui proiect a fost directorul ziarului “Universul”, Luigi Cazzavillan si, totodata, reprezentant in Romania al unei fabrici italiene dc biciclete (firma ”Bianchi”). El a construit un splendid veledrom cu pista de lemn, lunga de 333,33 m si lata de 6 m. Arena a fost ridicata pe soseaua Kiseleff, in dreapta Arcului de Triumf. Inaugurarea velodromului s-a facut in 1896, prilejuind o bogata activitate ciclista de velodrom, unde au concurat ciclisti din Germania, Austria, Ungaria. In 1898, velodromul a fost demontat si pista vanduta ca lemn de foc pentru a se acoperi datoriile la fisc, ramase neachitate dupa moartea fondatorului. Dupa o intrerupere indelungata, timp in care cursele de viteza s-au desfasurat pe aleile din parcuri si la hipodrom, ciclismul de pista isi va relua activitatea o data cu construirea velodromului de la Galati (1923), din initiativa lui Ernest Flacs, presedintele Clubului Ciclist Galati. De asemenea, este consemnata existenta unui velodrom la Craiova, unde s-au derulat concursuri intre ciclistii bucuresteni si craioveni in anii 1896-1898. Dezvoltarea ciclismului de sosea si de pista, reteaua tot mai mare de concursuri si aparitia mai multor cluburi cu acest profil in Capitala si in teritoriu, au creat conditii pentru infiintarea FR de Ciclism. Acest eveniment, care are loc in 26 aprilie 1931, succede existenta celor doua nuclee organizatorice, care la vremea respectiva si-au asumat rolul de conducere si organizare a ciclismului romanesc. Aceste nuclee au fost: Uniunea Velocipedica a Romaniei (1897) si Comisiunea de Ciclism (1912) din cadrul Federatiei Societatilor Sportive din Romania (FSSR).

Insigna turistică - Bran

Bran (în limba germană - Törzburg, în limba maghiară - Törcsvar) este o comună din județul Brașov, care include și satele: Predeluț, Sohodol și Șimon. Castelul din localitate este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula, din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker. La începutul secolului XIII, Ordinul Teutonic construiește un fort din lemn, cunoscut ca Dietrichstein. După distrugerea fortului în 1242 de către mongoli, regele Ludovic I al Ungariei, ordonă în anul 1377 construcția unui castel din piatră. În tot acest timp, în jurul fortăreței, Branul începea să se dezvolte. Poziționat în vârful unei stânci abrupte, castelul veghea asupra unei rute comerciale strategice dintre Transilvania și Valahia. În anul 1804, comuna devine parte integrantă a Imperiului Austriac și în 1866 al noului stat dualist austro-ungar.În urma primului război mondial, va face parte din Regatul României. La recensământul din anul 2011 comuna număra 5181 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5292 locuitori) dintre care: români – 93,03% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei brașovene Bran astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 90,13%, adventiști de ziua a șaptea – 2,33% și restul – nedeclarată sau altă religie.

Castelul Bran, situat intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, la 30 de km de Brasov, este singurul punct turistic care atrage sute de mii de turisti datorita unei legende, Legenda Contelui Dracula, deşi izvoarele spun ca Ţepeş ar fi trecut o singură dată pe aici, în drum spre Braşov. Initial Castelul Bran (in limba slava «brana» inseamna «poarta») a fost o fortareata cunoscuta sub numele de Dietrichstein, construita de Ordinul Cavalerilor Teutoni in anul 1212, care a fost cucerita de sasi spre sfarsitul secolului al XIII-lea. Prima atestare documentara este din 1377 cand brasovenii au primit, din partea lui Ludovic I d’Anjou, dreptul de a ridica cetatea pe locul fostei fortarete. Apoi, intre 1419-1424 a intrat in posesia lui Sigismund. La sfarsitul secolului al XV-lea a fost subordonata comitetului secuilor si sub domnia lui Iancu de Hunedoara a trecut sub conducerea voievodatului Transilvaniei. La 1 decembrie 1920, Castelul Bran a fost donat Reginei Maria a Romaniei Mari, in semn de recunostinta din partea orasului Brasov pentru contributia la Unirea cea mare de la 1918. Imediat dupa aceasta, timp de 7 ani, Castelul a intrat intr-o perioada de restaurare, sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Carol Liman. Acesta a conceput ansamblul ca o resedinta de vara. Tot in aceasta perioada a fost construita si Casa de ceai. In timpul acestor lucrari, Castelul a fost dotat cu apa curenta de la o fantana sapata in stanca, adanca de 57 de metri si iluminat de la o uzina electrica cu turbina. De la aceasta uzina au fost apoi electrificate, in 1932, satele Bran, Simon si Moeciu. Apoi, in 1938, Regina Maria a lasat Castelul Bran drept mostenire Principesei Ileana, care l-a stapanit pana in 1948. Dupa abdicarea Regelui Mihai si expulzarea Casei Regale, Castelul a intrat in proprietatea statului, fiind abandonat si devastat. Abia in 1956 a fost amenajat ca muzeu de istorie si arta medievala. In 1987, castelul a intrat in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993. In 2006 Castelul a fost retrocedat lui Dominic de Habsburg, urmasul Principesei Ileana. In iarna lui 2007 noul proprietar l-a scos la vanzare. Deoarece consiliul Judetean Brasov s-a arata dispus sa rascumpere Castelul, avocatii care se ocupau de tranzactie au cerut pretul de 60 milioane de euro. Dupa o ancheta efectuata de o comisie parlamentara concluzia a fost ca retrocedarea Castelui Bran catre Dominic de Habsburg nu s-a facut cu respectarea tuturor prevederilor legale. In final, Castelul Bran a trecut oficial în proprietatea lui Dominic de Habsburg de la 1 iunie 2009, cand avocatii Casei de Habsburg si conducerea muzeului au semnat procesele verbale de predare-primire a castelului. Nepot al Reginei Maria si fiu al Principesei Ileana, Dominic de Habsburg a dobandit Castelul Bran la aproape sase decenii dupa ce familia sa a fost fortata de regimul comunist sa paraseasca tara, pe cand el avea doar zece ani. Dupa ce Ministerul Culturii si Cultelor a retras majoritatea obiectelor din Castelul Bran, acestea au fost inlocuite cu obiecte si mobilier care au apartinut familiei de Habsburg, printre cele mai pretioase fiind Coroana,

sceptrul si un pumnal de argint care au apartinut Regelui Ferdinand, o fotografie-portret a Principesei Ileana cu semnatura acesteia,un acoperamant al patului Reginei Maria, cateva piese de mobilier, dar si o carte de oaspeti care a apartinut Reginei Maria acesta fiindu-i daruita, în 1920, de comunitatea brasovenilor si în care se pastreaza impresiile tuturor personalitatilor din tara si strainatate ce au trecut pragul castelului de-a lungul a aproape trei decenii. Potrivit unui reprezentant al aministratiei Castelului Bran, in castel va fi amenajata si o sala de proiectii cu imagini ale Arhivei Nationale de Film despre istoria familiei regale si a castelului, o camera a costumelor familiilor regale, precum si o sufragerie. In plus, in Turnul Rotund al castelului va fi amenajat un apartament de lux,pentru cei care vor sa stea sa petreaca o noapte in Castelul Bran. De asemenea, proprietarii castelului intentioneaza sa restaureze Casa de Ceai a Reginei Maria, aflata in incinta domeniului Bran, care sa fie apoi deschisa publicului. Intr-una dintre camerele castelului, a fost amenajata si o camera “Bram Stoker”, unde este prezentata legenda lui Vlad Ţepeş(cunoscut si ca Vlad Dracul), precum si a mitului lui Dracula. In curtea Castelului este amenajat un muzeu al satului ce prezinta viata taranilor din zona, munca si traditiile din zona Rucar-Bran. In perioada sarbatorii Halloween, Castelul Bran este destinatia preferata a turistilor americani si englezi. O noua atractie turistica oferita de noii proprietari este un numar de 10410 sticle de Merlot de Dealu Mare din 2007 botezat ad-hoc „Chateau Bran”, la 45 de lei sticla, si 1377 de sticle de Cabernet Sauvignon din acelasi an si aceeasi podgorie, la 160 de lei sticla „înnobilata” cu mentiunea „Reserve de l’Archiduc” si semnatura „Dominic”. „Ambele sortimente vor fi comercializate doar la Castelul Bran, sub denumirea «Chateau Bran. Revista americana Forbes a plasat Castelul Bran pe pozitia a doua in randul celor mai scumpe proprietati din lume, cu o valoare estimata la 140 milioane dolari.

Loja "Pannonia" Brașov 1890

Produsul medalistic de mai sus este o Medalie de asiduitate - însemn de lojă cu toartă, Loja “Pannonia” Brașov 1890. Ea are forma stelei lui David , având în interior un hexagon în care este înscris un pentaclu flamboiant. În stea curbat sunt aplicate inscripțiile: ”PANNONIA și 1890” și liniar BRASSO. Piesa poate fi admirată în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Românie, este confecționată din alamă și are dimensiunile de 75 x 75 milimetri. Această lojă s-a constituit în data de 15 noiembrie 1890, sub obediența Marii Loji simbolice din Ungaria, în Rit Ioanit. Printre fondatori s-a aflat inspectorul școlar Francisc Koos, care a fondat mai târziu câteva școli în București. În jurul anului 1936 loja și-a schimbat denumirea în Loja “Aurora”.Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:

Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.

Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Concursul de vinuri - Brașov 1997

Domeniul viticol și produsele sale sunt în primul rând rezultatul unei munci cu standarde ridicate. Controlul calității este crucial, atât în îngrijirea podgoriilor cât și în procesul de fabricație, de la culesul strugurilor până la metodele de depozitare a vinului. Întrebarea este: cine anume decide care vinuri sunt cele mai bune și cum? Un profesionist în domeniu va știi ce caracteristici determină calitatea unui vin dar, în același timp, există și varietăți premiate pe care orice sommelier le va recomanda. Anual în România au loc concursuri ale vinului organizate în diferite localități din țară desigur aflate în vecinătatea celor mai mari podgorii. Este o ocazie prin care se fac cunoscute pe plan național marile podgorii dar și centrele de preparare și îmbuteliere a vinurilor. În afara concursurilor naționale se organizează și concursuri cu participare internațională și plus vinuri românești participă la concursurile organizate peste hotare. Nenumărate sunt premiile câștigate de vinurile românești în concursuri internaționale. Enumăr aleatoriu doar trei mari podgorii românești care anual câștigă premii internaționale: Cotnari, Jidvei și Dealu Mare.

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din orașul Brașov din vremuri diferite, dar și câteva vechi trimiteri poștale ilustrate.

Uzina de apă

Palatul de finanțe

Liceul Andrei Șaguna

Școala Madchen

Palatul Czell

Oficiul poștal

Poligonul de tragere

Teatrul de Stat

Pavilionul pompierilor și Statuia dorobanțului

Gimnaziul superior romano catolic

Gimnaziul mare greco ortodox român

Cartierul muncitoresc Steagul Roșu

Cetățuia

Fabrica de celuloză

Restaurantul Cerbul carpatin

Vedere

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 kilometri pătrați, numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Brașov, din vremuri diferite.