Epaminonda's Blog.....: MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI

Pănătău este o comună din județul Buzău, care include și satele: Begu, Lacu cu Anini, Măguricea, Plăișor, Râpile, Sibiciu de Jos, Tega și Zaharești, fiind situată în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău. Comuna este deservită de o rețea de drumuri comunale, dintre care unul o leagă de orașul vecin Pătârlagele, traversând râul Buzău. La recensământul din anul 2011 comuna număra 2537 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2886 locuitori) dintre care: români - 98,02% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei buzoiene Pănătău astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 97,63% și restul – nedeclarată sau altă religie. În anul 1950, comunele Pănătău și Tega au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În anul 1968, au revenit la județul Buzău, comuna Tega fiind inclusă în comuna Pănătău; atunci a fost desființată și comuna Sibiciu, satul Sibiciu de Jos revenind comunei Pănătău. Principala atracție turistică a comunei este Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a mănăstirii Cârnu din satul Tega, datând din anul 1545 din timpul domniei voievodului Mircea Ciobanu al Țării Românești, clasificată ca monument de arhitectură. În rest, alte nouă obiective din comuna Pănătău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este de tipul sit arheologic, reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.), aflată la marginea satului Begu. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură:

casa Cleopatra Melidoneanu (începutul secolului al XX-lea) din satul Pănătău
biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” de la Râpile (1838)
biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1876) din satul Tega.

Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale; este vorba de cruci de piatră din diferite epoci: cea din fața bisericii din Pănătău datând de la 1790, cea din fața bisericii din Plăișor (1793), cea de „la muchea Priporului” din același sat (1825), cea din fața cimitirului din Sibiciu de Jos (1741) și cea din grădina lui N. Toma din același sat (1842).

La intrarea în curtea bisericii cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, din localitatea Pănătău, între brazi, se afla o cruce, din piatră, a cărei inscripţie ne spune că a fost “Ridicată în amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă”, fără a se preciza în care război. Această cruce a fost dublată de o altă cruce de lemn, gen troiță, fără nicio inscripţie.

În curtea bisericii cu hramul “Sfântul Ilie” din localitatea Sibiciu de Jos a fost ridicat în anul 1973 un monument de tip oblelisc, cu cruce şi coroană de lauri, aşezat pe un soclu de formă pătrată, susţinut de un postament ce are la colţuri obuze legate între ele cu lanţuri. Pe soclu sunt reprezentate însemnele armatei (două săbii încrucișate și o cască militară). Inscripţia precizează că acest monument a fost construit “În cinstea celor căzuţi pe câmpurile de luptă 1916-1918, 1941-1944”.

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

________xxx________

O MEDALIE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Facultatea de medicină veterinară

Republica Socialistă România

Medicina veterinară este știința care are drept obiectiv apărarea sănătății animalelor. Cuprinde cunoștințele referitoare la bolile animalelor, la preîntâmpinarea acestor boli, la tratamentul lor, la igiena animalelor, precum și la ansamblul de măsuri contra epizootiilor și pentru protecția sănătății oamenilor față de bolile ce se pot transmite de la animale. În România studiul la facultatea de medicină veterinară durează șase ani, în prealabil este necesar absolvirea unui liceu și al unui „examen-concurs de admitere”. La noi în țară facultăți de medicină militară se găsesc la: București (prima facultate de profil din Balcani), Cluj, Iași și Timișoara. Medicina veterinară a apărut o dată cu creșterea animalelor, în perioada începuturilor societății omenești. La început era aplicată instinctiv, nu exista o diferențiere între măiestria tămăduirii bolilor la om și animale. Mult mai târziu această lecuire se va diferenția, devenind o meserie la cei care o practicau, prin câștigarea încrederii celor care solicitau intervenția. Treptat, s-a format o etică profesională. Prima școală veterinară din lume a luat ființă la Lyon, în anul 1762. Deși medicina veterinară s-a practicat cu mult înainte, prima școală de medicină veterinară a luat ființă în București (anul 1864), având șase catedre și durata de cinci ani.

Societatea română de televiziune - T.V.R. 2

Un veac de dragoste 7 ianuarie 2001

Societatea Română de Televiziune, mai simplu Televiziunea Română (TVR) este instituția publică de televiziune din România, care își difuzează programele pe patru canale centrale: TVR 1 , 2 , 3 și Internațional. Pe lângă acestea, mai funcționează și cele șase studiouri regionale Chișinău, Cluj, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Oficial, prima emisiune profesionistă de televiziune din România a avut loc în noaptea de 31 decembrie 1956 / 1 ianuarie 1957, din primul sediu al Televiziunii, din Floreasca, strada Molière Nr.2 . Întreaga aparatură folosită la început în Televiziunea Română era rusească. Fusese produsă de Institutul de Inginerie din Leningrad. O echipă rusească a venit la București în august 1956, pentru a participa la montarea echipamentelor și la instruirea personalului tehnic. Televiziunea a funcționat în Floreasca până în anul 1968, când s-a mutat în actualul sediu din Calea Dorobanților. În anul 2003 a fost inaugurat Studioul Pangratti, cu o suprafață de circa 2200 metri pătrați - platouri și 4000 metri pătrați - birouri, "turnul" redacțional cu 13 etaje, având nevoie de renovări substanțiale.

Insigna - P.P.R. Partidul pensionarilor din România

Partidul Pensionarilor din România, denumiri vechi – Partidul Pensionarilor și al Protecției Sociale (fondat în anul 2004) și Partidul Popular și al Protecției Sociale (din data de 14 mai 2005), este un partid politic din România. Orientarea partidului este una de centru-dreapta, cu tendințe de stânga dar și de mijloc. Acceptarea numelui – Partidul Popular și al Protecției Sociale că să atragă și tineri în partid și să aibă reprezentați în grupul popularilor din Parlamentul European.

Jetonul Rio

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa prezentată mai sus este confecționată din plastic de culoare albă prezentând pe ambele fețe același desen (niște semne și figuri grafice de culoare roșie grupate în forma unei inimioare). În multitudinea de semne și figuri se distinge înscrisul: “Rio”. Piesa este rotundă, are diametrul de 23 milimetri și a fost realizată la comanda Asociației P.A.V.E.L. (Primind Ajutor Viața Este Luminoasă).

Asociația P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viața Este Luminoasă) este asociația părinților care au copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave, inregistrată la 10 mai 1996. Este o organizatie caritabila, nonprofit si nonguvernamentala, având sediul central în municipiul București, pe Șoseaua Mihai Bravu, la nr. 311, scara 1, etajul 1, apartamentul 1. Fondată de părinți ai caror copii au trecut prin astfel de boli, asociația mobilizează coeziunea socială și instituțională pentru apararea drepturilor pacienților bolnavi de cancer și este promotor pentru acțiuni de responsabilizare și empatie socială, comunitară, individuală sau instituțională. Asociația P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii, coalitii si aliante nationale si internationale precum: CCI, ECPC, SIOPE, PanCare, UICC, HOPE, IAPO, ICISG, ICPCN, WPA, MASCC, WANGO, Coaliția pentru Cauza Copiilor și Tinerilor cu Cancer (CCCCT) si a FABC. Asociația P.A.V.E.L. există pentru ca ajutorul umanitar, speranța, compasiunea sunt intotdeauna condiții ale supraviețuirii in situațiile dramatice de confruntare cu bolile cronice. Valorile promovate de această asociație sunt: egalitatea de șanse, libertatea de alegere, independența și individualitatea fiecarei persoane, transparența și participarea in acordarea tuturor serviciilor, respectarea confidentialitații si demnitații umane. Beneficiari activității acestei asociații sunt: copiii cu cancer, leucemie sau anemii grave; familiile copiilor cu cancer, leucemie sau anemii grave; persoanele care supraviețuiesc unui cancer din copilărie; instituțiile publice care lucrează in domeniul cancerului la copii si tineri, dar si pacienti adulti cu cancer.

Medalie masonică de recunoștință către membru onorific FR

Școala "Înfrățirea Zion" din Brăila nr. VIII - Peixotto

Produsul medalistic de mai sus este o medalie masonică de recunoștință - Școala “Înfrățirea Zion” din Brăila Marelui Maestru Peixotto, ce a fost conferită în anul 1874. Ea provine dintr-o colecție particulară , azi face parte din inventarul Muzeului de Istorie Națională a României, este confecționată din bronz, are forma rotundă cu diametrul de 37 milimetri și cântărește 45,92 grame. Pe avers, pe o bandă circulară, între două cercuri continue și un cerc perlat este aplicată inscripția: ”ȘCOLA ÎNFRĂȚIREI DE ZION DIN BRĂILA”. În centru este redat un triunghi (templu), un semn de lojă masonică, mai jos orizontal este aplicată inscripția: “Nro VIII” și cel mai jos curbat este aplicată inscripția: “PEIXOTTO”. În centrul reversului, în interiorul a două cercuri periferice continui este reprezentat soarele (luminatorul) și de jur împrejur este aplicată inscripția: “MEDALIA DE RECUNOȘTINȚĂ CĂTRE MEMBRU ONORIFIC FR” (francmason).

Benjamin Franklin Peixotto, consul al SUA în România între anii 1871 – 1875, a fost un membru marcant al Ordinului masonic B’nai Brith, în care a deținut titlul de Grand Saar (Mare Preot) timp de trei ani. În anul 1875 a fost înlocuit din funcție de secretarul și primul său consilier Adolf Stern. La încheierea activității diplomatice s-a întors în SUA unde a fondat revista Menorah în care a publicat și istoria misiunii sale în România. În anul 1872 avea gradul 2 în loja Egalitatea. În același an a fondat în țara noastră Societatea ritualistă “Înfrățirea Zionului” după modelul Ordinului B’nai Brith, în primii ani fiind și președintele ei cu titlul de Mare Preot. În anul 1874 existau pe teritoriul țării deja 13 loji, multe din ele în Moldova. Medalia prezentată aici i-a fost conferită de o astfel de lojă din Brăila. Există și alte simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii, medalii și decorații masonice ca de exemplu:

Compasul – dedicat tuturor masonilor, semnificând Spiritul
Echerul – dedicat doar Marelui Maestru, semnificând Materia, Spațiul, Echilibrul, fără el masonii nu pot șlefui “piatra brută”
Steaua în cinci colțuri (pentaclul) – semnifică Lumina, Inteligența. Știința
Ramurile de accacia – semnifică Reînnoirea, Metamorfoza, Inocența
Litera G – se referea inițial la Geometrie - știința sacră transmisă, azi cu ample și misterioase încărcături ezoterice.

Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

__________ooOoo__________

UN BON ROMÂNESC DE IMPOZIT