Epaminonda's Blog.....: CHORZOW

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea poloneză CHORZOW, denumire germană

KONIGSHUTTE, din vremuri diferite, dar și o insignă și un jeton local.

Biserica Sf.Barbara

Piața cu vechea primărie

Piața și Primăria

Poșta

Strada Kaizerului

Strada Wolnosci

Teatrul

Sinagoga

Arhitectură locală

Vederi generale

Insignă locală

Jeton local

***

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

___________xxx___________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL TIMIȘ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Festivalul folcorului timișan 1974

Festivalul folclorului timișan a fost o activitate culturală organizată sub egida Consiliului Culturii și Educației Socialiste de pe lângă Consiliul Popular al Județului Timiș. Acest festival era subsumat marelui Festival național “Cântarea României” și se constituia ca formă sau modalitate de crearea a omului nou, constructor devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate – obiectul fundamental al Partidului Comunist Român.

Insigna sportivă - Tehnometal TMȘ

S.C. BEGA TEHNOMET S.A. denumirea veche Bozsak, denumirea recentă Tehnometal este o societate pe acțiuni, cu capital privat românesc. Firma a fost luat ființă în anul 1869 sub denumirea "Bozsak" având ca profil de activitate fabricarea țesăturilor din fire metalice și a mobilierului metalic. În anul 1927 firma se transformă în societate pe acțiuni. În acestă perioadă profilul de fabricație s-a diversificat întreprinderea producând table perforate, batoze și râșnițe, căruciore și jucării pentru copii , butoaie metalice. În anul 1949 își schimbă denumirea în Tehnometal și asimilează în fabricație primele mașini agricole (trioare, selectoare acționate manual și electric). Între anii 1954-1959 întreprinderea se extinde asimilând o gamă largă de mașini și utilaje agricole, batoze pentru mazăre, uscătoare pentru cereale, transportoare cu noduri, site vibratoare, mașini de curățat semințe, elevatoare cu cupe, etc. În acestă perioadă se înscrie și participarea întreprinderii pentru prima dată la expoziția internațională de la New Delhi, Bombay și Izmir. Între anii 1971-1975 sunt asimilate produse de complexitate mărită: baterii avicole pe 3 și 4 nivele, baterii pentru animale mici cu blană, precum și cabluri de comandă mecanică pentru autovehicole, Tehnometal devenind cel mai mare producător de utilaje avicole și cabluri de comandă din țară. Între anii 1977-1980 a fost realizată investiția pentru fabricația tractoarelor de capacitate mică (25-35CP). După anul 1980 pe lângă produsele tradiționale a fost asimilată fabricația autoturismelor de mic litraj "Dacia500", denumirea întreprinderii fiind schimbată în "Autoturisme Timișoara". Din anul 1991 SC Tehnomet SA s-a desprins de Autoturisme ca și continuator al profilului de fabricație tradițional.

Din anul 2000 a devenit membră Bega Grup, cu o mare capacitate organizatorică și financiară iar în anul 2002 se înregistrează sub denumirea S.C. BEGA TEHNOMET S.A. Timișoara. Sediul central al societății este situat pe Calea Stan Vidrighin (fostă Buziașului), la nr. 5A.

Tehnometal Timișoara a fost un club de handbal care a funcționat pe lângă Societatea comercială Tehnometal S.A. Timișoara. Handbalul este un sport de echipă care se joacă cu o minge. Meciul are loc între două echipe a 7 jucători (6 jucători de câmp și un portar) pe durata a două reprize a câte 30 de minute. Scopul jocului este de a marca cât mai multe goluri în poarta echipei adversare. Echipa care a marcat mai multe goluri câștigă meciul.

Insigna - Teatrul național Timișoara - 25 ani 1945 - 1970

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerulului Culturii din România. Instituția își împarte sediul cu alte trei instituții de cultură timișorene: Opera Națională, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely”. Teatrul din Timişoara apare mentionat pentru prima dată în procesul verbal al consiliului comunal german din luna mai 1753. Istoria teatrului de-a lungul timpului a fost plina de intamplari: s-a deschis in 1761, dar a ars cinci ani mai târziu într-un incediu. În cursul anului 1795 s-au facut unele lucrari de amenajare, la parter functionand un restaurant şi o cafenea care serveau clienţii. In timpul Revolutiei de la 1848, intreg orasul a fost puternic afectat de distrugeri, teatrul fiind la rândul său puternic avariat, astfel că a trebuit să fie din nou renovat după anul 1851. Clădirea instituției de cultură a fost începută în anul 1871, după planurile arhitecților vienezi Ferdinand Fellner și Hermann Helmer, fiind și terminată în anul 1875. În data de 1 mai 1880, tocmai pe când era programată o reprezentaţie de gală, în cursul serii, teatrul a ars aproape în întregime, neputându-se salva decât o parte din garderobă, un pian şi biblioteca. După acest incendiu a intrat în faliment fiind cumpărat apoi de municipalitate. Instituția și-a deschis din nou porțile abia în data de 5 octombrie 1920. Dar ghinion, în 2 noiembrie 1920 teatrul a căzut din nou pradă unui incendiu care a mistuit întreaga garderobă. După incendiul din anul 1920, reclădirea edificiului s-a început în anul 1923, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, într-o concepţie stilistică a unui interior binzantin-român. Pentru că nu era destul de încăpător, s-au luat din spaţiul hotelului Ferdinand un număr de 23 de camere şi astfel s-a mărit capacitatea de audienţă la 982 de locuri. Lojele „de proscenă” sunt susţinute de către patru stâlpi de beton armat, învăluit într-o manta de marmură artificială. Scena are dimensiunea de 23 x13 metri. Frontonul de la scenă are o înălţime de 41 metri, iar cupola un diametru de 17 metri şi 12 bucăţi ferestre bizantine. Candelabrul mare de alamă cântăreşte 1200 kg. Are un rând de loji, în faţa cărora e un rând de fotolii. Balconul, în faţa scenei are patru rânduri de fotolii, iar în cele două laturi, câte două rânduri. Publicul are acces în teatru pe cele şase scări, dintre care două conduc spre bulevard. Vestibulul principal e îmbrăcat în marmură artificială şi are două scări de onoare, lucrate din marmură albă de Ruşchiţa. Din acest vestibul se intra în vestibulul rotativ din subsol, unde se află garderobele şi cele patru scări care duc la parter, mici loji şi galerii. Teatrul reclădit s-a redeschis în ianuarie 1928, la eveniment luând parte şi membri ai casei regale. Cu toate acestea, inaugurarea Teatrului naţional ca instituţie publică de spectacole dramatice în limba română s-a petrecut în seara Crăciunului din anul 1945, marcată de un spectacol regizat şi jucat de celebra actriţă Lilly Bulandra.

Insignă - Uniunea Sârbilor din România

Uniunea Sârbilor din România (U.S.R.) este un partid politic care reprezintă minoritatea sârbă din România. Acest partid are sediul central în Timișoara, strada Mangalia, nr. 29 și este înființat în data de 29 martie 1992. Partidul are aproximativ 30 de filiale locale și aproximativ 5500 de membri activi. La recensământul din anul 2002 minoritatea sârbă din România număra 20411 membri, cei mai mulți fiind în județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și Mehedinți.

Partidul U.S.R. organizează anual un maraton al dansului și cântecului sârbesc (în luna aprilie), un festival coral (în luna mai), editează săptămânalul Nasa reci (Cuvântul nostru) și revista literară trimestrială Knjizeveni Zivot (Viața literară). Sus am postat semnul electoral al acestei formațiuni politice.

Universitatea Timișoara

Facultatea de Științe economice - XV ani 1982

Universitatea de Vest este o instituție de învățământ superior din Timișoara. Originea Universității este legată de Decretul-Lege nr. 660 din 30 decembrie 1944, în care se menționa că o Universitate trebuia creată în partea de vest a țării. Primele sale facultăți au fost desființate sau au devenit instituții independente. Transformarea acestei instituții de învățământ superior într-o Universitate a avut loc la sfârșitul lunii septembrie 1962. În anul 1968 instituția a devenit o Universitate de sine stătătoare. A urmat o perioadă dificilă, în special pentru științele umaniste și cele exacte. Domenii ca muzica, artele plastice, istoria, geografia, știintele naturii, chimia au dispǎrut una câte una, în timp ce filologia și-a restrâns mult activitatea. Drept urmare multe din facultǎțiile universității au fost transferate la alte instituții. Anul 1989, anul revoluției române, a fost un punct de cotitură în dezvoltarea universității. Aceasta a condus la condițiile de astăzi. O schimbare esențială de mentalitate a avut loc în percepția instituției academice, urmând modelul instituților democratice similare din vest. O amplă reformă instituțională a avut loc, începând cu redefinirea misiunii universității, prin stabilirea obiectivelor de urmat pentru realizarea misiunii. În anul 2011 a fost clasificată în a doua categorie din România, cea a universităților de educație și cercetare științifică. Universiatea timișoreană este organizată pe 11 facultăți distincte acoperind toate domeniile de activitate.

Municipiul Timișoara (în graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor bănățeni Timišvár; în traducere (lb. maghiară): „Cetatea de pe Timiș”) este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea istorică Banat, vestul României. În anul 2010, având 303708 locuitori, era al treilea oraș, ca număr de locuitori, din România. Numele localității vine de la râul Timiș (trecând actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus. Începând din anul 553 teritoriul actual al Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey, poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega (Tisa). După avari teritoriul a fost invadat de pecenegi, cumani, bulgari, valahi și apoi maghiari. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec. X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situata pe locul actual al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, regele maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în anii 1212 sau 1266. În anul 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. Deasupra am postat stemele veche, interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Timișoara, iar dedesubt pozele câtorva inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din frumosul oraș de pe Bega, din vremuri diferite.

Catedrala ortodoxă

Casa Huniade

Primăria

Aeroportul internațional Traian Vuia

Bastionul Maria Tereza

Biserica sârbească

Domul și monumentul Sfintei Treimi

Piața Traian

Piața Victoriei

Prefectura

Fabrica de bere Timișoreana

Hotelul Continental

Muzeul Nicolaus Lenaus

Banca austro-ungară

Palatul Neptun

Palatul Dauerbach

Palatul Lloyd (Rectoratul)

Palatul Dicasterial

Palatul Loefler

Bănăția

Gara

Hotelul Coroana

Institutul medico-farmaceutic

Liceul de fete

Sinagoga

Județul Timiș este situat în vestul țării, în regiunea istorică Banat, România. Numele său provine de la râul Timiș care îl traversează. Județul se întinde pe o suprafață de 8697 kilometri pătrați, fiind cel mai mare din țară, numără aproximativ 660000 de locuitori și are reședința în municipiul Timișoara.Din punct de vedere administrativ județul se compune din 2 municipii - Timișoara și Lugoj, 8 orașe - Sânnicolaul Mare, Jimbolia, Buziaș, Făget, Deta, Gătaia, Recaș, Ceacova și 89 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Timiș, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură și trimiteri poștale din vremuri diferite, din acest județ, dar și locuri frumoase de vizitat.

Pensiunea Ana Lugojana - Lugoj

Biserica romano catolică - Jimbolia

Cramele Recaș

Castelul grofului Csekonics - Jimbolia

Conacul San Marco - Comloșu Mare

Gara - Jimbolia

Peștera albastră - Pietroasa

Institutul Jesulem - Jimbolia

Mlaștina - Satchinez

Palatul Muschong - Jimbolia

Mănăstirea Săracă - Șemlacul Mic

Izvolul Mihaly - Buziaș

Biserica romano catolică - Cenad

Mănăstirea Izvorul Miron - Românești

Izvorul Iosif - Buziaș

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă plastică - Lugoj

Cazinoul - Buziaș

Banca austro ungară - Lugoj

Templul - Făget

Liceul Coriolan Brediceanu - Lugoj

Stațiunea Băile Calacea

Teatrul comunal - Lugoj

Biserica greco ortodoxă - Zgribești

Baia Fonix - Buziaș

Palatul administrativ - Lugoj

Castelul - Banloc

Casa Gy. Tuchinsky - Clopodia

Vedere localitatea - Banloc

Vedere din localitate Cemei

Vedere localitatea - Balinț

Trimiteri poștale

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

Elisabeta a II-a, nume real și complet Elizabeth Alexandra Mary, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a încă 15 state, membre Commonwealth, născută în anul 1926, conduce din anul 1952. Cele 15 state, membre Commonwealth sunt Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.

DIN INTELIGENȚA

ȘI SPIRITUALITATEA

POPOARELOR LUMII

PROVERBE EVREIEȘTI