BIEVENE (BEVER) - BELGIA

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând monumente de

 cultură și arhitectură din localitatea belgiană BIEVENE (BEVER),

provincia BRABANTUL FLAMAND, regiunea FLANDRA, 

din vremuri diferite.

Biserica St.Gereon

Biserica St.Martinus

Cafeneaua Porcel

Piața

Capela Vrouw

Restaurantul Ca acasă

O intrare în localitate

***

O VORBĂ DE DUH 
DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx__________

O PLACHETĂ, O MEDALIE
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform  DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi  se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

Insigna - H.C. Minaur Baia Mare '74 (Handbal club)

B.C.R. - România (Banca comercială română)

H.C. Minaur Baia Mare este o echipă profesionistă de handbal masculin din Baia Mare, care joacă în Liga Națională, actuala deținătoare a Cupei României. Este primul club de handbal din România, care a luat ființă în anul 1974. În palmaresul acestui club sunt 3 titluri de Campion național și 6 Cupe ale României. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc acestei echipe sunt alb și albastru. Acasă echipa joacă în Sala Sporturilor „Lascăr Pană”, care are 2200 locuri pe scaune. 

Placheta - Distincție de onoare - jandarm veteran de război

Inspectoratul de jandarmi județean "Pintea Viteazul" - Maramureș

Încă din primele zile ale anului 1919 – când s-a început constituirea companiilor de jandarmi în judeţele din nord – vestul Transilvaniei şi în judeţul Maramureş, se înfiinţează o companie de jandarmi cu sediul în Baia Mare, care ulterior, în a doua jumătate a lunii aprilie, îşi mută sediul în judeţul Satu Mare, companie care a participat alături de Divizia a II-a ala luptele din nord-vestul ţării, pentru eliberarea teritoriului de sub ocupaţia trupelor germane. Totodată, în această perioadă ia fiinţă o altă companie de jandarmi în localitatea Sighetu Marmaţiei, care s-a remarcat în descoperirea unui grup de intelectuali maghiari, conduşi de avocatul Rosi, care complotau la atacarea localităţii Sighet şi a armatei române, din spate. De asemenea, compania a contribuit la strângerea armamentului şi a altor materiale de război rămase în zona eliberată, la culegerea de informaţii, referitoare la siguranţa statului, cât şi la restabilirea ordinii publice.  Sfârşitul anului 1919, găseşte compania Maramureş, cu sediul la Sighet, făcând parte din Batalionul 2 teritorial din cadrul Regimentului 7 jandarmi, component al Brigăzii IV Jandarmi Cluj. Anii 1929 – 1930 aduc noi structuri, în urma apariţiei, legilor privind organizarea jandarmeriei rurale, ceea ce a dus la înfiinţarea, la Baia Mare, a unei Legiuni, care făcea parte din Inspectoratul IV Jandarmi Cluj şi crearea în judeţ a mai multor secţii de jandarmi. Odată cu înfiinţarea Subinspectoratului General de Vest, cu reşedinţa la Cluj, şi a Inspectoratelor Regionale, Legiunea de jandarmi Maramureş trece în subordinea Inspectoratului Regional de Jandarmi Oradea Mare. Toamna anului 1940 aduce cu sine odiosul Dictat de la Viena care a determinat evacuarea teritoriului cedat Ungariei astfel că Legiunea de Jandarmi Maramureş şi-a mutat reşedinţa din garnizoana Sighet la Făgăraş, revenind în judeţ după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în luna iulie 1945, când Jandarmeria reintră în Ardealul de Nord.  Astfel, Legiunea de Jandarmi Maramureş, face parte de acum din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Oradea, în structura căruia rămâne până la începutul anului 1949, când Jandarmeria se desfiinţează, locul ei fiind luat de Trupele de Securitate – nivel batalion.  În anul 1990 fostul batalion de securitate Maramureș devine Batalionul 32 de Apărare Teritorială – Șomcuța Mare, ulterior Batalionul 32 Pază şi ordine și apoi Batalionul 32 Jandarmi cu zona de competență întregul județ Maramureș. În data de 15. 04 1996, Comandamentul B 32 J se mută din localitatea Şomcuta Mare în municipiul Baia Mare, pe strada Jandarmeriei nr. 1, unde se află şi în prezent. Din data de 1 mai 2005 structura militară maramureșană de jandarmi devine Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, subordonându-se direct Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, ulterior preluând numele Inspectoratul Județean de Jandarmi “Pintea Viteazu” Maramureș.

Insigna - Mina Cavnic - 600 ani de minerit

Cavnic (numit local alterntiv și Capnic, în limba maghiară Kapnikbánya,  în limba germană Kapnik) este un oraș din județul Maramureș, care la  recensământului din anul 2011, avea o populație de 4976 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 81,67%, maghiari – 14,04% și restul – altă etnie sau necunoscută. Structura confesională a populației se prezintă astfel: ortodocși – 74,65%, romano catolici – 14,93%, reformați – 1,88% și restul – altă etnie sau nedeclarată. Etimologia numelui localității provine din cuvântul maghiar Kapolnik, kapolna (capela) sau de la numele râului, care la rândul său derivă din cuvântul de origine slavă „kopaonik”, care înseamnă „a săpa”. Orașul Cavnic este situat într-o zonă muntoasă, la poalele munților Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic, la o altitudine variind între 550 și 1120 metri și la distanța de 32 km est de municipiul Baia Mare. Cavnicul a fost pentru prima dată atestat documentar ca sat, în anul 1336 cu numele de Capnic. Ocupația de bază a localnicilor a fost mineritul încă din perioada română. În perioada când mineritul era principalul sector de activitate, aici se exploatau și se prelucrau minereuri complexe cu conținut de aur, argint, plumb, zinc și cupru, mina fiind cea mai mare exploatare de minereuri complexe din Europa. După ce mina s-a închis, mulți localnici au rămas fără un venit stabil și mulți tineri au plecat în străinătate în speranța unui trai mai bun. O parte dintre localnici, au decis să-și încerce șansele în turism exploatând potențialul zonei, alții au început să investească sume mici de bani în pensiuni turistice, cabane și locuri de campare în vecinătatea pârtiilor de schi, în timp ce alții și-au extins afacerile în domeniul schiabil, așezând orașul Cavnic pe harta stațiunilor de iarnă din România. Principale atracții turistice ale orașului sunt: Biserica romano-catolică „Sf. Varvara” datată 1812, Stâlpul tătarilor pe care se află următoarea inscripție latină: Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris (În anul 1717 până aici au ajuns tătarii), Paltinul secular (Acer pseudoplatanus), înalt de 30 metri, cu diametrul trunchiului de 1,32 metri și „Logolda” - ruinele unei topitorii de aur din secolul al XIX-lea.

Insigna - Trofeul Carpați - FRH Baia Mare

(Federația română de handbal)

Handbalul este un sport de echipă care se joacă cu o minge. Meciul are loc între două echipe a 7 jucători (6 jucători de câmp și un portar) pe durata a două reprize a câte 30 de minute. Scopul jocului este de a marca cât mai multe goluri în poarta echipei adversare. Echipa care a marcat mai multe goluri câștigă meciul.

Trofeul Carpați este o competiție de handbal feminin și masculin de diverse niveluri (seniori și juniori) la care participă în mod frecvent și echipe din străinătate. Competiția este rezervată echipelor de club dar și reprezentativelor naționale, însă, de la an la an, a avut formate diferite de desfășurare. Handbalul feminin românesc a ajuns la ediția a 49-a a Trofeului Carpați.

Federația Română de Handbal (F.R.H.) este forul ce organizează și conduce handbalul românesc. Primul meci de handbal din România menționat în presă (în ziarul Hermannstädter Tageblatt) a fost probabil cel care a avut loc la începutul verii anului 1921, la puțin după un an de la primul meci de handbal din lume (Berlin - februarie 1920). Profesorul de educație fizică din Sibiu, Wilhelm Binder (care a predat la școli din Sibiu între 1910 - 1948) a fost în tribună la acel prim meci de handbal și a introdus handbalul în Sibiu. Binder se familiarizase în 1912 la Leipzig cu sportul premergător handbalului numit Raffball, sport pe care l-a introdus la Sibiu în 1913. În 1928 se organizează la Sibiu prima școală de arbitri de handbal. Federația Română de Handbal se constituie la 7 aprilie 1933, mai întâi ca filială a Federației de Baschet și Volei. După trei ani, federația de handbal devine independentă. Primul meci internațional al României a avut loc în 7 aprilie 1936, împotriva Poloniei, meci pe care România l-a câștigat cu 6 - 4.

Pentatlonul atletic școlar - Etapa pe țară

Ediția a VII-a - Baia Mare 1975

U.T.C. - (Uniunea Tineretului Comunist)

Pentatlonul modern este un sport olimpic, care conține cinci discipline: tir sportiv, scrimă, înot 200 de metri, săritură la obstacole şi cros 3 km. Sportul este guvernat de Uniunea Internaţională de Pentatlon Modern iar calendarul sportiv organizat de Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern. 

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României. 

Deasupra am postat carnetul de membru și drapelul organizației - Uniunea Tineretului Comunist.

Baia Mare este un municipiu, cel mai mare oraș și reședința județului Maramureș. Orașul este un important centru urban și industrial din nord-vestul României, situat la poalele Carpaților Orientali, numărând aproximativ 120000 de locuitori. Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 printr-un act al cancelariei regelui Carol Robert, dezvoltându-se ca centru aurifer în secolele al XIV-lea - XV-lea. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura și cultura băimăreană, din perioade diferite. 

Primăria

Prefectura

Turnul lui Ștefan

Bastionul Măcelarilor - Turnul de muniții

Aeroportul

Casa de cultură

Gara

Hotelul Mara

Magazinul universal Maramureș

Piața Victoriei

Hotelul Carpați

Hotelul Ștefan Vodă

Monumentul ostașului român

Sanatoriul Wagner

Județul Maramureș este situat în regiunea istorică Transilvania, în nordul României. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno - folclorice) distincte: Țara Chioariului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului și Țara Codrului. Județul se întinde pe o suprafață de 6304 kilometri pătrați, numără aproximativ 512000 de locuitori și are reședința în municipiul Baia Mare. Ca subunități administrative județul este compus din 2 municipii - Baia Mare, Sighetul Marmației, 11 orașe - Baia Sprie, Borșa, Vișeul de Sus, Târgul Lăpuș, Șeini, Cavnic, Ulmeni, Săliștea de Sus, Dragomirești, Șomcuța Mare, Tăuții-Măgheruș și 63 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Maramureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente de arhitectură și cultură, vederi generale din perioade diferite, alte locuri frumoase și o trimitere poștală ilustrată din acest județ.

Muzeul satului - Sighetul Marmației

Cascada Stur

Cascada Cailor

Mănăstirea - Rohia

Cheile Tătarului

Biserica Surdești

Biserica - Rogoz

Biserica ortodoxă - Sighetul Marmației

Cimitirul - Săpânța

Hotelul Cerbul - Borșa

Biserica ortodoxă Sf.Nicolae - Vișeul de Sus

Cortegiul sacrificaților - Închisoarea - Sighetul Marmației 

Biserica - Budești

Biserica - Plopiș

Baia sărată - Costiu

Biserica - Ieud

Biserica evanghelică reformată - Tg.Lăpuș

Mănăstirea - Bârsana

Monumentul - Moisei 

Liceul de fete - Sighetul Marmației

Spitalul - Sighetul Marmației

Gara - Valea lui Mihai

Gara - Valea Vișeului

Sinagoga - Sighetul Marmației

Vedere - Băiuț

Vedere - Șomcuța Mare

Vedere Satu Lung

Trimitere poștală

__________ooOoo_________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

Elisabeta a II-a, nume real și complet Elizabeth Alexandra Mary, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a încă 15 state, membre Commonwealth, născută  în anul 1926, conduce din anul 1952. Cele 15 state, membre Commonwealth sunt Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.

Câteva vignete de pe bancnote haitiene

DIN INTELIGENȚA 

ȘI SPIRITUALITATEA
POPOARELOR LUMII
PROVERBE CHINEZEȘTI

• Lipsa de schimbare înseamnă moarte.
• Jadul nu strălucește dacă nu e lustruit.
• Într-un marș de o sută de kilometri, al nouăzecelea este jumătatea distanței.

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 04.08.2017