D’ALE POLITICIENILOR NOȘTRI
sau
CULEGEM CE AM SEMĂNAT
VASILE BLAGA
– P.N.L.:
“Statul nu
cheltuie bani pe gratis.“
MARIAN VANGHELIE – P.S.D.:
“În prezent,
sumele alocate
transportului
în comun sunt infirme”.
GIGI BECALI
– P.N.G.:
„Eu am
înțeles că vorbim
de
afaceriștii adevărați.
Acest Cocoș
e un papagal.”
***
O PASTILĂ DE UMOR
VORBE DE DUH
DE LA UN ÎNAINTAȘ
UN DIALOG EPIGRAMATIC
_________xxx_________
O INSIGNĂ
ȘI CÂTEVA MEDALII
DIN JUDEȚUL BRAȘOV
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi
culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la
piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative
sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club,
etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de
identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare
grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de
nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive,
culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Federația aeronautică română
Demonstrația aviatică - 1928 - Ghimbav - Brașov
55 de ani de la înființarea primului aeroclub română
Federația Aeronautică
Română este o
structură sportivă de interes național și are competența și autoritatea să
organizeze, să controleze și să conducă activitatea sporturilor aeronautice
practicate în România (parașutism, zbor cu motor, planorism, zbor cu aeronave
ultraușoare, baloane). A fost fondată în
anul 1920 și este membră a Federației Aeronautice Internaționale (F.A.I.) din
anul 1923. Federația Aeronautică Română este persoană juridică de drept privat,
de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop
lucrativ.
Ghimbav (în dialectul săsesc: Wedjebich, în limba germană: Weidenbach, în limba maghiară: Vidombák) este un oraș din județul Brașov.
Orașul este atestat documentar pentru prima dată în anul 1342, an în care
probabil a fost fondat de coloniști germani. La recensământul din anul 2011
orașul număra 4698 de locuitori din care: români – 91,48%, germani – 3,46%,
maghiari – 3,29% și restul altă etnie
sau nedeclarată. Din punct de vedere confesional popuația are următoarea
structutră: ortodocși – 86,24%, romano catolici – 2,76%, reformați – 1,25%,
baptiști – 1,12%, altă religie – 3,55% și restul – necunoscută sau nedeclarată.
Cel mai important monument istoric al orașului este Biserica fortificatǎ
„Sf. Petru” a sașilor, o bisericǎ
evangelicǎ tipicǎ pentru regiunea Brașovului înconjuratǎ de ziduri masive, ce
datează din secolul al XV-lea. În prezent, în Ghimbav este în construcție
Aeroportul Internațional Brașov, care va deservi județul Brașov și județele
limitrofe. Deasupra am postat poza Primăriei Ghimbav.
General de brigadă Ioan Băncilă 1869 - 1937
Fundația social culturală Sf. Niclolae (Hălchiu)140 ani 2008
Ioan Băncilă este un militar (general al armatei)
erou român care s-a născut în anul 1867 în localitatea brașoveană Zărnești și a
decedat la data de 22 ianuarie 1938. Este erou al luptei pentru libertatea neamului românesc în primul
război mondial și participant la Adunarea de la Alba Iulia din anul 1918. După
studiile liceale pe care le-a făcut în Brașov, a trecut munții și a studiat în
școli superioare la Craiova și București, specializându-se în arma geniu. După
absolvire a executat o serie de lucrări tehnice necesare armatei. Ajuns
colonel, Bancilă a luptat în calitate de comandant de regiment în timpul
războiului de reîntregire chiar in zona Zărneștiului, la Rucăr și Mateiaș. După
terminarea războiului, primul său gând a fost să se reîntoarcă în locurile
natale, unde a fost primit cu nenumărate onoruri. La scurt timp a fost chemat
la Sibiu, unde a organizat Gărzile Naționale din Ardeal, aducându-și aportul la
Marea Unire de la 1 decembrie 1918. După acest eveniment, generalul Ioan
Băncilă a fost numit consilier tehnic al gărzilor naționale la statul major și
apoi inspector general la Directia de Poduri și Șosele din Transilvania, precum
și conducătorul serviciului tehnic din Prefectura Județului Brașov. Sus am postat bustul generalului situat în localitatea Zărnești.
Fundația social
culturală Sf. Nicolae este o asociație non -guvernamentală socio culturală din
localitatea brașoveană Hălchiu, situată pe strada Bisericii, la nr. 284.
Hălchiu (în limba germană: Heldsdorf, în limba maghiară:
Höltövény) este o comună din județul Brașov formată din satele Hălchiu (reședința) și Satu Nou,
situată la 15 kilometri spre nord-vest de Brașov. La recensământul din anul
2011 comuna avea un număr de 4218 locuitori din care: români - 74,89%,
maghiari – 16,09%, romi – 4,69%, germani – 1,44% și restul – altă etnie sau
necunoscută. Din punct de vedere confesional structura populației este
următoarea: ortodocși –
76,71%, luterani – 13,15%, romano catolici – 1,61%, evanghelici de confesiune
augustană – 1,46%, penticostali – 1,35% și restul – altă religie sau
necunoscută. În vatra satului există un sit arheologic din neolitic. Cel mai
important monument istoric din această comună este Biserica evanghelică din
Hălchiu, ridicată în anul 1792. Sus am postat o poză reprezentând Primăria Hălchiu.
Centenarul căii ferate Brașov - Zărnești
100 ani 1891 - 1991 - 6 iunie
Regionala de căi ferate Brașov 1891 - 1991 Brașov - Zărnești
Calea
ferată Brașov–Zărnești este o cale ferată secundară, care traversează
sud-estul Transilvaniei, prin Țara Bârsei și pe marginea nordică a Munților Piatra Craiului. La momentul
construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Motivul
pentru construirea acestei linii a fost în principal nevoia de a asigura
transportul de lemn, cărbune, piatră, produse agricole ca și al produselor
fabricii de hârtie din Zărnești. Proiectul a fost finanțat de casele bancare
Erlanger și Fiii din Frankfurt și Frații Sulzbach din Viena. Lucrările
propriu-zise au fost executate de antreprenorii Leo Arnoldi și Smerker. În
februarie 1891, o comisie a stabilit un traseu exact, de la Brașov pănă la
Zărnești. Calea ferată a fost inaugurată la 6 iunie 1891; circulația trenurilor
a început la 24 iunie 1891. Inițial, calea ferată Brașov–Zărnești a fost
exploatată de o companie particulară (Brassó-Háromszéki Helyi Érdekű Vasutak,
BHHÉV), iar apoi a fost preluată la 7 martie 1897 de către compania feroviară
ungară de stat MAV. La sfârșitul
primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României,
iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română
de stat CFR.
Zărnești, mai demult Zernești,
Zârnești este un oraș din
județul Brașov, România. Orașul este situate la poalele masivului Piatra
Craiului și este străbătut de râul Bârsa, numărând aproximativ 25000 de locuitori.
Pe teritoriul de astăzi al orașului Zărnești se pare că au locuit oameni din
cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost
înmormântați soldați ai Legiunii a XIII-a Gemina. Prima atestare documentară
care amintește de Zărnești datează din anul din anul 1373, sub numele de Zârna. În anul 1395 localitatea
este amintită ca și „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care
mai apar după anul 1437 sunt: Zerna, Villa Czerne și Zernyest. Sus am postat o poză cu Primăria din Zărnești.
Insigna - CSU Brașov (Clubul sportiv universitar)
Institutul pedagogic Brașov (Discobolul)
CSU Brașov este un club românesc
de baschet profesionist, cu sediul în municipiul Brașov care a fost fondat în
anul 1966. Cel mai mare succes s-a înregistrat în anul 2009, când s-a clasat pe
locul 3 în campionatul național. Culorile tradiționale ale echipamentului de
joc pentru acasă sunt alb complet iar pentru deplasări-albastru complet.
Institutul Pedagogic de 3 ani din
Brasov s-a
înființat prin Ordinul Ministrului Învățământului și Culturii nr. 3243 din data
de 4 iulie 1960, iar în anul 1967 s-a înființat filiala Brasov a Institutului
Central de Perfectionarea Personalului Didactic – ICPPD. În anul 1971 s-a
înființat Universitatea din Brasov prin fuzionarea Institutelor Politehnic și
Pedagogic din Brasov, în baza Decretul Consiliului de Stat nr. 348 din
12.10.1971, iar în anul 1979 toate cadrele didactice de la ICPPD, Filiala Brasov au fost
transferate în cadrul Universității.
De-a
lungul secolelor, marii artiști ai lumii au lăsat omenirii moșteniri culturale
neprețuite. Arta sculpturii a dat naștere unor capodopere care, prin măreția,
valoarea și spectaculozitatea lor, au devenit faimoase. Discobolul lui Miron este o capodoperă a Antichității grecești,
ce datează din perioada 460 - 450 Î.Hr. Din păcate, originalul grecesc din
bronz nu mai există, însă a devenit celebru prin numeroasele copii realizate în
marmură de artiștii Imperiului Roman, atât la scară reală, cât și
redimensionate. Celebra sculptură exprimă forța și energia atletică în cel
mai armonios și echilibrat mod. Deși, în prezent, se consideră că poziția aruncătorului
este nefirească și reprezintă o manieră ineficientă de a arunca discul,
sculptura constituie un model de rigurozitate în redarea fiecărui mușchi încordat
de pe corpul atletului.
Campionatul mondial de fotbal - Spania 1982
Expoziția filatelică republicană
Expofotbal - Brașov 6 - 13.06.1982
Campionatul
Mondial de Fotbal 1982 a fost cea de-a douăsprezecea ediție
a celei mai importante competiții la care participă echipe naționale din toată
lumea, ediție ce s-a desfășurat în Spania, în perioada 13 iunie – 11 iulie
1982. Turneul a fost câștigat de Italia, după ce a învins Germania de Vest cu
scorul de 3-1. Turneul final s-a desfășurat pe 17 stadioane dispuse în 14 orașe
spaniole. În cadrul turneului final s-au înscris 146 de goluri, câte 2,81
goluri pe meci, golgheterul fiind italianul Paolo Rossi cu un număr de 6
goluri.
Brașov (în germană Kronstadt,
în maghiară Brassó, în latină Corona; de
asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov,
în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel
mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru
turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul
2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai
mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene
consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente
și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost
emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost
emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am
postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele
de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul Brașov, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.
Prefectura
Primăria și statuia Lupa Carolina
Poarta Ecaterina
Biblioteca județeană George Barițiu
Gara
Sinagoga
Biserica Sf.Treime din Schei
Universitatea Transilvania
Biserica catolică Sf.Petru
Biserica Neagră
Cercul militar
Gara veche
Uzina Tractorul
Hotelul Carpați
Hotelul Coroana
Vila Kertsch
Gimnaziul român
Monumentul Arpad
Palatul de finanțe
Palatul Poștei
Dealul Străjii
Poarta Șcheilor
Trimiteri poștale
Brașov este un
judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care
include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat
în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul
arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351
kilometri pătrați, numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu
acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4
municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești,
Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele
interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, câteva trimiteri poștale ilustrate din județul Brașov, din vremuri diferite, precum și alte frumoase locuri de vizitat în acest județ.
Cetatea Râșnov
Castelul Bran
Biserica fortificată Homorod
Herghelia Sâmbăta de Jos
Biserica fortificată Hărman
Cetatea Făgăraș
Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită
Cetatea Rupea
Cetatea țărănească Prejmer
Biserica fortificată Viscri
Biserica Criț
Biserica fortificată Bunești
Cetatea Feldioara
Mănăstirea rupestră Șinca Veche
Biserica fortificată Ghimbav
Peștera de gheață
Cascada Tamina
Cetatea Cristian
Casa parohială Cristian
Peștera Valea Cetății
Biserica fortificată Codlea
Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena - Predeal
Dispensarul Bran
Liceul Radu Negru - Făgăraș
Cetatea Făgăraș
Casa funcționarilor Ministerului de finanțe - Predeal
Mănăstirea Predeal
Teliu
Sanatoriul Excelsior - Timișul de sus
Hotelul Palace - Predeal
Sanatoriul Predeal
Vama ungară Predeal
Biserica fortificată Prejmer
Podul peste Olt - Făgăraș
Piața Mare - Făgăraș
Feldioara
Râșnov
Funicularul Fabricii de celuloză - Zărnești
Cetatea Râșnov
Râșnov
Trimiteri poștale
__________ooOoo__________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Juho Kusti Paasikivi a fost un om politic și de stat finlandez, care s-a născut la data de 27 noiembrie 1870 ți a decedat la data de 14 decembrie 1956. A exercitat o influență în economia și politica finlandeză pentru aproape 50 de ani, fiind modelatorul politicii externe după cel de-al doilea război mondial. Și-a servit țara ca prim ministru în anii 1918 și 1944 – 1946 și apoi ca președinte, între anii 1946 – 1956.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă românească
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni franceze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 07.12.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu