CHOCIANOW - POLONIA

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând monumente

de cultură și arhitectură din localitatea poloneză CHOCIANOW,

denumire germană KOTZENAU, județul POLKOWIC, 

voievodatul SILEZIA INFERIOARĂ, din vremuri diferite,

câteva vederi aeriene, trimiteri poștale și o acțiune locale.

Biserica Sfântul Iosif

Parcul

Piața centrală

Castelul

Gara

Strada Gării

Arhitectură locală

Vederi aeriene

Trimiteri poștale

O acțiune locală

***

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CÂTEVA 

MEDALII ȘI INSIGNE 

DIN JUDEȚUL BRĂILA

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Automobil Clubul Român

Raliuri tehnico aplicative

Brăila 1983 -  Finala pe țară

Mai jos prezint câteva file din istoria veche a Automobil Clubului Roman (A.C.R.), fost Automobil Clubul Regal Roman (A.C.R.R.) 1904 – 2014. 5 aprilie 1904. În salonul de onoare al Hotelului Boulevard din Bucureşti (clădire existentă şi în prezent), un grup de automobilişti, constituiţi în Adunarea Generală, a hotarât şi a semnat actul de înfiinţare a primei asociaţii a automobiliştilor din ţara noastră: Automobil Club Român. Automobil Club Român se înscrie, astfel, în primele 10 cluburi centenare din Europa şi în primele 14 cluburi centenare din întreaga lume. Septembrie 1904. Are loc prima cursă de automobile din România organizată de ACR pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Bucureşti (120 km). România a fost printre primele 6 ţări din lume care au organizat concursuri auto, după Franţa, SUA, Germania, Italia şi Austria. 8 decembrie 1905. ACR a fost primit ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute de la Paris, devenită ulterior Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA). 1914. Automobil Club Român îşi schimbă statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), iar timp de 33 de ani Regii României au deţinut funcţia de preşedinţi de onoare ai ACRR. 15 ianuarie 1921. Adunarea Generală a ACRR introduce un nou capitol în Statut (capitolul 6) privind autorizarea cluburilor regionale. Primul club regional a fost înfiinţat la 8 septembrie 1921, la Cluj. Printre membrii lui de onoare s-a numărat Octavian Goga. 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Central al Turismului Internaţional, cu sediul la Paris. 1926. Alexandru Berlescu realizează, în premieră, înconjurul României pe un Oldsmobile, parcurgând 2447 km în 50 de ore. Are loc, de asemenea, în România, prima cursă Bucureşti – Paris şi retur, fără oprire, performanţă realizată de Henry Manu, însoţit de N. Constantinescu, pe o maşină Buick. 1927. Este înfiinţat Automobil Club Regional Moldova de Sus, Cernăuţi, potrivit Statutului ACRR. 1929. Automobil Club Regal Român devine membru fondator al Cercului de sporturi Băneasa (Country Club), cu denumirea actuală de Clubul Diplomatic Bucureşti. 1936. Petre Cristea şi Ion Zamfirescu (însoţiţi de Gogu Constantinescu) câştigă Raliul Monte Carlo, pe un Ford V8, performanţă considerată ca fiind cea mai mare victorie a automobilismului românesc. 1 ianuarie 1948. Automobil Club Regal Român primeşte denumirea de Automobil Clubul Republicii Populare Române (ACRPR), cu sediul în B-dul 6 Martie nr. 5, fiind unicul club naţional recunoscut oficial. 1953. Este organizată Competiţia automobilistică Marele premiu al RPR şi Circuitul CFR pe parcelarea Floreasca din Bucureşti. 1958. Urmare a transformărilor politice din România, desfiinţarea Regatului, la iniţiativa unui grup de automobilişti, ACRPR a fost reorganizat într-o nouă concepţie, sub denumirea de Asociaţia Automobiliştilor din România (AAR). 1964. Are loc prima ediţie a Raliului Dunării – Castrol care avea startul la Viena şi sosirea la Braşov. 1967. Are loc prima ediţie a Raliului României. Un comitet de iniţiativă a depus diligenţele necesare pentru transformarea AAR în Automobil Clubul Român. La împlinirea a 63 de ani de existenţă, asociaţia automobiliştilor din România revenea, astfel, la numele ei iniţial – Automobil Clubul Român. 18 octombrie 1967. ACR se mută în noul său sediu situat în Str. Nikos Beloiannis nr. 27, astăzi Str. Take Ionescu nr. 27. 17 mai 1974. Se înfiinţează Federaţia Română de Automobilism şi Karting (ACR – FRAK).  

AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN (A.C.R.) constituit la 5 Aprilie 1904, este asociația automobiliștilor, a practicanților automobilismului, turismului automobilistic și a activității sportive de automobilism și de karting din România, recunoscută ca persoană juridică prin Legea nr. 872/13.03.1909, reorganizată ca Asociaţia Automobiliştilor din R.P.R. prin Hotărârea Uniunii de Cultură Fizică şi Sport nr. 20 din 24 ianuarie 1958, autorizată ca Automobil Clubul Român prin HCM nr. 614 din 21.03.1967 şi restabilită ca funcţionare prin Decretul nr. 85/1 febr. 1990 ca Automobil Clubul Român şi HG nr. 737/26 iunie 1990. Este o asociație civilă, fără scop lucrativ, independentă, unitară, indivizibilă și cu personalitate juridică. Scopul A.C.R. este de a dezvolta interesul cetățenilor, în general, și a membrilor asociației, în special, pentru practicarea automobilismului, a turismului automobilistic, și a activității sportive de automobilism și de karting, precum și de a acorda asistență tehnică de profil pentru practicarea și buna desfășurare a activităților enunțate în statut. A.C.R. are ca obiective: a) să informeze și să cultive interesul pentru practicarea automobilismului și a turismului automobilistic; să organizeze îndrumarea, instruirea și perfecționarea pregătirii tehnice și morale a membrilor și simpatizanților asociației, după caz; să acorde asistență tehnică, turistică și juridică; b) să colaboreze cu autorități, instituții publice și oricare alte persoane juridice sau persoane fizice, în vederea dezvoltării automobilismului, turismului automobilistic și activității sportive de automobilism și karting; c) să organizeze, să îndrume și să coordoneze activitatea sportivă de automobilism și karting; d) să stabilească și să dezvolte relații de colaborare cu organizații internaționale de automobilism și turism, cu asociații, cluburi și federații de specialitate din alte țări, precum și cu alți parteneri de profil din străinătate, persoane fizice sau juridice; e) să sprijine, pe măsura posibilităților sale de acțiune, protejarea mediului înconjurător și creșterea siguranței în circulația rutieră; f) să sprijine exercitarea drepturilor și libertăților specifice ale membrilor săi in cadrul și prin mijloacele prevăzute de statut, precum și cele derivând din reglementări și convenții interne și internaționale.

Insigna - AJVPS Brăila

(Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor sportivi)

Campionat republican pescuit sportiv staționar

Finala senioare - 26 iulie 1987

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, care reprezintă, în plan intern, interesele a peste 150 de asociaţii afiliate, în care sunt înscrişi peste 90% din vânătorii români şi peste 80% din pescarii cu domiciliul sau rezidenţa în România, iar în plan extern, interesele tuturor vânătorilor şi pescarilor sportivi din ţara noastră. Data de 5 iunie 1919 reprezintă momentul constituirii „Uniunii Generale a Vânătorilor”, iar cea de 26 mai 1922, data de naştere a „Uniunii Generale a Vânătorilor din România”. Această formă de organizare a suferit mai multe transformări și convulsii până să ajungă la formatul de astăzi. Au fost perioade când au existat și organizații paralele în acest domeniu de activitate. 

SANAB - S.C. Șantierul naval Brăila S.A.

Societatea numismatică română - Secția Brăila

20 ani de la construcția primei nave maritime 1973 - 1993

Cargoul Codlea 4800 TDW

Șantierul naval din Brăila (Sanab) este un șantier naval pentru construirea de cargouri de 4 500 tdw, 7 500 tdw, 15 000 tdw, şlepuri, nave de salvare, nave-pilot, remorchere, nave pentru transportat fructe, motonave, ceamuri, etc. A fost înființat în anul 1939 sub forma unor mici ateliere pentru curățatul și repararea corpului navelor și ambarcațiunilor. Șantierul Naval Brăila a fost deținut până în anul 2003 de firma Scandior, dar a trecut ulterior sub controlul companiei norvegiene Aker Yards, care a preluat Scandinor. Șantierul Naval Brăila a fost redenumit în Șantierului Naval Aker Brăila iar apoi STX Ro Offshore Brăila. 

Cargoul "Codlea" a fost o navă a marinei comerciale române, care a fost construită în anul 1974 la Șantierul naval din Brăila. Avea un deplasament de 4800 tone dw, lungimea de 106 metri, lăţimea de 14,8 metri şi pescajul de 8,5 metri. Dezvolta o viteză de 14 noduri. Din aceeaşi clasă au mai făcut parte alte 17 nave. Toate purtau numele unor localităţi din România. 

Insigna - Uniunea națională a cadrelor militare în rezervă și retragere

Organizația județeană Brăila "Mihai Viteazu"

15 ani 1990 - 2005 Patrie - Onoare - Demnitate

Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (denumirea alternativă Uniunea  Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere) este continuatoarea nobilelor tradiții ale structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere atestate legal din 1925, precum şi moştenitoarea patrimoniului deţinut de acestea. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (A.N.C.M.R.R.) este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, independentă democratică, apolitică, nonprofit şi deschisă. Deviza asociaţiei este: ,,Patrie, onoare, demnitate”. Sediul central al acesteia este în Palatul Cercului Militar Naţional din strada Constantin Mille, nr.1, Sector 1, Bucureşti. A.N.C.M.R.R. este o structură asociativă, constituită prin liberul consimţămînt al cadrelor militare în rezervă şi în retragere, provenite din Ministerul Apărării Naţionale. A.N.C.M.R.R. are structuri în toate cele 41 judeţe ale ţării şi în sectoarele Capitalei. Asociaţia funcţionează sub înaltul patronaj al preşedintelui României, în calitatea sa de comandant al Forţelor Armate şi sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale, ministrul fiind Preşedinte de Onoare al A.N.C.M.R.R. Asociaţia nu este angajată politic şi nu desfăşoară activităţi în favoarea sau defavoarea vreunui partid sau organizaţie politică. Poate însă solicita sprijinul acestora în iniţierea, susţinerea sau promovarea unor legi şi acte normative ce vizează protecţia socială a cadrelor militare în rezervă şi în retragere. Scopul acestei asociații este următorul; Reprezintă şi apără drepturile cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ale familiilor acestora, în relaţiile cu M.Ap.N., cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, centrale şi locale, precum şi cu organizaţii similare din ţară şi străinătate. În spiritul devizei asumate, realizează cerinţele cultivării patriotismului, înfăptuirii aspiraţiilor membrilor săi în domeniul militar şi de protecţie socială. Sus am postat logo-ul  Asociației Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”.

 

40 de ani de teatru de stat

130 de ani de teatru permanent la Brăila

Gala națională de teatru

"Femeia erou în dramaturgia contemporană"

Ediția a II-a 1 - 10 octombrie 1989

 

Teatrul „Maria Filotti” din Brăila a fost construit în anul 1896 fiind denumit "Teatrul Rally". În anul 1919 devine "Teatrul Comunal", iar în anul 1949 "Teatrul de Stat Brăila – Galați". În anul 1969 prestigioasei instituții de cultură i se dă numele Maria Filoti, în onoarea actriței române Maria Filoti (1883 - 1956), originară din din județul Brăila. Acest teatru are 369 locuri pe scaune. Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur" în anul 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu, etc. 

Maria Filotti a fost o actriță română născută la data de 9 octombrie 1883 în localitatea Batoga, județul Brăila și a decedat la București în data de 5 noiembrie 1956. Jocul său a îmbinat forța temperamentală cu aprofundarea psihologică a rolului. A urmat cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. "Veşnic sunt nemulţumită de mine" - sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă şi devotament desăvârşit. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deţinut roluri principale. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

Brăila este un municipiu în sud-estul României și reședința județului cu același nume. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populatia orașului era, în anul 2009, de 211884 de locuitori, fiind al 10-lea oraș din țară după numărul de locuitori.  Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Sus am postat stemele 1865 - 1918, interbelică, comunistă și actuală ale municipiului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură brăilene, dar vremuri diferite dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Castelul de apă din Grădina publică

Ceasul din Grădina publică

Monumentul Traian

Prefectura

Strada Mihai Eminescu

Fântâna cinetică

Palatul Agriculturii

Primăria

Gara fluvială

Biserica greacă Buna vestire

Spitalul județean de urgență 

Magazinul universal Dunărea

Biserica lipovenească

Casa memorială Panait Istrati - Grădina mare

Catedrala Nașterea Domnului

Muzeul Brăilei

Secția de etnografie și artă populară

a Muzeului județean

Faleza

Liceul Nicolae Bălcescu

Monumentul

Berăria și Hotelul Francez

Vedere din port

Biserica armeană

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sfinții Arhangheli (fosta Geamie)

Biserica Sfântul Petru

Biserica Sfântul Gheorghe

Bulevardul Carol

Bulevardul Cuza

Strada Împăratul Traian

Strada Regală

Strada Victoria

Teatrul Passalacqua

Casa Ing.Budeanu

Piața Dumitru Ionescu

Piața Sfinții Arhangheli

Piața V.I.Lenin

 Casa Sulioti

Casa Verona

Proprietatea Dumitru Ionescu

 Strada Galați

Cazarma guarzilor comunali

Institutul Sfânta Maria

Trimiteri poștale

Județul Brăila este un județ din provincia Muntenia, partea de est a României, care își are reședința în orașul cu același nume. Județul se întinde pe o suprafață de 4766 kilometri pătrați și numără aproximativ 373000 de locuitori. Ca subunități administrative județul se compune dintr-un municipiu - Brăila, 3 orașe - Însurăței, Ianca, Făurei și 40 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură ale județului, din vremuri diferite, alte locuri de vizitat în acest județ și o trimitere poștală ilustrată.

Mănăstirea Lacul Sărat

Popina Blasova

Rezervația naturală Lacul Jirlău

Primăria Ianca

Primăria Șutești

Mănăstirea Măxineni

Parcul național Balta Mică a Brăilei

Biserica Sfântul Nicolae - Lacul Rezii

Plaja Lacul Sărat

Hotelul Popescu - Lacul Sărat

Vila Ancora - Lacul Sărat

Vila M.S.Mihăilescu - Lacul Sărat

Vila Segărceanu - Lacul Sărat

Trimitere poștală

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

Kwame Nkrumah (născut Francis Nwia Nkrumah) a fost un om politic și de stat ghanez care s-a născut la data de 21 septembrie 1909 și a decedat la data de 27 aprilie 1972. A liderul Ghanei și al statului precedent, fosta colonie britanică, Coasta de Aur, între anii 1952 – 1966.

Detaliu vignetă de pe o bancnotă românească

Câteva vignete de pe obligațiuni franceze

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 04.12.2016