1 Pound 18XX
NEUFOUNDLAND
situată în estul Canadei,
teritoriul de azi al Peninsulei Labrador
și insulei Newfoundland (Terra
Nova în limba portugheză).
Această provincie are capitala la
St. John’s, se întinde
pe o suprafață de uscat de 405212
kilometri pătrați
și numără aproximativ 0,5
milioane de locuitori.
Stema actuală:
Steagul oficial actual:
Steaguri
neoficiale:
Mai jos admiri trei inconfundabile
monumente de arhitectură din această provincie,
dar și o insignă, un jeton, o medalie, o monedă și
o obligațiune emise de provincia Newfoundland.
Clădirea Parlamentului provincial
Colegiul St.Bonventure
Turnul Cabot
Insignă din Newfoundland
Jeton din Newfoundland
Medalie din Newfoundland
Monedă 1 cent 1885 - Newfoundland
O obligațiune emisă în Newfoundland
***
O PASTILĂ DE UMOR
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
___________xxx___________
O PLACHETĂ
ȘI CÂTEVA MEDALII
DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi
(medaille) şi spanioli (edala).
Placheta - (Palatul Ministerului Lucrărilor Publice)
București - România
Clădirea
reprezentată pe plachetă este fostul sediul al Palatului Ministerului
Lucrărilor Publice din București. Clădirea a fost construită între anii 1906-1910, în stil tradițional,
neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe terenul viran
situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit “Maidanul lui Duca”. Construcția a
fost realizată de Elie Radu, care a făcut fundația cu un radier general din
beton armat de 1 metru grosime și a realizat planșee de beton armat. Clădirea a
fost inaugurată în anul 1910 în prezența regelui Carol I, aici instalându-se
Ministerul Lucrărilor Publice. În timpul ocupației germane dintre anii
1916-1918, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice a fost rechiziționat și
transformat în Comandatura
Generală Germană. După primul război
mondial, titulatura instituției găzduite în clădire a devenit Ministerul Lucrărilor Publice și al
Comunicațiilor. În timpul celui de
al doilea război mondial clădirea a suferit avarii serioase astfel că
s-a impus o renovare generală. După ce în anul 1948 Petre Antonescu a renovat
clădirea și i-a adăugat încă un etaj, în clădire s-a instalat Primăria Generală, devenită în
următorii ani Sfatul Popular
al Capitalei. Până în anul 2010 clădirea a găzduit sediul Primăriei Municipiului București, când a
intrat din nou în renovare-consolidare, sediul Primăriei funcționând în alt
sediu. Se pare că în toamna acestui an (2016) edificiul – monument istoric de
interes național – își va relua destinația de Primărie a Capitalei.
Clubul aristrocratic Rapid
Credo quia absurdum (Cred că e absurd)
Rapid - 1923 - Iubire fără sfârșit
Clubul
Aristocratic RAPID s-a înființat în anul 2001, iar motto-ul după care
se conduce este “ Credo quia absurdum”
ceea ce s-ar putea traduce aproximativ în “Eu cred că este
absurd”. Este o asociație non-profit ce reunește personalități îndrăgostite
iremediabil de echipa giuleșteană. Unic la noi în țară, Clubul Aristocratic
Rapid, lansat la inițiativa doctorului Mihai Pârvu, devenit și președinte al
acestei asociații, demonstrează, o dată în plus, că iubirea pentru această
grupare de legendă a depașit granițele unei pasiuni oarecare. Clubul reunește
deja o serie de personalitati, din varii domenii, precum actorul Florian Pittiș
(timpuriu plecat dintre noi, prim-vicepresedinte și președinte al Senatului, ai
cărui membri sunt aleși pe viață), pianistul Dan Grigore (președinte de
onoare), actorii Colea Răutu (trecut la cele veșnice) și Mitică Popescu, cantautorul
Victor Socaciu , prof. univ. dr. în istorie Cristian Troncotă, omul de
televiziune și cântărețul Horia Brenciu, medici, profesori, oameni de afaceri
etc. Clubul Aristocratic Rapid,
poartă cu eleganță la rever, prin fiecare membru al său, floarea recunoștinței
pentru cei care au apărat și au promovat RAPID - ul, cu argintul crampoanelor
sau cu penițele de aur ale stilourilor.
AAF - Asociația artiștilor fotografi 20 ani 1975
RSR (Republica Socialistă România)
Al X-lea Salon internațional de artă fotografică - București
Asociația
Artiștilor Fotografi din România (AAF) a fost o organizație națională culturală având ca scop
principal promovarea artei fotografice românești. AAF, cu sediul
central în Bucureşti (parterul
imobilului Informaţia Bucureştiului din strada Brezoianu), era afiliată la
FIAP (Federația Internațională a Artiștilor Fotografi), sub
patronajul UNESCO. Înființată în plină perioadă comunistă, AAF i-a
reunit în structura sa pe cei mai reprezentativi artiști fotografi români ai
epocii, fiind organizată teritorial în filiale, pe regiunile tradiționale ale
României. Deși tributară uneori ideologiei comuniste, AAF a
reușit să impună saloanelor internaționale de artă fotografică organizate
periodic în Sala Dales din Bucureşti, o anume ținută de autentică valoare și
înaltă performanță artistică. Pe simezele Galeriilor AAF din
strada Brezoianu-București au expus artiști fotografi români și străini de mare
notorietate. Criticată după revoluția din decembrie 1989 tocmai de
către membrii săi cei mai marcanți pentru concesiile pe care conducătorii
organizației le-au făcut propagandei de partid și mai cu seamă în cadrul
Festivalului Naţional Cântarea României, Asociația Artiștilor Fotografi
din România s-a diluat până la pragul pierderii identității. Din
decembrie 2007 AAFR și-a reluat activitatea sub o nouă conducere, sediul fiind
mutat la Oradea.
Uzina de anvelope Danubiana 1962 - 1972
Danubiana - 10 ani de activitate - 11.00-20
Întreprinderea Danubiana Bucuresti produce anvelope pentru toate
tipurile de mașini agricole. Are sediul în municipiul Bucureşti, pe Şoseaua
Olteniţei, la nr. 35 -37. Deasupra am postat logo-ul Întreprinderii Danubiana -
București. În prezent Întreprinderea Danubiana Bucuresti este o filială a Grupului Tofan. În poza de deasupra este reprezentată intrarea principală în Întreprinderea Danubiana - București.
Campionatele europene de lupte
greco-romane și libere - București 1979
Luptele greco-romane sunt un sport, un stil
de lupte practicat la nivel
global. Acest sport a fost contestat la primele jocuri olimpice moderne, dar începând cu anul
1908 a fost inclus în fiecare ediție a jocurilor olimpice de vară
organizate de la 1908. Doi sportivi luptători sunt observați de un juriu pentru
timpul întrecerii de trei reprize a câte două minute fiecare. Lupta se termină
când un sportiv câștigă două reprize lupt sau atinge scopul suprem de a pune la
sol, “pe spate”, a adversarului ("tuș"). Acest stil de lupte interzice ținutul de sub
talie, aceasta fiind diferența majoră între luptele greco romane și cele “libere”
– alt sport care se desfășoară în cadrul jocurilor olimpice.
Municipiul București este capitala României,
reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al
țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de
locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș
ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună
zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în
următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a
localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala
României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice,
culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura
elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent,
capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită
în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă
și actuală ale orașului precum și pozele unor importante monumente de cultură
și arhitectură bucureștene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.
Cartierul Grivița Roșie
Cartierul Ghica-Tei
Mănăstirea Radu Vodă
Teatrul evreiesc de stat
Hanul lui Manuc
Muzeul militar național
Muzeul geologic
Palatul Cotroceni
Biserica Bucur
Biserica Domnița Bălașa
Biserica luterană
Biserica rusească
Palatul CEC
Casa Scânteii
Cercul militar național
Foișorul de foc
Gara Filaret
Palatul Poștei
Grand Hotel de Bulevard
Hotelul Ambasador
Hotelul Athene Palace
Piața Sărindar și Hotelul Capșa
Calea Victoriei și Hotelul Continental
Hotelul de France și Berăria Vârful cu Dor
Hotelurile High-Life și Splendid
Hotelul Imperial și Cafeneau Kubler
Hotelul Palace
Hotelul Lido
Banca Marmorosch (sediul din str.Lipscani)
Liceul Lazăr
Marele Hotel de Franța
Ministerul de Interne (Palatul Șuțu)
Ministerul de Finanțe
Mitropolia
Muzeul militar
Palatul regal
Palatul Camerei de comerț
Palatul Cantacuzino
Palatul doamnei Crețulescu
Palatul de justiție
Palatul Liga culturală
Palatul telefoanelor
Piața Palatului
Societatea funcționarilor publici
Cartierul Balta Albă
Cartierul Drumul Taberei
Cartierul Floreasca
Cartierul Pantelimon
Trimiteri poștale
__________ooOoo___________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Kaarlo Juho Ståhlberg a fost un jurist, academician, om politic și de stat finlandez care s-a născut la data de 28 ianuarie 1865 și a decedat la data de 22 septembrie 1952. Politician de factură liberală a avut o contribuție majoră la crearea Constituției Finlandei din anul 1919. Și-a servit țara ca președinte între anii 1919 – 1925.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă românească
Câteva ornamente decorative periferice de pe
acțiuni germane
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 05.12.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu