Epaminonda's Blog.....: septembrie 2024

luni, 16 septembrie 2024

SINGAPORE

10 DOLARI 2015

SINGAPORE

Este o republică parlamentară

situată în Asia de Sud-Est,

undeva în sudul peninsulei Malay

și a provinciei malayeziene Johor,

la 137 kilometri de Ecuator.

Are capitala la Singapore,

se întinde pe 704 kilometri pătrați

și numără aproximativ

4,326 milioane de locuitori.

Bancnota națională a statului este

dolarul singaporez.

Acest stat și declarat independența la:

31 august 1963 – faţă de Marea Britanie

și la 9 august 1965 – faţă de Malaezia.

Deviza națională a statului este:

Înainte, Singapore!

Stema oficială a statului Singapore:
Steagul oficial adoptat la 3 decembrie 1959:

Alte steaguri oficiale:
1819 – 1867 – Anglia
1867 – 1942
1942 – 1945
1946 – 1959

Personajul reprezentat pe majoritatea bancnotelor singaporeze

este Encik Yusof bin Ishak.

Encik Yusof bin Ishak a trăit

în perioada anilor 1910 – 1970,

fiind președintele statului

în perioada anilor 1965 – 1970

Clădirea Parlamentului

Complexul hotelier Marina Bay

Aeroportul Changi

Deasupra prezint trei reprezentative monumente

singaporeze de arhitectură și mai jos: o marcă poștală,

medalie, o insignă și o monedă singaporeze

Marcă poștală singaporeză

Medalie singaporeză

Insignă singaporeză

Monedă singaporeză

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

UN CAREU

DEFINIȚII REZOLVAT

____________xxx____________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Horia Măcellariu - 130 de ani de la naștere 1894 - 1989

Comandamentul Flotilei 56 Fregate "Contraamiral Horia Măcellariu"

Piesa de mai sus s-a realizat la Monetăria Statului în două variante de metal–compoziție (argint și aliaj cupru) și are următoarele caracteristici tehnice:

Anul emiterii: 2024
Emitent: Monetăria Statului
Tema: 130 de ani de la naștere - contraamiral Horia Măcellariu
Materiale: Argint cu titlul de 99,9% sau aliaj cupru
Forma – rotundă
Diametru: 60 mm
Greutate: 131 grame – cea de argint, necunoscută cea din aliaj de cupru
Tiraje: 60 bucăți – cea de argint și 40 bucăți cea din aliaj de cupru
Calitate: patinată
Tiraj fix: 60 bucăți
Material: Aliaj de cupru
Diametru: 60 mm
Calitate: patinată
Tiraj fix: 40 bucăți
Prețuri unitare de achiziție cu TVA inclus: 1426 lei cea din argint și 400 lei cea din aliaj de cupru

Horia Măcellariu s-a născut în anul 1894 la Craiova. La terminarea studiilor, se înscrie la Școala de Artilerie, Geniu și Marină, optând pentru marină. După încheierea Primului Război Mondial, a absolvit Școala de Aplicație a Marinei la 21 aprilie 1923 și apoi Școala de Informații pentru ofițeri superiori. În perioada 1928 – 1929, a studiat la Școala Navală de Război din Paris în urma căreia a dobândit Brevetul de ofițer de stat major. Pe timpul școlii, ofițerul a fost avansat în grad de locotenent-comandor. Din anul 1943, ofițerului i s-a încredințat comanda Forțelor Navale Maritime, tot atunci fiind avansat la gradul de contraamiral. În această calitate, contraamiralul Macellariu a organizat și condus cea mai complexă operațiune din istoria marinei militare române, aceea de evacuare a trupelor româno-germane din peninsula Crimeea, cunoscută în istorie ca “Operațiunea 60.000”. Evenimentul controversat, dar foarte important din istoria României, cel din 23 august 1944, l-a găsit pe contraamiralul Macellariu tot la comanda Forțelor Navale Maritime. Datorită tactului, a relațiilor deosebite avute cu viceamiralul german Helmuth Brinkmann, amiralul român a reușit să evite un angajament între forțele germane și cele române. De asemenea, cu mult tact și diplomație a răspuns ultimatumului înaintat la sfârșitul lunii august 1944 de amiralul sovietic Oktiabriski, arătând că poziția marinei noastre militare este de cooperare cu cea sovietică, nicidecum de subordonare sau tutelare.Începând cu 1 noiembrie, contraamiralului Macellariu i s-a încredințat comanda Școlilor Marinei, pe care le-a condus cu aceeași pricepere și conștiinciozitate, aceasta fiind și ultima funcție îndeplinită în Marina Militară, deoarece la 6 martie 1945 a fost trecut în rezervă. Contraamiralul Macellariu a slujit cu onoare arma pe care a îmbrățișat-o încă de tânăr, fiind considerat de către contemporani, printre ofițerii de elită ai armatei române. În semn de apreciere a marelui înaintaș Flotila 56 Fregate i-a preluat pentru istorie numele.

Set 3 insigne pionierești - Micul turist

De-a lungul existenţei sale ca organizaţie de masă a şcolarilor (1949-1989), Organizaţia Pionierilor a acordat o atenţie deosebită activităţilor în aer liber şi turistice. Această importanţă rezultă şi din faptul că până în 1966 (perioadă care se suprapune RPR-ului) Organizaţia nu a emis nicio insignă dedicată exclusiv sportului, în schimb a emis două pentru activităţi turistice: „Tânăr turist” şi „Micul turist” (a doua apare în trei variante).Pentru a le putea primi pionierii trebuiau să participe la drumeţii şi să aibă cunoştinţe de orientare turistică şi de acordare a primului ajutor medical. Pe lângă insignele menţionate anterior, au mai fost identificate alte două emise pentru a marca anumite evenimente, cel mai probabil organizate în cadrul competiţiei Expediţiile „Cutezătorii”. Insigna Micul turist a fost în uz aproximativ în intervalul 1951-1956. Ea este rotundă cu diametrul de 2,3 cm, fiind produsă din alamă cu email cald la IPMS Arad. Emitentul este Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. În partea de jos este reprezentată o busolă albă (uşor ieşită în afară) cu cele patru puncte cardinale marcate. Acul este orientat pe direcţia NE-SV. Marginea exterioară este înconjurată de o bandă albă, care se încheie în partea superioară cu un steag tricolor. Pe banda albă este scris cu majuscule „MICUL TURIST”. Aceasta este o variantă mai rară, versiune intermediară între insigna „Tânărul turist” şi insigna „Micul turist”. Deşi principalele elemente constitutive ale desenului sunt prezente, există şi numeroase diferenţe: în locul munţilor este reprezentată o pădure, între pionier şi brazi este desenată o cabană, iar băiatul nu are rucsac. Insigna se acorda pionierilor şi şcolarilor din clasele V-VII şi elevilor din învăţământul mediu, care participau la concursul „Să ne cunoaştem ţinutul natal” la una din secţiunile: ştiinţele naturii şi geografia; istoria; limba, literatura şi folclorul (cântece, dansuri, proverbe, zicători, basme legende, obiecte de artă manuală – cusături, împletituri, sculpturi –, particularităţile de limbă ale locuitorilor, cu posibilitatea de a întocmi atlase lingvistice). Concursul se desfăşura pe durata întregului an şcolar, etapa I (pe şcoală) finalizându-se la sfârşitul trimestrului II, iar etapa a II-a (pe raion) la sfârşitul vacanţei de vară.

Unealtă masonică - Mistrie

Produsul medalistic de mai sus aparține masoneriei române și reprezintă Unealta masonică – Mistria, fiind confecționată din alamă. Specifică gradelor I și II mistria este simbolul toleranței, virtutea caracteristică a masonului. Cu mistria se nivelează mortarul destinat cimentării pietrelor edificiului pentru a realiza unitatea. Cele trei coloane reprezintă stâlpii echilibrului universal: înțelepciunea, forța și frumusețea. Firul cu plumb ținut de ucenic, simbol caracteristic gradului I, reprezintă cunoașterea de sine. În imagine se mai văd și alte simboluri masonice: rodia, frunza de accacia, piatra cubică și soarele care semnifică printre altele și înțelepciunea din ziua I a Creației. Gravura interioară insistă asupra gradului II, de companion. Ucenicul masonic și-a identificat asperitățile, a învățat să se accepte, după ce s-a cunoscut pe sine. De acum înainte ele este pregătit să continue călătoria pe pământ, fapt evidențiat de alte două unelte masonice, rigla și nivela. Dacă la gradul I masonul deprinde cunoașterea de sine pe vertical, la gradul II, numit și al voiajului, el călătorește să cunoască în sens orizontal lumea reprezentată de nivelă. Mistria are un mâner negru fixat de coadă cu o tijă curbată în S. Este gravată pe ambele fețe și are dimensiunile de 19,2 x 7,5 centimetri putând fi admirată în colecțiile Muzeului Național Brukenthal din municipiul Sibiu.

Vorbind etimologic, Francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi (adjectivul ,,franc” desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale). Cuvântul franc-mason, încetăţenit la noi prin secolul al XVIII-lea de un cleric, vine prin filiera franceză; sensul termenului fiind identic şi în celelalte limbi europene: freemason în engleză, Freimaurer în germană şi liberi muratori în italiană. Situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali – căreia putem să-i spunem : breaslă - vine din faptul că membrii ei erau constructorii bisericilor şi catedralelor. Toate domurile şi catedralele artei gotice au fost ridicate de francmasoni între secolele X -XVII, aceasta fiind principala îndeletnicire a Francmasoneriei. Francmasoneria a fost, ca orice breaslă medievală, o societate secretă. Membrii ei aveau: parole, semne, vestimentaţie specială şi un alfabet secret. Exista de asemenea un ritual simbolic, un simbolism al obiectelor (mai ales al uneltelor de zidărie) şi un mit fundamental – mitul despre uciderea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, care a fost ucis de trei calfe cu uneltele lor: rigla, cleştele (compasul) şi ciocanul de lemn (maiul), devenite apoi simboluri în Francmasonerie. De asemenea locurile în care a fost lovit Hiram au căpătat şi ele o valoare simbolică pentru masoni: gâtul – sediul vieţii materiale, inima – sediul sufletului şi fruntea sediul inteligenţei. În continuare voi enumera simbolurile masonice întâlnite pe insigne şi anume: ECHERUL şi COMPASUL, sunt simboluri de bază ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile şi drepte. Ele constituie alături de Biblie (simbolul Cărţii Sacre), cele trei Mari Lumini ale Masoneriei. Echerul este simbolul rectitudinii morale în conduită, ale cinstei şi onestităţii iar compasul, simbolul patimilor (lăcomie, mânie, judecată nedreaptă, intoleranţă, egoism), al cunoaşterii şi priceperii. Fără compas nu se poate alcătui un echer, iar fără un echer nu se poate construi un Templu. FIRUL CU PLUMB PENTRU NIVEL, este elementul echilibrului interior şi sugerează ideea ascensiunii stabile, liniare, trasând o linie verticală infinită care conduce la perfecţiune. Semnifică capacitatea de a construi un sistem de referinţă. CIOCANUL şi DALTA, semnifică necesitatea de a uni acţiunea cu gândul. Ciocanul reprezintă forţa voinţei iar dalta discernământul, inteligenţa şi fineţea. Combinarea celor două determină perfecţionarea treptată a operei. RIGLA, este emblema perfecţiunii şi a ordinii, este din timpuri străvechi instrumentul de comparaţie a mărimii de măsurare a armoniei proporţiilor. Este şi simbolul celor 24 de ore ale zilei, dintre care o parte trebuie dedicate gândului, una lucrului, una odihnei şi un celor care au nevoie de ajutor. MISTRIA, simbolizează binefacerea, precum şi dorinţa de al ajuta pe cel care are nevoie, exprimă bunătatea, caritatea dar şi voinţa fiinţei umane. DELTA, numită şi triunghiul lui Solomon. Are forma unui triunghi echilateral şi este reprezentarea geometrică a lui trei (principiul triplicităţii). În tradiţia creştină semnifică trinitatea iar în mai multe filozofii divinitatea ca perfecţiune. În Templu, Delta are în centru fie litera G, căreia i se dau mai multe interpretări (Dumnezeu – God, Cunoaştere – Gnosi, Geometrie, Geneza), fie tetragrama ebraică, fie schema pitagorică, fie ochiul divin – simbol al principiului creator, fie soarele – principiul luminos al vieţii. OCHIUL ATOTVĂZĂTOR, simbol al Divinităţii şi, prin analogie, al atributelor cele mai importante pentru om: iubirea, ştiinţa, dreptatea, şi mila. Una dintre cele mai importante reprezentări ale Ochiului Atotvăzător se găseşte pe bancnota de un dolar. Ea reproduce Marele Sigiliu al Statelor Unite. SOARELE şi LUNA, reprezintă alternanţa şi echilibrul între zi şi noapte între alb şi negru, între activitate şi repaos, dialectica contrariilor. Soarele simbolizează Masculinul, fiind de aceea simbolul Originii, al Începutului, al raţiunii care luminează tenebrele şi iluminează spiritele. Luna simbolizează Femininul, obscurul, intuiţia, caracterul schimbător al formelor. ZODIACUL, după etinomul grecesc, ,,cerc cu figuri animale” , era, conform definiţiei platonice, ,,imaginea cerului”. În masonerie zodiacul este folosit ca sistem simbolic şi nu are caracter divin sau astrologic, ci înfăţişează o viziune cosmologică a universului. ACACIA (SALCÂMUL), este cel mai important dintre simbolurile vegetale ale masoneriei simbolizând principiul nemuririi gradului de Maestru. Salcâmul este simbolul speranţei şi al existenţei sufletului dincolo de moartea fizică şi conservarea energiei indestructibile a vieţii. COLOANELE, simbolizează dualitatea. Prima coloană simbolizează elementul feminin, aerul, suflul ce alimentează viaţa, sensibilitate, înţelepciune iar a doua elementul masculin, focul, căldura vitală devoratoare, activitatea, suflu alchimiştilor. Din duplicitatea celor două se naşte dihotomia între vertical şi orizontal, între valorile terestre şi cele ale aerului, căutarea contrariilor şi principiilor complementare. Coloanele mai înseamnă perpendicularitate, stabilitate, echilibru, joc controlat al dinamicii între urcuş şi coborâşi. MOZAICUL, pavimentul cu dale albe şi negre este simbolul binarului, al opoziţiei între o entitate şi alta, între spirit şi materie, între adevăr şi fals, între bine şi rău, între frumos şi urât, sugerând în acelaşi timp şi dinamica compoziţiei între contrarii. LITERA ,,G”, simbol al geometriei şi unul dintre simbolurile lui Dumnezeu (God în limba engleză). Este asociat adesea cu echerul şi compasul alcătuind simbolul Masoneriei. Marea Lojă Națională din România (M.L.N.R.) a fost înființată în anul 1993 sub patronajul Marelui Orient al Italiei și la inițiativa unor cercuri masonice americane. La momentul înființări, mai exista încă o organizație masonică în România având același nume, înființată pe filieră franceză, care însă în anul 1996 a fost redenumită în Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR) iar în 2010 în Marea Lojă Națională Română 1880 (MLNR 1880). În anul 2001, o parte a MLNUR, s-a unit cu MLNR, dorind să unifice masoneria regulară recunoscută. Pe 24 ianuarie 2008, două mari organizații masonice, Marea Lojă Națională din România și Marea Lojă a României au fuzionat devenind MLNR, aceasta editând revista Atelierul Masonic. Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudo religie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Carpathia - Into The Wild (În sălbăticie)- 2019

Produsul de mai sus este o medalie special realizată de către firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a recompensa participanții la acțiunea Carpathia. Fundația Conservation Carpathia a fost fondată în anul 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, din bani privați și publici. Viziunea asociației este crearea unui ecosistem rezilient, în care biodiversitatea și oamenii sunt în permanentă dezvoltare. Proiectul include situl Natura 2000 Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota, formând un total de peste 250.000 ha. Misiunea Fundației Conservation Carpathia este de a crea cel mai mare parc național acoperit de păduri sălbatice din Europa în Munții Făgăraș, un ecosistem complet și auto suficient, care să aducă beneficii naturii și oamenilor, atenuând în același timp efectele schimbărilor climatice. Sediul central al asociației este situat în municipiul Brașov, pe Calea Feldioarei, la nr. 27.

Insigna - Justiție militară - perioada regelui Carol II

Primele reglementări moderne de natură juridico-militară, constituite în adevărate coduri ale justiției militare, datează din perioada 1831-1832 și le găsim incluse în capitolul al IX-lea din Regulamentul Organic al Munteniei, intitulat Așezământul ostășesc pentru straja pământenească a Valahii, mai precis în partea a IV-a, denumită Așezământul judecătoresc și disțiplinesc, respectiv în Regulamentul Organic al Moldovei (capitolul al VII-lea, titlul IV), sub denumirea de Condica militară pentru straja pământenească a prințipatului Moldovei - Așezământul de judecată și disțiplină. Cele două coduri reglementau modalitățile de administrare a justiției pentru militarii care comiteau abateri sau infracțiuni, organizarea judecătorească, competențele și pedepsele ce puteau fi aplicate. Ulterior, în 1852, în timpul domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei, la București a fost emisă Condica penală ostășească cu procedura ei cu osebit supliment pentru starea de împresurare, rămasă, după Unirea Principatelor din 1859, singura lege de organizare și administrare a Justiției Militare.

Procesul dezvoltării Justiției Militare a continuat cu adoptarea Legii de organizare a puterii armatei din anul 1868, care a făcut posibilă adoptarea prin Decretul nr.828 din 5 aprilie 1873 a Condicelui de justiție militară. Deși a fost modificat în mai multe rânduri, Codicele de justiție militară a rămas în vigoare timp de 64 de ani, respectiv până la 20 mai 1937, când a fost adoptat un nou Cod al justiției militare. Asemănător vechiului Cod și cel din 1937 a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări. În perioada regimului totalitar, cele patru cărți din compunerea Codului au fost abrogate treptat, iar începând cu 01.01.1969, data intrării în vigoare a noului Cod penal, infracțiunile săvârșite de militari au fost incluse în conținutul acestuia. Ulterior, reglementările în această materie au urmat, inclusiv în perioada de după decembrie 1989, modificările impuse de reforma sistemului judiciar în ansamblul său. Direcția instanțelor militare, denumită inițial Direcția Tribunalelor Militare, a fost inclusă în structura organizatorică a Ministerului Justiției, iar ulterior și în structura Ministerului Apărării Naționale sau, uneori, numai în structura organizatorică a acestui din urmă minister. Actualmente, Direcția instanțelor militare este una dintre structurile care se regăsesc în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naționale și se află în coordonarea metodologică a Ministerului Justiției. Potrivit legii Direcția instanțelor militare asigură managementul funcțiilor militare la nivelul instanțelor militare și acționează, împreună cu structurile de resort din Ministerul Apărării Naționale, pentru compatibilizarea sistemului jurisdicțional militar cu cel din statele membre NATO.

Aici s-a prezentat insigna Justiție militară din vremea regelui Carol al II-lea, a cărui monogramă e aplicată pe insignă (cele 2 litere C întrepătrunse).

Emblema de Merit "Partener pentru Apărare"

Emblema de Merit "Partener pentru Apărare"este conferită cetăţenilor şi instituţiilor din ţară şi străinătate, persoane fizice sau juridice, pentru contribuţii deosebite la susţinerea activităţilor armatei, asigurarea rezervelor de tehnică şi materiale necesare structurilor militare şi protejarea rezervei de personal a armatei. Clasa emblemei de merit este apreciată în funcţie de importanţa activităţii desfăşurate. Documentul oficial prin care se certifică conferirea emblemelor de onoare şi de merit este atestatul. Atestatul are imprimată pe suprafaţa sa însemnul heraldic al structurii emitente şi are înscrise date privind: denumirea distincţiei, clasa acesteia, numărul şi data ordinului de conferire, gradul, numele şi prenumele, cu iniţiala tatălui, precum şi meritele pentru care se acordă. Pentru structurile militare şi persoanele juridice se trece denumirea acestora.

___________ooOoo___________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

CU CUPOANE DETAȘABILE

Societatea anonimă română pe acțiuni

MINELE DE AUR DIN ROMÂNIA

Titlu de 5 acțiuni la purtător - lei una mie

Detaliu vignetă de pe o felicitare spaniolă

Detaliu vignetă de pe un set de 6 cupoane

de raționalizare a bunurilor de larg consum

din vremea războiului civil spaniol

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 16.09.2024

vineri, 13 septembrie 2024

CSEPEL - UNGARIA

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea maghiară CSEPEL, azi cartier al

orașului BUDAPESTA, din vremuri diferite, câteva trimiteri

poștale ilustrate, o insignă și o medalie locale.

Stadionul Beke

Podul

Portul

Biserica romano catolică Nașterea Maicii Domnului

Monumentul eroilor

Parcul industrial

Trimiteri poștale

Arhitectură locală

Insignă locală

Medalie locală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

UN CAREU
DEFINIȚII REZOLVAT

______________xxx______________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

Asociația sportivă Energoutilaj București (E.U.)

Asociația sportivă Energoutilaj a funcționat pe lângă întreprinderea cu același nume din municipiul București ce își avea sediul pe Strada Acțiunii, la nr.26. Energoutilaj a fost fondata in 1949 si in ultimele sase decenii a fost principalul prestator de servicii cu utilaje de santier pentru majoritatea proiectelor de constructii civile si industriale din Romania. Din 2004, Energoutilaj a devenit o societate cu capital integral privat.

Societatea se ocupă cu închirierea macaralelor de mare tonaj și cu transportul de mărfuri din România. După privatizare firma este controlată de fondul american de investiții Broadhurst Investments (47,79 din acțiuni) și Electropatataj București ( 23,71% din titluri). În anul 2007 firma ave ao cifră de afaceri de 8,5 milioane lei și un venit net de 2,6 milioane lei. Recent, pentru suma de 6 milioane de euro, firma a fost preluată de compania Deme Macarale Oradea, devenind ELJ Automotive SA sucursala București.

C.C.F.S. - Campion orașul București

Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport (C.C.F.S.) a fost un organism național rezultat din transformarea O.S.R. (Organizația Sportului Românesc) care a condus o perioadă de timp sportul românesc (9 august 1949 – 2 iulie 1957). Sub conducerea C.C.F.S. isi mai desfasurau activitatea Institutul de Educatie Fizica si scolile medii tehnice de cultura fizica. Acest organism avea filiale teritoriale și locale care funcționau pe lângă primăriile regionale, raionale sau comunale. Pentru rezultate meritorii obținute în activitatea sportivă competitorii primeau insigne robuste strident colorate, încărcate cu simboluri comuniste, dar și diplome, care tot așa, erau divers colorate și cu multe simboluri comuniste pe ele. CCFS a funcționat pe lângă Consiliul de Miniștri și în data de 2 iulie 1957 este transformat în Uniunea pentru Cultura Fizica si Sport (U.C.F.S.) - organizatie obsteasca, de masă pentru conducerea, indrumarea si controlul educatiei fizice si sportului din Romania.

A.S.E. - 1965 - 1980 (Academia de studii economice) București

Facultatea de economie generală

Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii Economice din București a luat ființă în baza unei legi care a fost promulgată de către Carol I prin Decretul Regal nr. 2978 din data de 6 aprilie 1913, sub denumirea de "Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale". Actuala denumire datează din anul 1967, de-a lungul anilor instituția a pregătit zeci de generații de economiști, contribuind la afirmarea și dezvoltarea învațământului, științei și culturii economice din România. Academia de Studii Economice din București este atașată tradiției gândirii libere, libertății academice, recunoașterii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și principiului supremației legii. ASE este una dintre cele cinci universități românești de elită care fac parte din consorțiul „Universitaria” care colaborează și cooperează în domeniul învățământului superior și cercetării științifice. Universitatea oferă programe de studii acreditate la nivel național la nivel de licență, masterat și doctorat în diverse domenii. Istoricul Academiei de Studii Economice din București (ASE) a fost marcat de numeroase evoluții și schimbări, care au adus îmbunătățiri semnificative și dezvoltări în cadrul instituției. Înființată la 6 aprilie 1913, prin Decret Regal, sub denumirea de "Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale" (AISCI), instituția a avut un parcurs de dezvoltare continuă. În anul 1921, mai precis la 19 august, AISCI a dobândit dreptul de a organiza doctoratul, o etapă importantă pentru consolidarea calității academice. O altă schimbare semnificativă a avut loc în 1927, când au fost introduse două niveluri de pregătire: licența, cu o durată de trei ani, și doctoratul, cu o durată de cel puțin un an. În același timp, anul preparator a fost introdus în anul universitar 1929-1930, fiind ulterior integrat în anii de studii în 1936. În 1935, AISCI a trecut din subordinea Ministerului Comerțului și Industriei în cea a Ministerului Instrucțiunii Publice, oferind astfel o nouă direcție instituției. În anul 1947, în urma fuzionării cu Academia de Studii Cooperatiste, a devenit „Academia de Studii Comerciale și Cooperatiste”. În 1948 Academia de Științe Comerciale și Cooperatiste și-a schimbat numele în „Institutul de Științe Economice și Planificare” (ISEP). Anii următori au adus noi inovații în planurile de învățământ ale ASE, precum introducerea educației fizice și sportului ca disciplină obligatorie în planurile de învățământ în 1951 sau implementarea învățământului fără frecvență începând cu anul universitar 1951-1952. În anul 1952, Institutul de Științe Economice și Planificare devine V. I. Lenin, iar din anul 1958 în „Institutul de Științe Economice” (ISE). În 1957, a fost instituită durata de cinci ani pentru studiile la zi, valabilă pentru toate facultățile, consolidând astfel programul de pregătire academică. În 1967, „Institutul de Stiințe Economice” (ISE) și-a schimbat denumirea în „Academia de Studii Economice” (ASE). ASE avea urmatoarele facultați: Ecomomia producției, Calcul economic si cibernetică economică (nou inființata), Comerț (cu o noua secție: Economia comerțului exterior), Finanțe, Contabilitate, Economie generală. Continuând cu anul universitar 1968-1969, învățământul seral a fost introdus, extinzând astfel posibilitățile de acces la educație pentru un număr mai mare de studenți, iar din anul 1971, s-au introdus cursurile postuniversitare. Odată cu anul 1991, învățământul de lungă și scurtă durată (colegii) a fost introdus, asigurând astfel accesul la educație pentru un număr mai mare de tineri. În 1993, a fost introdusă structura învățământului organizat pe cicluri (module), iar în anul următor, în 1994-1995, au fost adăugate studiile aprofundate (un an, după licență), dezvoltând astfel gama de programe educaționale. În 1997, ASE a fost recunoscută ca Instituție Organizatoare de Doctorat (IOD), consolidându-și astfel poziția în cercetare și dezvoltând programele de pregătire doctorală. Începând cu anul universitar 1998-1999, învățământul la distanță a fost introdus sub numele de "Învățământ Economic Deschis la Distanță," oferind o modalitate flexibilă de studiu pentru cei interesați. În anul 2000-2001, au fost adăugate programele de masterat, completând astfel oferta de programe de studii.Un moment important în istoria ASE a fost anul 2005, când a fost implementat procesul Bologna, aducând alinierea la standardele europene de învățământ și creând structura cu trei niveluri: licență (3 ani), masterat (2 ani) și doctorat (3 ani). În anul 2011 a fost introdus un nou model de doctorat, concentrat exclusiv pe cercetare. În cadrul instituției sunt următoarele facultăți:

Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare in limbi străine
Facultatea de Administrație si Management Public
Bucharest Business School (Școala de Afaceri)
Facultatea de Bussines și Turism

Facultatea de Cibernetică, Statistică si Informatică Economica
Facultatea de Contabilitate si Informatică de Gestiune
Facultatea de Drept
Facultatea de Economie Agroalimentară si a Mediului
Facultatea de Economie Teoretică si Aplicată
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori
Facultatea de Management,
Facultatea de Marketing,
Facultatea de Relații Economice Internaționale

Academia Ștefan Gheorghiu

Academia „Ștefan Gheorghiu” a fost o instituție de învățământ superior afiliată P.C.R., specializată în studii social-politice în perioada guvernării comuniste din România. Sistemul totalitar administrat de partid nu admitea nici cea mai mică disesiune și avea nevoie de cadre de partid cu un limbaj și concepție comune, instruite în ideologia și filosofia marxist-leninistă. Domeniul de activitate al academiei consta în pregătirea cadrelor de partid și a administrației de stat, implicate în conducerea activității social-politice și economice, ca și în jurnalistică sau cultură pentru manipularea opiniei publice și propagandă. Decretul 121/17 martie 1970 preciza că instituția are scopul de a „ organiza, îndruma și coordona întreaga activitate de cercetare în domeniul științelor sociale.” Leonte Răutu,, rectorul Academiei „Ștefan Gheorghiu” între 1972 și 1981, declara în 1975 că un absolvent de succes trebuie să știe că: „Fiecare cadru de conducere, indiferent de domeniul specializat în care își desfășoară activitatea, este, în primul rând, un militant revoluționar, un om politic care acționează neabătut pentru înfăptuirea politicii interne și internaționale a P.C.R., dă dovadă de devotament fără margini față de partid, față de patrie, față de națiunea noastră socialistă, aplică în viață principiile eticii și echității socialiste, ale umanismului socialist”. La inițiativa Anei Pauker PCR a înființat la 21 martie 1945 Universitatea Muncitorească a P.C.R., penrtru ca din 10 februarie 1946 să poarte numele Șrefan Gheorghiu. Între anii 1952 -1966 s-a numit Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” având durata de studii de 3 ani. În perioada 1966 – 1989 instituția s-a numit Academia de științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român în 1966. Sediul instituției este situat pe Bulevardul Iuliu Maniu (fost Bulevardul Armata Poporului) nr. 1-3, edificiul (prima construcție în stil brutalist din București), aici funcțioând astăzi Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnice – București. Ministerul Învățământului a hotărât de asemenea echivalarea studiilor politice la Academia “Ștefan Gheorghiu” cu cele de la ASE, absolvenții Academiei “Ștefan Gheorghiu” primind diplome de economiști.

Clubul sportiv școlar nr.5 București - volei

Voleiul este un sport în care două echipe, separate de un fileu înalt, trebuie să treacă mingea pe deasupra acestuia, folosind doar mâinile, cu scopul de a face ca mingea să atingă terenul advers. Fiecărei echipe îi sunt permise doar trei loviri pentru a trimite mingea către terenul celeilalte echipe. Un punct se câștigă dacă mingea atinge terenul advers sau dacă nu respectă regula celor trei atingeri. O echipa de volei este alcătuită din 6 jucători. Se joacă 3 seturi câștigătoare din 5, fiecare set a câte 25 de puncte; în caz de egalitate 24 - 24 se continuă setul până în momentul în care una din cele două echipe obține o diferență de 2 puncte (29 - 27, 31 - 29 etc). În cazul în care este nevoie de jucarea ultimului set pentru desemnarea câștigătorului, acesta se joacă până la 15 (sau până la o diferență de două puncte).

Clubul Școlar nr. 5, București, înființat în 1969, a pregătit de-a lungul anilor numeroși sportivi cu rezultate extraordinare la concursurile naționale și internaționale. Păstrând tradiția, își propune nu doar să promoveze mișcarea în rândul copiilor și tinerilor din ziua de astăzi, ci și să se asigure că le oferă alternative viabile de performanță și rezultate semnificative. La Clubul Sportiv Școlar nr. 5 se organizează cursuri de box, handbal, atletism, culturism, judo, karate, lupte și baschet, nu doar pentru adulți, ci și pentru copii. Sub îndrumarea antrenorilor experimentați, dornici să îi învețe și să îi instruiască pe copiii curioși, aceștia vor descoperi faptul că sportul are numeroase beneficii nu doar de ordin fizic, ci și emoțional. De asemenea, se organizează periodic și concursuri la care pot participa membrii clubului sportiv.

Dracula - Taekwondo-IT - Clasa mondială E2

Medaliile prezentate aici au fost realizate de către compania privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferite participanților și sau câștigătorilor la competiția bucureșteană de arte marțiale – stilul Taekwondo. Taekwondo transcris și ca Taekwon-Do sau Tae Kwon Do) este o artă marțială coreeană caracterizată în special prin lovituri înalte cu piciorul și lovituri cu pumnul. Taekwondo este unul dintre sporturile naționale coreene, practicat de peste 2000 mii de ani, reprezentând unul dintre cele mai vechi arte marțiale. Recent intrat în categoria sporturilor olimpice, practicarea acestui sport în întreaga lume este structurată și administrată de către Federația Mondială de Taekwondo. În România practicarea acestui sport se realizează sub coordonarea Federației Române de Taekwondo, la conducerea căreia astăzi (anul 2023) se află Constantin Apostol, maestru internațional 7 DAN. Conform regulamentului internațional, lupta dintre cei doi sportivi ai meciului de taekwondo este caracterizată de lovituri în mare parte ale membrelor inferioare, punctate corespunzător de către sistemul electronic pus la dispoziție, dar și de arbitri, iar lovitura cu pumnul trebuie să fie precisă și conform regulamentului pentru a fi punctată. Sportivii poartă echipamente de protecție pe cea mai mare parte a corpului (cască de protecție dotată cu senzori electronici, protecție dentară, vesta dotată cu senzori pentru punctare, protecții pentru antebrațe, mănuși, tibiere și metatarsiene dotate cu senzori electronici pentru a fi realizată punctarea loviturilor.) Meciurile sportivilor sunt atent coordonate de către arbitri. Aceștia sunt în număr total de trei pe suprafața de luptă, unul central, menit să stabilească ordinea meciului prin acordarea penalizărilor corespunzătoare, ceilalți doi stând în colțuri opuse alte saltelei, ținând în mână judge box-ul, un dispozitiv pentru acordarea anumitor tipuri de puncte, în funcție de lovitura fiecărui sportiv în parte. La masa suprafeței există un arbitru care se ocupă de partea tehnică a meciului de taekwondo, lucrând la sistemul incorporat într-un dispozitiv. Un alt arbitru ține evidența fiecărui meci în parte pe o hârtie specială, în cazul unei posibile erori la nivelul echipamentelor. Ultimul arbitru, este cel de la Video-Replay, un sistem de contestare a deciziilor luate.

Municipiul București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură bucureștene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.