Epaminonda's Blog.....: SCHWARZENTHAL

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând aspecte din vremuri

diferite din localitatea austriacă SCHWARZENTHAL,

municipalitatea WOLFERN, bundeslandul AUSTRIA INFERIOARĂ.

Restaurantul

Crucea

Vedere generală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

O PLACHETĂ,

O MEDALIE ȘI CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Placheta - Ștefan Procopiu 1890 - 1972

"Progresul se face pe seama celor perseverenți"

- Ștefan Procopiu

Ștefan Procopiu (născut la data de 19 ianuarie 1890 la Bârlad şi decedat la 22 august 1972 la Iaşi) a fost un fizician, profesor universitar și inventator român. În Bârlad a urmat cursurile școlii primare și ale Liceului „Gh. Roșca Codreanu” (promoția 1908). Este licențiat al secției fizico–chimice a Facultății de Științe din Iași (1912). Între 1 septembrie 1917- noiembrie 1919 a funcționat la Catedra de fizică a Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad. A fost clasificat primul pe țară la examenul de capacitate (1919). Face studii de specialitate la Paris cu mari profesori ai lumii. Devine doctor în Științe Fizice la Sorbona - 1924 - și până atunci avea publicate 30 de lucrări. Reia catedra sa din București, iar la 15 ianuarie 1925 este numit profesor titular la catedra de Gravitate, Căldură și Electricitate a Universității din Iași, la care a predat până la pensionarea sa - 1 octombrie 1962. A fost decanul Facultății de Electrotehnică a Politehnicii „Gheorghe Asachi” din Iași de la înființarea ei (decembrie 1937), până la data de 1 februarie 1941, când trece decan al Facultății de Științe a Universității Iași. A fost membru al Academiei Române - 1955, premiat al Academiei Române (1920); Doctor honoris causa al Politehnicii din Iași (1 februarie 1967), membru al Comisiei mondiale pe anul 1970 de propuneri pentru Premiul Nobel la Fizică, membru al multor societăți științifice române și străine. Este descoperitor al magnetonului Bohr - Procopiu -1919 (alături de Bohr). Este descoperitorul Efectului Procopiu, de depolarizare a luminii. Savantul de valoare mondială a încetat din viață în Iași, lăsând publicate 177 de lucrări științifice.

T.E.C. - 30 ani (Termoelectrica)

T.E.C., denumire actuală - Termoelectrica este o companie de stat românească, înființată în anul 1998 ca filială CONEL și devenită societate comercială separată în anul 2000 prin restructurarea CONEL. Compania are ca principal obiect de activitate generarea de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili. Din punct de vedere al combustibililor folosiți, centrale companiei folosesc hidrocarburi 65,4% și cărbune 34,6%. În anul 2006 Termoelectrica a primit un ajutor de stat de 3,35 miliarde RON. De la înființare și până la 30 IUNIE 2009, compania a acumulat pierderi de 2,22 miliarde de lei (525 milioane euro), din cauza majorărilor și penalităților pentru datoriile istorice. Compania are următoarea structură organizatorică:

3 filiale - societăți comerciale de exploatare (Electrocentrale Deva, București și Galați)
4 sucursale de exploatare (CET Păroșeni, CET Doicești, CET Borzești, CET Brăila) - fără personalitate juridică;
1 sucursală de valorificări active;
12 - filiale - societăți comerciale de reparații și servicii (Termoserv-uri) printre care: Termoserv București, Termoserv Constanța, Termoserv Mureș, Termoserv Galați, Termoserv Deva, Termoserv Turceni, Termoserv Rovinari, Termoserv Craiova.

TAROM (Transporturile Aeriene Române)

S.C.Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) este principala companie aeriană românească cu o îndelungată tradiție în domeniu. TAROM își are originile în anul 1920. Acela a fost anul în care s-a creat Compania Franco-Română Pentru Navigație Aeriană. În 1926 şi-a schimbat numele liniei în Compania Internațională De Navigație Aeriană, iar în 1930 Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat. Pe 8 august 1945, s-a înființat compania aeriană Transporturile Aeriene Româno-Sovietice. Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Din data de 18 septembrie 1954 compania poartă numele actual - TAROM. Prima linie de navigație aeriană națională s-a inaugurat în data de 24 iunie 1926 pe ruta București – Galați – Iași, cu prelungire spre Chișinău de către C.I.D.N.A. (Compania Internațională de Navigație Aeriană), urmașa C.F.R.N.A .(Compania Franco-Română de Navigație Aeriană). Compania Franco–Română de Navigație Aeriană a fost prima companie aeriană din România, prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală. CFRNA își are originile în anul 1919. Atunci, în tipul discuțiilor premergătoare Tratatului de pace de la Trianon, ministrul român Nicolae Titulescu, discutând cu reprezentantul Franței însărcinat cu dezarmarea, i-a propus crearea unei companii aeriene comune destinată transportului poștal. În data de 23 aprilie 1920 se crea societatea CFRNA cu capital romanesc. Legea care a permis înființarea societății este Decretul nr. 3742 din 12 noiembrie 1920, prin care se concesiona societății dreptul de transport aerian de mărfuri și pasageri. Investiția inițială, în valoare de 3 milioane de franci, a fost suportată de bancherul român Aristide Blanck, codeținător al Băncii Marmorosch Blank. Statul francez a contribuit la capitalul societății cu avioane și personal. Societatea a început să opereze de la Paris, prima destinație fiind Strasbourg. Prin aceste prime zboruri compania capătă experiență și se extinde rapid. În anul 1922 s-a realizat un voiaj test intre Paris și București pentru a putea realiza toate lucrările necesare în vederea punerii în funcțiune a acestei rute. S-au amenajat aerogări în Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, capătul liniei fiind la București. Pentru a fi și mai profitabilă, ruta a fost prelungită până la Constantinopol. La 1 mai 1920 are loc primul zbor pe această rută pană la Budapesta, a doua zi continuându-se pană la Constantinopol. Ruta constituia o alternativă la celebrul Orient Expres. Pentru a fi mai eficientă, compania a început să efectueze zboruri de noapte, reducând astfel timpul necesar unei călătorii. În anul 1925 orașul Galați a devenit prima destinație internă românească pentru linia aeriană, în urma unui experiment care a durat 62 de zile, pentru a se verifica rentabilitatea liniei. Pe timpul experimentului linia a fost deservita de avioane Potez XV și piloți militari aflați sub comanda Direcției Aviației Civile, subordonate Ministerului de Război. Anul următor, în 24 iunie, are loc prima cursă internă oficială a CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană), noua denumire a CFRNA, pe ruta București – Galați - Iași - Chișinău. La 1 ianuarie 1925 CFRNA își schimba denumirea în CIDNA (Compania Internațională de Navigație Aeriană). Activitatea societății CIDNA s-a încheiat în anul 1930, ea lăsând o moștenire ce se continuă în secolul al XXI-lea în Franța prin Air France și în România prin Tarom. Sus am postat logo-ul Companiei Franco–Române de Navigație Aeriană.

40 ani 1948 - 1988

Constituirea primelor șantiere naționale ale tineretului

U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist Român)

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român.

Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România, iar mai jos carnetul de membru și drapelul U.T.C..

În timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României. Prin Uniunea Tineretului Comunist s-a urmărit înregimentarea tineretului din fabrici, universități, școli, unități militare, în vederea transformării acestuia într-un susținător fidel al regimului dictatorial. Tineretul era supus unei educații în spiritul marxist-leninist și unui învățământ politic. Se încerca chiar anularea gândirii individuale a tinerilor. Aceștia luau cunoștință numai despre realizările mult exagerate ale partidului. Ideologii comunişti împărtăşeau credinţa că orice ființă umană poate fi transformată radical în urma unui intens proces de manipulare prin propaganda de masă. Această credinţă a comuniștilor era întărită de supoziţii sumbre despre natura umană şi a societăţii. Exista siguranța că, pe scară largă, la nivel social, utilizând instrumente coercitive şi de control, omul poate fi schimbat, supus, subordonat, mai ales tineretul în formare. Marxism-leninismul amesteca fascinaţia faţă de mulţime cu teama şi neîncrederea faţă de aceasta. Acest lucru se observă foarte bine în atitudinea faţă de tineri. Din cauza legăturilor slabe cu vechiul regim, aceștia apăreau ca ipostazierea perfectă a „omului nou” şi ca masă de manevră ideală. Totuși, erau trataţi cu infinită suspiciune. Reţeaua de organizaţii comuniste s-a întins cu precădere spre categoriile de populaţie de care regimul îşi lega interesele. Totodată, acestea erau suspectate ideologic: tinerii, ţăranii, intelectualii, soldaţii şi muncitorii. După spusele lui Lenin, pentru regimul comunist, aceste organizaţii aveau menirea de a funcţiona pe post de „curele de transmisie” între Partidul Comunist şi popor. Stalin a adoptat aceleaşi idei. El considera zolat, de restul ţării. Lucrarea a necesitat construirea unui tunel lung de 2400 de metri, 250000 metri cubi de că, din rândul organizaţiilor de masă, trebuie să facă parte: asociaţiile fără partid ale femeilor, organele de presă, uniunile de tineret, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de fabrică şi uzină. Uniunea Tineretului Comunist din România a fost constituită după modelul sovietic. Prin această organizaţie se reuşea îndoctrinarea masivă a tinerilor, precum şi implicarea acestora în activităţile regimului. Se urmărea ca, după terminarea studiilor, tineretul să servească partidului. Uniunea Tineretului Comunist din România a fost constituită după modelul sovietic. Prin această organizaţie se reuşea îndoctrinarea masivă a tinerilor, precum şi implicarea acestora în activităţile regimului. Se urmărea ca, după terminarea studiilor, tineretul să servească partidului. Uniunea Tineretului Comunist a fost o organizație de tineri creată de către Partidul Comunist din România. Prin aceasta se urmărea înregimentarea tineretului român, din fabrici, universități, școli, unități militare, în vederea transformării acestuia într-un susținător fidel al regimului dictatorial. În cadrul UTC, tineretul român era supus unei educații în spiritul marxist-leninist și unui învățământ politic. Se încerca chiar anularea gândirii individuale a tinerilor. Aceștia luau cunoștință numai despre realizările mult exagerate ale partidului. În mai toate scrierile din perioada comunistă, cu privire la Uniunea Tineretului Comunist, se evidenția importanța pe care aceasta o juca în rândul tuturor tinerilor. UTC se afla sub conducerea Partidului Comunist Român. Conducerea comunistă aprecia UTC ca fiind acea organizație care reușește mereu să-și găsească loc în fruntea luptei maselor de tineri. Aceștia, alături de întregul popor, au acţionat pentru afirmarea năzuinţelor de unitate şi independenţă naţională, de progres social şi prosperitate economică a patriei.

În perioada comunistă, la început de august se serba "Ziua brigadierilor" în semn de înaltă recunoştinţă şi aleasă preţuire a eroismului cu care tinerii brigadieri, aflaţi în primele rânduri ale muncii, contribuiau activ la înfăptuirea măreţelor obiective de dezvoltare multilaterală ale ţării. patriei noastre stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. De-a lungul celor peste patru decenii de existenţă şi activitate rodnică a şantierelor, tinerii în uniformă albastră cu ecuson de brigadier şi-au pus semnătura de gând şi faptă revoluţionară la temelia a numeroase realizări ale construcţiei socialiste, înscriindu-se în amplul efort creator al întregului nostru popor în opera de edificare a noii orânduiri. "De la primele detaşamente de muncă patriotică, de la Bumbeşti-Livezeni şi Salva Vişeu, la Canalul Dunăre-Marea Neagră - sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu - la toate şantierele industriale, a dezvoltării agriculturii, a industriei, ştiinţei, a culturii, tineretul a fost prezent, a răspuns chemării partidului, şi-a făcut datoria faţă de patrie, faţă de popor, faţă de cauza socialismului, demonstrând că este ferm hotărât să contribuie la realizarea unei societăţi moderne, înaintate, în care întregul popor, generaţiile viitoare să ducă o viaţă liberă şi demnă!" Preluând şi ducând mai departe cu cinste şi entuziasm glorioasele tradiţii ale muncii patriotice, tinerii brigadieri de pe cele peste 200 de şantiere naţionale, judeţene şi locale îşi consacră întreaga energie şi pricepere realizării unor importante obiective economice din industrie şi agricultură, formându-se şi educându-se astfel la înalta şcoală a muncii pentru ţară. S-au înscris definitiv în nemuritoare pagini de istorie şantierele tineretului de la Agnita - Botorca - Bumbeşti - Livezeni, Salva - Vişeu, Cianu Mare Cluj, hidrocentralele Lotru, Porţile de Fier I şi II, Combinatul Siderurgic Galaţi, sistemele de îmbunătăţiri funciare Giurgiu - Răzmireşti, Nedeea - Măceşul, amenajarea complexă a râului Dâmboviţa etc. Astăzi, tinerii brigadieri îşi aduc contribuţia la edificarea a noi şi măreţe ctitorii ale evului socialist pe şantierele de la Canalul Dunăre-Bucureşti. Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie şi alte folosinţe, combinatele miniere Rovinari şi Motru, canalul magistral Siret - Bărăgan sau cele de îmbunătăţiri funciare de la Câmpia Caracal, Sculeni - Ţuţora - Gorbani ş.a. Această impresionantă activitate de educaţie prin muncă şi pentru muncă, de participare activă, responsabilă la înflorirea plenară a patriei, a tinerilor brigadieri se înscrie organic efortul întregului tineret al ţării, desfăşurat în industrie, agricultură, pe marile şantiere şi obiective ale Cincinalului, menit să contribuie major la trecerea României la un nou nivel de dezvoltare.

Romania, saracita de razboi si ocupata de rusi, a gasit formula magica a reconstructiei: munca neplatita. Detasamentele de voluntari se hraneau cu ideologie injectata de mitul comunismului. Calea ferata Salva-Viseu, construita in 1948, a unit Maramuresul de restul tarii. Acum, pe acele locuri se mai vorbeste de brigadieri, iar folclorul lui "Hei rup!" inca nu a murit. Linia de cale ferata Salva-Viseu nu inseamna doar legatura intre batranul Maramureș si tara. Alaturi de alte celebre ctitorii realizate in tineretea comunismului institutionalizat in Romania, precum magistrala Agnita-Botorca sau linia Bumbesti-Livezeni, Salva-Viseu a intrat in constiinta publica drept santier al brigadierilor. Ziarul Universul anunta la 22 aprilie 1948: "In afara de tineretul UTM-ist (in luna mai se asteaptă prezenta pe santier a vreo 13000 de brigadieri), vor mai lucra la constructia liniei ferate Salva-Viseu militari incadrati in companii de căi ferate si 1000 de mineri (la tunele). Toti lucratorii din afara cadrelor UTM vor fi antrenati de tinerii brigadieri, care vor constitui motorul intregului santier". Munca pe santier incepuse deja de trei saptamani, iar presa relata pe larg despre noua "epopee a brigadierilor utecisti". Şantierul Salva-Vişeu, botezat cu numele lui Vasile Luca, la acea oră membru în Secretariatul CC al PMR, a fost unul dintre cele trei mari şantiere deschise la 1 aprilie 1948. În cinstea aniversării "Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie" s-a spus că lucrările trebuie finalizate până la 7 noiembrie. S-a construit o linie ferată lungă de 63 de kilometri, care a legat Maramureşul, până atunci i terasamente, dintre care 150000 în stâncă, trei viaducte cu înălţimi între 22-32 metri, 14 podeţe şi cinci gări.

Colan de ofițer al unei loji masonice

Produsul medalistic de mai sus este un Colan de ofițer al unei loji masonice, cu medalion, ce reamintește simbolismul echerului, compasului și a ramurii de accacia. Colanul are în complet o panglică albastră, la capăt cu copcă de prindere (7 x 7 x 34 x 34 centimetri). Acest colan este expus în colecția Muzeului de Istorie Sibiu – Muzeul Brukenthal. Vorbind etimologic, Francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi (adjectivul ,,franc” desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale). Cuvântul franc-mason, încetăţenit la noi prin secolul al XVIII-lea de un cleric, vine prin filiera franceză; sensul termenului fiind identic şi în celelalte limbi europene: freemason în engleză, Freimaurer în germană şi liberi muratori în italiană. Situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali – căreia putem să-i spunem : breaslă - vine din faptul că membrii ei erau constructorii bisericilor şi catedralelor. Toate domurile şi catedralele artei gotice au fost ridicate de francmasoni între secolele X -XVII, aceasta fiind principala îndeletnicire a Francmasoneriei. Francmasoneria a fost, ca orice breaslă medievală, o societate secretă. Membrii ei aveau: parole, semne, vestimentaţie specială şi un alfabet secret. Exista de asemenea un ritual simbolic, un simbolism al obiectelor (mai ales al uneltelor de zidărie) şi un mit fundamental – mitul despre uciderea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, care a fost ucis de trei calfe cu uneltele lor: rigla, cleştele (compasul) şi ciocanul de lemn (maiul), devenite apoi simboluri în Francmasonerie. De asemenea locurile în care a fost lovit Hiram au căpătat şi ele o valoare simbolică pentru masoni: gâtul – sediul vieţii materiale, inima – sediul sufletului şi fruntea sediul inteligenţei.

În continuare voi enumera simbolurile masonice întâlnite pe insigne şi anume: ECHERUL şi COMPASUL, sunt simboluri de bază ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile şi drepte. Ele constituie alături de Biblie (simbolul Cărţii Sacre), cele trei Mari Lumini ale Masoneriei. Echerul este simbolul rectitudinii morale în conduită, ale cinstei şi onestităţii iar compasul, simbolul patimilor (lăcomie, mânie, judecată nedreaptă, intoleranţă, egoism), al cunoaşterii şi priceperii. Fără compas nu se poate alcătui un echer, iar fără un echer nu se poate construi un Templu. FIRUL CU PLUMB PENTRU NIVEL, este elementul echilibrului interior şi sugerează ideea ascensiunii stabile, liniare, trasând o linie verticală infinită care conduce la perfecţiune. Semnifică capacitatea de a construi un sistem de referinţă. CIOCANUL şi DALTA, semnifică necesitatea de a uni acţiunea cu gândul. Ciocanul reprezintă forţa voinţei iar dalta discernământul, inteligenţa şi fineţea. Combinarea celor două determină perfecţionarea treptată a operei. RIGLA, este emblema perfecţiunii şi a ordinii, este din timpuri străvechi instrumentul de comparaţie a mărimii de măsurare a armoniei proporţiilor. Este şi simbolul celor 24 de ore ale zilei, dintre care o parte trebuie dedicate gândului, una lucrului, una odihnei şi un celor care au nevoie de ajutor. MISTRIA, simbolizează binefacerea, precum şi dorinţa de al ajuta pe cel care are nevoie, exprimă bunătatea, caritatea dar şi voinţa fiinţei umane. DELTA, numită şi triunghiul lui Solomon. Are forma unui triunghi echilateral şi este reprezentarea geometrică a lui trei (principiul triplicităţii). În tradiţia creştină semnifică trinitatea iar în mai multe filozofii divinitatea ca perfecţiune. În Templu, Delta are în centru fie litera G, căreia i se dau mai multe interpretări (Dumnezeu – God, Cunoaştere – Gnosi, Geometrie, Geneza), fie tetragrama ebraică, fie schema pitagorică, fie ochiul divin – simbol al principiului creator, fie soarele – principiul luminos al vieţii. OCHIUL ATOTVĂZĂTOR, simbol al Divinităţii şi, prin analogie, al atributelor cele mai importante pentru om: iubirea, ştiinţa, dreptatea, şi mila. Una dintre cele mai importante reprezentări ale Ochiului Atotvăzător se găseşte pe bancnota de un dolar. Ea reproduce Marele Sigiliu al Statelor Unite. SOARELE şi LUNA, reprezintă alternanţa şi echilibrul între zi şi noapte între alb şi negru, între activitate şi repaos, dialectica contrariilor. Soarele simbolizează Masculinul, fiind de aceea simbolul Originii, al Începutului, al raţiunii care luminează tenebrele şi iluminează spiritele. Luna simbolizează Femininul, obscurul, intuiţia, caracterul schimbător al formelor. ZODIACUL, după etinomul grecesc, ,,cerc cu figuri animale” , era, conform definiţiei platonice, ,,imaginea cerului”. În masonerie zodiacul este folosit ca sistem simbolic şi nu are caracter divin sau astrologic, ci înfăţişează o viziune cosmologică a universului. ACACIA (SALCÂMUL), este cel mai important dintre simbolurile vegetale ale masoneriei simbolizând principiul nemuririi gradului de Maestru. Salcâmul este simbolul speranţei şi al existenţei sufletului dincolo de moartea fizică şi conservarea energiei indestructibile a vieţii. COLOANELE, simbolizează dualitatea. Prima coloană simbolizează elementul feminin, aerul, suflul ce alimentează viaţa, sensibilitate, înţelepciune iar a doua elementul masculin, focul, căldura vitală devoratoare, activitatea, suflu alchimiştilor. Din duplicitatea celor două se naşte dihotomia între vertical şi orizontal, între valorile terestre şi cele ale aerului, căutarea contrariilor şi principiilor complementare. Coloanele mai înseamnă perpendicularitate, stabilitate, echilibru, joc controlat al dinamicii între urcuş şi coborâşi. MOZAICUL, pavimentul cu dale albe şi negre este simbolul binarului, al opoziţiei între o entitate şi alta, între spirit şi materie, între adevăr şi fals, între bine şi rău, între frumos şi urât, sugerând în acelaşi timp şi dinamica compoziţiei între contrarii. LITERA ,,G”, simbol al geometriei şi unul dintre simbolurile lui Dumnezeu (God în limba engleză). Este asociat adesea cu echerul şi compasul alcătuind simbolul Masoneriei. Marea Lojă Națională din România (M.L.N.R.) a fost înființată în anul 1993 sub patronajul Marelui Orient al Italiei și la inițiativa unor cercuri masonice americane. La momentul înființări, mai exista încă o organizație masonică în România având același nume, înființată pe filieră franceză, care însă în anul 1996 a fost redenumită în Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR) iar în 2010 în Marea Lojă Națională Română 1880 (MLNR 1880). În anul 2001, o parte a MLNUR, s-a unit cu MLNR, dorind să unifice masoneria regulară recunoscută. Pe 24 ianuarie 2008, două mari organizații masonice, Marea Lojă Națională din România și Marea Lojă a României au fuzionat devenind MLNR, aceasta editând revista Atelierul Masonic. Temuta, admirata sau dezavuata, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important in multiple planuri ale Romaniei. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta. Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar, constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ Despre Masonerie există două puncte de vedere: primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme; al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde.

Transylvania 100 k ultra - 18 mai 2019

Produsul medalistic de mai sus s-a realizat de către compania privată orădeană Alex Sztankovits, fiind destinat pentru a fi conferit participanților și / sau câștigătorilor competiție Transylvania 100. Această competiție constă în marș pe distanțe lungi (peste 60 kilometri pe înălțimi și de peste 2000 metri), în teren montan, de preferință zona Munților Bucegi. Este o competiție foarte bine organizată de către organismul sportiv Asociația Transilvania 100, în colaborare cu trei co-organizatori - Andy Heading din Marea Britanie, Marius și Vlad Cornea din România care propun un set de cinci curse pentru a-i întâlni pe cei care doresc să combine plăcerea de a călători cu vizitarea unor peisaje deosebite. Obiectivele competiție sunt dezvolatarea fizică a participanților dar și totală siguranță pe timpul competiție. Traseul competiției trece prin păduri străvechi, podișuri montane și creste bătute de vânt. Competiția cuprinde și trasee mai scurte, după cum urmează:

pentru 80k - au parcurs un traseu de minim 40 de kilometri cu cel puțin 1000 de metri denivelare;
pentru 50k și 30k - să fi parcurs un traseu de minim 20 de kilometri cu cel puțin 500 de metri denivelare;
pentru 20k - nu este necesara experientă

Participanților la competiție li se percepe taxă de participare (100 k – 110 euro, 80 k – 105 euro, 50 k – 80 euro, 30 k – 70 euro și 20 k – 65 euro). Redau mai jos câteva din materialele și serviciile oferite la înscriere, în contul acestor taxe:

tricou tehnic al cursei imprimat cu logo-ul cursei
medalie pentru toti finisherii in timpul limita;
harta traseu imprimata in punga resigilabila;
numar de concurs cu CHIP;
taxa Parcul National Bucegi - 10 RON;
asistenta Salvamont;
asistenta Ambulanta;
transport pentru drop-bag (alegere personala de mancare/ bautura - 1,5 kg maximum) la jumatatea traseului, numai pentru 100k si 80k;
puncte principale de realimentare cu mancare/ bautura, inclusiv supa calda/ pizza;
puncte de realimentare cu gustari/ bautura;
bauturi calde (cafea, ceai) la punctele de realimentare;
pizza/ gustari la sosire;
combinatie de marcaje ale cursei si marcaje existente ale traseului;
marcaj cu banda reflectorizanta si lampi cu lumina intermitenta pentru sectiunile de traseu parcurse noaptea;
trasee GPS pentru toate cursele;
cronometrare live;
clasament online;
transport pentru repatrieri la sosire;
puncte de control si de prim ajutor pe parcurs
premii la toate categoriile (primele trei locuri);
trofeu si inscriere gratuita la urmatoarea editie Transylvania 100 pentru toti castigatorii de categorie (locul I)