Epaminonda's Blog.....: KOOG AAN DE ZAAN

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea olandeză KOOG AAN DE

ZAAN, municipiul ZAANSTADT, provincia OLANDA DE

NORD, din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale ilustrate,

un jeton, o insignă și o medalie locale.

Strada Primăriei

Muzeul

Cămin de bătrâni

Biserica romano-catolică

Noua școală crestină

Strada Hoog

Strada Kieft

Podul și Primăria

Orfelinatul

Strada Gării

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

Insignă locală

Jeton local

Medalie locală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Crosul Primăverii - Ediția 2

Produsul de mai sus este o medalie aparte realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită câștigătorilor competiției Crosul Primăverii, Ediția a 2-a Baia Mare.

Crosul este organizat pe două distanțe: 3 și 6 kilometri, vârsta minimă admisă pentru participanți fiind de 16 ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Crosurile sunt organizate de Club Sportiv Maramureș Runners Baia Mare și Rotary Club Baia Mare. Clubul Sportiv Maramureș Runners a fost înființat în anul 2021 din dorința de a promova mișcarea în aer liber.

Clubul Rotary Baia Mare a luat ființă în data de 29 octombrie 1996 ca urmare a inițiativei a 45 membri fondatori. De atunci componența clubului s-a tot modificat acceptând membri din diverse domenii de activitate. Bazat pe principiul rotaţiei, în fiecare an, unul din membri preia funcţia de Preşedinte şi, sub îndrumarea lui, clubul iniţiază noi proiecte sau le continuă pe cele cu tradiţie. Deviza Rotary este: Service above self (A servi mai presus de sine).Domeniile de acțiune Rotary sunt: Pacea și prevenția conflictelor, Educația de bază și alfabetizarea, Prevenția bolilor și sănătatea, Igiena și sanitația apei, Dezvoltarea economică a comunităților, Sănătatea mamei și a copilului, Sprijinirea Mediului.

Insigna - Hanul "Ocna Șugatag"

Hanul Ocna Șugatag a fost, poate că și este, o unitate de cazare și alimentație publică din județul Maramureș, încă din vremea comunismului, ce funcționa în cadrul Cooperației de Consum. Pentru că nu am găsit niciun fel de informații sau fotografii despre acest han mă mulțumesc să vă ofer mai jos câteva date despre localitatea care a dat numele acestui han. Este posibil ca acest han să fi existat în proximitatea acestei localități.

Ocna Șugatag, în limba maghiară – Aknasugatag, este o comună în județul Mureș, care include și satele: Breb, Hoteni și Sat-Șugatag. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutin (munți tineri vulcanici), pe DN 18 , la o distanță de 20 km de municipiul Sighetul Marmației. Prima atestare docuemntară a localități parvine din anul 1355. Istoria acestor sate este strâns legată de exploatarea sării. La sfârșitul secolului al XIV-lea se trece la o exploatare permanentă a sării, în cadrul unor ocne organizate prin "Cămara Regală a Sării". Din 1489 este atestată existența ocnei Paul Silvestru si a grupului de mine Ana-Iuliana și Elisabeta, care aparțineau domeniului regal. Ocne propriu-zise de sare au apărut începând cu anul 1777. Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus la Ocna Șugatag mineri specializati, germani, polonezi, maghiari și cehi. Documente atestă funcționarea între anii 1799-1822 a ocnei Bogdan, între anii 1802-1853 a ocnei Mihai (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei Dragoș. În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3853 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4207 locuitori), dintre care: români – 85,9%, maghiari – 7,78%, romi – 2,1% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei maramureșene Ocna Șugatag astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 71,21%, romano catolici – 9,08%, greco catolici – 9,295, baptiști – 1,53%, martorii lui Iehova – 3,16% și restul – nedeclarată sau altă religie. Atracțiile turistice ale comunei sunt:

Biserica de lemn din satul Breb
Biserica de lemn din satul Hoteni
Biserica de lemn sin satul Sat-Șugatag
Biserica de lemn din satul Ocna Șugatag
Băile sărate din satul Ocna Șugatag
Rezervația naturală "Lacul Morărenilor”, din satul Breb (20 ha)
Rezervația naturală "Pădurea Crăiasa", din satul Ocna Șugatag (44 ha)
Izvoarele minerale clorosodice
Tăurile de la Hoteni

Datorită izvoarelor minerale clorosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. Este important de știut că în această comună s-a născut viitoarea actriță de teatru și film – Marga Barbu (1929 - 2009).

Ferroflykick Baia Mare 2022 locul II

Produsul de mai sus este o medalie aparte realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită câștigătorilor competiției Ferroflykick Baia Mare 2022.

Ferroflykick este o competiție de natație care se desfășoară anual, de vro 14 ani, în bazinul olimpic “Gheorghe Demeca” din municipiul Baia Mare. Competiția include probe de natație din stiluri diferite (liber, bras, fluture, spate și mixt) pe distanțe diferite ( 50 – 1500 metri). Competiția este organizată de Flykick Team Baia Mare, în colaborare cu Complexul Sportiv Național ”Lascăr Pană” din municipiul Baia Mare. Câștigătorii tuturor probelor sunt recompensați financiar și toți participanții primesc diplome de participare.

Set 2 insigne - F C Baia Mare (Fotbal club)

Amintirile despre echipa de fotbal F.C. Baia Mare, stârnesc nostalgie în rândul iubitorilor sportului rege. Deşi în prezent joacă în liga a III-a, în urmă cu mai bine de 30 de ani, echipa ţinea piept cu succes numelor importante din fotbalul internaţional precum Real Madrid sau Fiorentina. Fondat în anul 1948 de către managerul trustului Phoenix Baia Mare, de-a lungul timpului echipa a cunoscut mai multe nume, precum C.S.M. Baia Mare, Metalul Baia Mare, Energia Trustul Minier Baia Mare, Minerul Baia Mare, C.S.M. Baia Mare, F.C. Baia Mare, F.C. Maramureş Baia Mare, cel din urmă fiind F.C. Maramureş Universitar, nume pe care îl păstrează şi astăzi. Iniţial meciurile echipei se disputau pe stadiunul Phoenix, urmând ca mai apoi, la decizia autorităţilor şi cu ajutorul muncii voluntare a cetăţenilor să se ridice stadionul Dealul Florilor, considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne din ţară. Unul dintre cele mai importante nume legate de echipă a fost cu siguranţă cel al lui Viorel Mateianu. Fiind un antrenor de excepţie acesta a reuşit să mobilizeze echipa astfel încât în anul 1978 aceasta a promovat în liga I, reuşind să câştige meciuri contra Stelei, a echipei Dinamo sau Universitatea Craiova. De asemena jucători cu renume naţional şi chiar internaţional au jucat pentru clubul maramureşean. Printre aceştia se numără Necula Răducanu, Vasile Zavoda, Anton Weissenbacher, Francisc Zavoda, jucătorii şi ai echipei Steaua, Mircea Sasu jucător şi pentru Dinamo Bucureşti dar şi Vasile Gergely care printre altele a jucat pentru Hertha B.S.C. Berlin, Leontin Grozavu a evoluat şi la F.C. Saarbrücken şi multi alţii. Două dintre meciurile care au făcut din echipa băimăreană o adevărată valoare internaţională au fost cele jucate împotriva Fiorentinei şi a celor de la Real Madrid. Băimărenii au reuşit o performanţă greu de egalat cu cele două echipe. Împotriva Fiorentinei au obţinut o victorie de 3-1, iar cu Real Madrid au obţinut un egal pe „Dealul Florilor“. Deşi în prezent clubul F.C. Baia Mare este desființat au fost două încercări nefinalizate (2010 și 2012) de reînființare a unui alt club care să preia tradițiile marii echipe băimărine. La Baia Mare încă se păstrează speranţă într-un viitor strălucit în fotbal.

Trofeul Carpați - Baia Mare - 1977 handbal

Trofeul Carpați este o competiție de handbal feminin și masculin de diverse niveluri (seniori și juniori) la care participă în mod frecvent și echipe din străinătate. Competiția este rezervată echipelor de club dar și reprezentativelor naționale, însă, de la an la an, a avut formate diferite de desfășurare. Handbalul feminin românesc a ajuns la ediția a 53 a ediție a Trofeului Carpați.

Handbalul este un sport de echipă care se joacă cu o minge. Meciul are loc între două echipe a 7 jucători (6 jucători de câmp și un portar) pe durata a două reprize a câte 30 de minute. Scopul jocului este de a marca cât mai multe goluri în poarta echipei adversare. Echipa care a marcat mai multe goluri câștigă meciul.

Mogoșa Race 2023

Produsul de mai sus este o medalie aparte realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită particIpanților și / sau câștigătorilor de la competiția Mogoșa Rice 2023.

Mogoșa Rice 2023 este o competiție contra cost de alergare montană (Cros – 11 kn, Semi maraton – 21 km și Family Race) ce are loc anual, începând din anul 2017, în proximitatea municipiului Baia Mare (Domeniul Mogoșa – Baia Sprie). Stratul se dă de la Hotelul Mogoșa iar traseul înconjoară lacul cu același nume. Participanții la întrecerile de cros și semi maraton plătesc suma de 150 – 180 lei, iar pentru competiția Family se percepe 50 lei de persoană. Alergătorii sunt grupați funcție de sex și vârstă astfel; adulți = 15 – 19 ani, 20 – 29 ani. 30 – 39 ani, 40 – 49 ani, 50 – 59 ani și 60 + ani; copii = 3 – 5 ani, 6 – 10 ani și 11 – 14 ani. toți participanții primesc: tricou tehnic, medalie finisher, gel izotonic, număr de concurs cu cip, acces la punctele de alimentare, produse de la sponsori, servicii medicale, clasament online și poze pe traseu. Organizatorul competiției este Asociația Baia Mare în Mișcare. Diferența de nivel a traseului este variază între 664 lu 1120 metri.

Cândva la altitudinea de 731 m, la picioarele muntelui Negru, la o depărtare de 18 kilometri de Baia Mare, era Lacul Bodi, ce avea apă neagră din cauza adâncimii, dar mai mic decât actualul lac. Era un lac de acumulare construit de întreprinderea minieră Baia Sprie. Lacul asigura întreaga cantitate de apă necesară pentru buna funcționare a minelor. În a doua parte a secolului al XX-lea creșterea producției și lipsa de apă au dus la supra înălțarea barajului. Baza digului rămânând neschimbată, în scurt timp digul a cedat sub presiunea apelor. Prin anul 1960 barajul a fost reconstruit, iar lacul are azi adâncimea maximă de 7 metri și suprafața de 4 hectare. Lacul situat în peisaj mirific a devenit locul preferat al excursioniștilor, vara se scaldă în lac, iar iarna, datorită apropierii pârtiei de schi ce pornește de sub vârful muntelui Negru, a devenit paradisul schiorilor. În jurul lacul se poate și campa. Pe lac există hidrobiciclete, bărci, se poate pescui și scălda. Ajung aici și foarte mulți bicicliști. Telescaunul funcționează și vara. La lac se poate ajunge din Baia Mare pornind din cartierul Grivița, și trecând pe lângă uzinele de apă, sau pe malul pârâului Vicleanului Mare, în sus. Lacului Bodi, de lângă Baia Sprie, i se mai spune Lacul Mogoșa sau Lacul Zânelor, fiind situat foarte aproape de stațiunile Mogoșa, Șuior, Lacul Mic și Lacul Nou. Este o locație agreată de amatorii de drumeții, agrement, sporturi nautice, pescuit sportiv precum și de sporturi hibernale. Pârtia este dotată cu telescaun și teleschi. Schiorii, îndeosebi cei avansați, apreciază pârtiile Mogoșa și Moski, ambele cu grad destul de mare de dificultate. Expunerea nordică a acestora ca și cantitățile importante de precipitații sub formă de zăpadă asigură un sezon de schi prelungit. De câțiva ani, pe lac habitează în toate anotimpurile avifauna lacustră, indeosebi rațele sălbatice, constituind deliciul celor mai mici turiști dar nu numai.

Cabana Mogoșa doreste sa satisfaca celor pasionati de natura dorul de rustic, nevoia de specificul maramuresan, confortul si luxul necesar omului modern. Caban este situata la altitudinea de 731 metri, pe malul Lacului Bodi, la baza Partiei de schi Mogosa ceea ce-i confera privilegiul unei frumuseti a peisajului in orice anotimp al anului. Ea beneficiaza de incalzire centrala iar capacitatea de cazare este de 67 de locuri, in camere cu 2 sau 3 paturi, confort de 3 stele, cu baie proprie, televizor color, frigider.

Baia Mare este un municipiu, cel mai mare oraș și reședința județului Maramureș. Orașul este un important centru urban și industrial din nord-vestul României, situat la poalele Carpaților Orientali, numărând aproximativ 120000 de locuitori. Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 printr-un act al cancelariei regelui Carol Robert, dezvoltându-se ca centru aurifer în secolele 14 - 15. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura băimăreană.

Piața Victoriei

Palatul politico-administrativ

Hotelul Ștefan

Piața Unirii

Turnul Sfântu Ștefan

Școala de pictură

Biserica reformată

Monumentul ostașului român

Hotel Carpați

Biserica romano catolică

Județul Maramureș este situat în regiunea istorică Transilvania, în nordul României. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioariului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului și Țara Codrului. Județul se întinde pe o suprafață de 6304 km.p., numără aproximativ 512000 de locuitori și are reședința în municipiul Baia Mare. Ca subunități administrative județul este compus din 2 municipii - Baia Mare, Sighetul Marmației, 11 orașe - Baia Sprie, Borșa, Vișeul de Sus, Târgul Lăpuș, Șeini, Cavnic, Ulmeni, Săliștea de Sus, Dragomirești, Șomcuța Mare, Tăuții-Măgheruș și 63 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Maramureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente istorice și de arhitectură din județ, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.